{"id":8351,"date":"2023-09-28T10:54:53","date_gmt":"2023-09-28T08:54:53","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8351"},"modified":"2023-10-31T12:16:30","modified_gmt":"2023-10-31T10:16:30","slug":"stopul-cardiac-subit-cauze-si-modalitati-de-prevenire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8351","title":{"rendered":"Stopul cardiac subit \u2013 cauze \u0219i modalit\u0103\u021bi de prevenire"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m la datele disponibile pentru anul 2019 (cel de dinaintea pandemia de Covid-19), la nivel mondial, dar \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, bolile netransmisibile sunt cele mai frecvente cauze de deces.  Bolile cardiace au fost cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 \u0219i sunt responsabile de o treime din totalul deceselor la nivel global (propor\u021bia se valideaz\u0103 \u0219i pentru Rom\u00e2nia). Cancerele au fost pe locul al doilea, cauz\u00e2nd aproape unul din cinci decese. Luate \u00eempreun\u0103, bolile de inim\u0103 \u0219i cancerele sunt cauza unuia din dou\u0103 decese.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dintre bolile cardiace, stopul cardiac subit<\/strong> este o afec\u021biune care primit o aten\u021bie sporit\u0103 \u00een ultimul deceniu, mai ales dup\u0103 ce opinia public\u0103 a fost martor\u0103 la astfel de cazuri \u00een mediul sportiv profesionist, \u00een r\u00e2ndul juc\u0103torilor tineri \u0219i \u00een form\u0103. \u00cen realitate, sportul joac\u0103 un rol mai pu\u021bin important \u00een cazul stopului cardiac subit dec\u00e2t se presupune adesea, chiar \u0219i la persoanele tinere.<\/p>\n\n\n\n

Stopul cardiac subit este termenul dat mor\u021bii care rezult\u0103 dintr-o cauz\u0103 cardiac\u0103 \u0219i care apare \u00een decurs de o or\u0103 de la observarea simptomelor (se produce atunci c\u00e2nd inima \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai bat\u0103 \u0219i majoritatea oamenilor mor \u00een decurs de 10 minute de la stopul cardiac). Unii oameni supravie\u021buiesc, dac\u0103 pot primi imediat compresii toracice de resuscitare cardio-respiratorie sau \u0219ocuri cu un defibrilator. Dac\u0103 nu sunt prezen\u021bi martori, se consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 stop cardiac subit dac\u0103 persoana a avut o stare de s\u0103n\u0103tate aparent bun\u0103 cu 24 de ore \u00eenainte de moartea cardiac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Fatalitatea este, de obicei, rezultatul unei fibrila\u021bii ventriculare sus\u021binute sau al unei tahicardii ventriculare sus\u021binute care duce la stop cardiac.<\/p>\n\n\n\n

Semnele de avertizare care ar trebui s\u0103 \u00eei determine pe medici s\u0103 ia \u00een considerare un risc crescut de stop cardiac subit includ urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

  1. Episoade de le\u0219in inexplicabile, scurte, care mai presus de toate apar la stres, activitate fizic\u0103 sau zgomote puternice (de exemplu, soneria alarmei);<\/li>
  2. Convulsiile f\u0103r\u0103 un rezultat EEG patologic clar (de exemplu, epilepsie);<\/li>
  3. Accidente inexplicabile sau accidente de ma\u0219in\u0103;<\/li>
  4. Insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103 sau dependen\u021b\u0103 de stimulator cardiac \u00eenainte de v\u00e2rsta de 50 de ani.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Stopul cardiac subit are numeroase cauze.  Cel mai important factor de risc pentru stopul cardiac subit este v\u00e2rsta; acesta este adesea asociat cu boala coronarian\u0103. Acest factor poate fi semnificativ \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 35 de ani. \u00cen r\u00e2ndul persoanelor tinere, stopul cardiac subit este adesea rezultatul unor boli cardiace congenitale, cum ar fi cardiomiopatia hipertrofic\u0103 sau cardiomiopatia aritmogen\u0103 de ventricul drept. Boli precum sindromul QT lung \u0219i sindromul Brugada pot duce, de asemenea, la stop cardiac subit.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen r\u00e2ndul tinerilor sportivi care sufer\u0103 un stop cardiac subit, cauza este adesea un factor ereditar trecut cu vederea. \u00cen acest context, este important de men\u021bionat c\u0103 cercet\u0103torii de la Cedars-Sinai au identificat variante genetice rare care ar putea face ca unii tineri s\u0103 fie mai predispu\u0219i dec\u00e2t al\u021bii la stop cardiac subit – dar au observat o rat\u0103 mai mic\u0103 pentru aceste variante dec\u00e2t cea raportat\u0103 \u00een studiile anterioare. Constat\u0103rile au fost publicate recent \u00een revista Circulation-Genomic and Precision Medicine.<\/p>\n\n\n\n

    „Dac\u0103 o persoan\u0103 are un membru al familiei care a suferit un stop cardiac subit, ar putea fi util s\u0103 se supun\u0103 unui test genetic, pentru a \u00een\u021belege propriul risc de a se confrunta cu aceast\u0103 afec\u021biune periculoas\u0103”, a declarat medicul Evan Kransdorf, PhD, profesor asistent de cardiologie \u00een cadrul Smidt Heart Institute de la Cedars-Sinai \u0219i principalul autor al studiului.<\/p>\n\n\n\n

    Studii anterioare au constatat c\u0103 \u00eentre 12%-30% dintre copiii \u0219i adul\u021bii tineri care au suferit un stop cardiac subit sunt purt\u0103tori ai anumitor variante genetice care i-ar fi putut expune la un risc mai mare de a suferi de aceast\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

    Pentru acest studiu, cercet\u0103torii au analizat probe de s\u00e2nge colectate prin intermediul a dou\u0103 studii comunitare \u00een curs de desf\u0103\u0219urare privind stopurile cardiace subite: studiile Oregon SUDS \u0219i Ventura PRESTO. Acestea sunt programe comunitare de lung\u0103 durat\u0103, \u00eenfiin\u021bate de medicul Sumeet Chugh, director al Centrului pentru prevenirea stopului cardiac din cadrul Institutului Smidt Heart \u0219i al Catedrei Pauline \u0219i Harold Price de cercetare \u00een electrofiziologie cardiac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen cadrul acestor studii, s-au colectat probe de s\u00e2nge de la persoanele care au suferit un stop cardiac subit \u00een Portland, Oregon, \u0219i Ventura County, California.<\/p>\n\n\n\n

    Anchetatorii au efectuat secven\u021bierea genomului \u00eentreg pe probe de s\u00e2nge recoltate de la 52 de persoane cu v\u00e2rsta de p\u00e2n\u0103 la 21 de ani care au suferit un stop cardiac subit. Ace\u0219tia au descoperit c\u0103 doi dintre cei 52 de tineri erau purt\u0103tori de variante genetice care, conform studiilor anterioare, erau puternic asociate cu aceast\u0103 afec\u021biune. Patru dintre tineri purtau variante care ar putea juca un rol \u00een cre\u0219terea riscului de apari\u021bie a acestei afec\u021biuni, dar semnifica\u021bia acestor variante este \u00eenc\u0103 necunoscut\u0103.  Practic, rata variantelor genetice din aceast\u0103 popula\u021bie fiind mai mic\u0103 dec\u00e2t cele g\u0103site \u00een alte studii, este indicat\u0103 nevoia unor studii suplimentare bazate pe comunitate.<\/p>\n\n\n\n

    Cercet\u0103torii de la Centrul pentru prevenirea stopurilor cardiace analizeaz\u0103 \u00een prezent date de la un e\u0219antion de peste 3.000 de persoane care au suferit un stop cardiac subit. Ace\u0219tia caut\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine \u00een ce m\u0103sur\u0103 variantele genetice contribuie la aceast\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

    Pe de alt\u0103 parte, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103 este esen\u021bial s\u0103 se ofere mai multe informa\u021bii popula\u021biei generale, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta s\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 riscul pe care \u00eel prezint\u0103 stopul cardiac subit, care este adesea primul semn al unei boli cardiace subiacente la persoanele tinere \u0219i s\u0103n\u0103toase. Anumi\u021bi factori pot cre\u0219te riscul, cum ar fi fumatul, bolile de rinichi sau un istoric familial de boal\u0103 cardiac\u0103 precoce.<\/p>\n\n\n\n

    Cunoa\u0219terea factorilor de risc poate ajuta o persoan\u0103 \u0219i echipa sa de \u00eengrijire s\u0103 decid\u0103 asupra celui mai bun plan de tratament. La fel de important este faptul c\u0103 mul\u021bi factori de risc pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi prin modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 recomand\u0103: 1. s\u0103 ne centr\u0103m planul alimentar \u00een jurul legumelor, fructelor, cerealelor integrale, leguminoaselor, nucilor, proteinelor vegetale, proteinelor animale slabe \u0219i pe\u0219telui. 2. s\u0103 facem alegeri inteligente, cum ar fi limitarea carbohidra\u021bilor rafina\u021bi, a c\u0103rnii procesate \u0219i a b\u0103uturilor \u00eendulcite \u0219i s\u0103 reducem cantitatea de sodiu, zaharuri ad\u0103ugate \u0219i a gr\u0103similor saturate \u0219i s\u0103 evit\u0103m gr\u0103simile trans.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen acela\u0219i timp, a face mai mult\u0103 mi\u0219care este una dintre cele mai bune modalit\u0103\u021bi de a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103to\u0219i, de a preveni bolile \u0219i de a \u00eemb\u0103tr\u00e2ni frumos. Adul\u021bii ar trebui s\u0103 fac\u0103 cel pu\u021bin 150 de minute de activitate aerobic\u0103 de intensitate moderat\u0103 sau 75 de minute de activitate viguroas\u0103 \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Dac\u0103 sunte\u021bi deja activi fizic, pute\u021bi cre\u0219te intensitatea, pentru a avea \u0219i mai multe beneficii pentru s\u0103n\u0103tate. Dac\u0103 nu sunte\u021bi activi fizic acum, pute\u021bi \u00eencepe prin a sta pur \u0219i simplu mai pu\u021bin jos \u0219i a v\u0103 mi\u0219ca mai mult.<\/p>\n\n\n\n

    De asemenea, trebuie s\u0103 v\u0103 men\u021bine\u021bi la o greutate s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i s\u0103 tr\u0103i\u021bi f\u0103r\u0103 tutun.<\/p>\n\n\n\n

    Dac\u0103 ave\u021bi tensiune arterial\u0103 ridicat\u0103 (hipertensiune arterial\u0103), colesterol ridicat, glicemie ridicat\u0103, diabet sau alte afec\u021biuni care v\u0103 expun la un risc mai mare, este foarte important s\u0103 colabora\u021bi cu echipa voastr\u0103 de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii pentru a v\u0103 asigura c\u0103 acestea sunt bine gestionate. \u021aine\u021bi cont c\u0103 echipa dumneavoastr\u0103 de \u00eengrijire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii v\u0103 poate ajuta s\u0103 v\u0103 reduce\u021bi riscul de boli de inim\u0103 sau de accident vascular cerebral pentru a avea o via\u021b\u0103 mai lung\u0103 \u0219i mai s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Lucra\u021bi \u00eempreun\u0103 la planul dumneavoastr\u0103 de prevenire. Pune\u021bi \u00eentreb\u0103ri \u0219i fi\u021bi deschis cu privire la orice provoc\u0103ri cu care v\u0103 pute\u021bi confrunta \u00een \u00eencercarea de a face schimb\u0103ri s\u0103n\u0103toase. Stresul, somnul, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, situa\u021biile familiale, consumul de tutun, accesul la alimente, sprijinul social \u0219i alte aspecte, toate acestea v\u0103 pot afecta s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea.<\/p>\n\n\n\n

    Pe scurt, un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos este cea mai bun\u0103 modalitate de a \u00eent\u00e2rzia sau de a evita multe boli de inim\u0103 \u0219i de creier. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii activ \u0219i \u00een form\u0103, s\u0103 m\u0103n\u00e2nci s\u0103n\u0103tos, s\u0103 evi\u021bi tutunul \u0219i s\u0103 gestionezi afec\u021biunile care te pot expune unui risc mai mare.<\/p>\n\n\n\n

    A\u0219adar, haide\u021bi s\u0103 ne asum\u0103m responsabilitatea pentru propria s\u0103n\u0103tate. Iar primul pas este s\u0103 v\u0103 face\u021bi un plan de prevenire a bolilor la care sunte\u021bi predispus, \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, istoricul familial \u0219i stilul de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

    Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

    Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

    1. Understanding Sudden Cardiac Arrest in Young People (cedars-sinai.org)<\/a><\/li>
    2. https:\/\/www.medscape.com\/viewarticle\/995495<\/a><\/li>
    3. https:\/\/www.heart.org\/en\/healthy-living\/healthy-lifestyle\/prevent-heart-disease-and-stroke<\/a><\/li>
    4. Sursa grafic: https:\/\/ourworldindata.org\/causes-of-death<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute Dac\u0103 ne uit\u0103m la datele disponibile pentru anul 2019 (cel de dinaintea pandemia de Covid-19), la nivel mondial, dar \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, bolile netransmisibile sunt cele mai frecvente cauze de deces.  Bolile cardiace au fost cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 \u0219i sunt responsabile de o treime din totalul deceselor la […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8320,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8351"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8351"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8351\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8352,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8351\/revisions\/8352"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8320"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}