![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/menopauza.jpg\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\nAstfel, p\u00e2n\u0103 \u00een epoca victorian\u0103, s\u0103n\u0103tatea reproductiv\u0103 a femeilor, \u00een general \u0219i menopauza, \u00een special erau \u00een centrul unei ne\u00eencrederi profunde. Medicii credeau c\u0103 exista o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre uter \u0219i creier, ceea ce f\u0103cea ca toate femeile s\u0103 fie predispuse la nebunie.<\/p>\n\n\n\n
Se credea c\u0103 acest lucru era valabil mai ales \u00een cazul femeilor aflate la menopauz\u0103, despre care se credea c\u0103 sufer\u0103 de o anumit\u0103 form\u0103 de nebunie. Drept urmare, se credea c\u0103 singurul tratament logic era s\u0103 le \u00eenchid\u0103 pe aceste femei \u00een aziluri. \u00cen acea perioad\u0103 se credea c\u0103 ovarele unei femei „erau sediul esen\u021bei feminine \u0219i c\u0103 tot ceea ce era virtuos la femei izvora din ele<\/em>„. Rezulta deci c\u0103, dac\u0103 ovarele erau bolnave sau nu mai func\u021bionau (a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la menopauz\u0103), atunci femeia nu era s\u0103n\u0103toas\u0103 la minte. Solu\u021bia pe care au creat-o a fost \u00eendep\u0103rtarea organelor incriminate. Acest lucru, au presupus ei, le-ar face pe femei mai ascult\u0103toare, mai docile \u0219i mai muncitoare.<\/p>\n\n\n\n Ceea ce a urmat a fost \u00eendep\u0103rtarea chirurgical\u0103 a ovarelor a sute de femei, opera\u021bie considerat\u0103 necesar\u0103 pentru a vindeca tulbur\u0103rile mentale, inclusiv nimfomania \u0219i isteria.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cele din urm\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului, teoria conform c\u0103reia menopauza era legat\u0103 de hormoni a \u00eenceput s\u0103 se impun\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un medic francez a inventat termenul de menopauz\u0103 \u00een 1821, deoarece interesul medical pentru menopauz\u0103 a crescut considerabil la mijlocul secolului al XIX-lea. \u00cen anii 1930, oamenii au \u00eenceput s\u0103 o descrie ca pe o boal\u0103 de deficien\u021b\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, au fost sus\u021binute diverse terapii de refacere, pentru care erau folosite, de exemplu, ovarele de animale zdrobite. \u00cen anii 1970, medicalizarea menopauzei a fost complet\u0103. Simptomele menopauzei au fost atribuite deficien\u021bei de estrogen \u0219i terapia de substitu\u021bie estrogenic\u0103 (hormonal\u0103) a fost recomandat\u0103 femeilor de v\u00e2rst\u0103 mijlocie. Estrogenul sintetic fusese dezvoltat \u00een 1938.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anii 1970 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 Societatea Interna\u021bional\u0103 de Menopauz\u0103. Primul Congres interna\u021bional privind menopauza a fost, de asemenea, organizat la Paris, Fran\u021ba, \u00een 1976. Diverse \u021b\u0103ri au format societ\u0103\u021bi na\u021bionale privind menopauza.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ciuda acestor progrese, menopauza este \u00eenc\u0103 pu\u021bin studiat\u0103 \u0219i insuficient \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, cred mul\u021bi profesioni\u0219ti din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Rebecca Thurston, profesor de psihiatrie la Universitatea din Pittsburgh, care studiaz\u0103 menopauza, consider\u0103 c\u0103, \u00een general, femeile aflate la menopauz\u0103 au fost insuficient \u00eengrijite – o neglijen\u021b\u0103 pe care o consider\u0103 unul dintre marile puncte nevralgice ale medicinei. „Aceasta sugereaz\u0103 c\u0103 avem o toleran\u021b\u0103 cultural\u0103 ridicat\u0103 fa\u021b\u0103 de suferin\u021ba femeilor<\/em>„, spune Thurston. „Nu este privit\u0103 ca fiind important\u0103<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n Un sondaj din 2017 care a fost realizat cu reziden\u021bii la medicin\u0103 din SUA a constatat c\u0103 20% dintre ace\u0219tia nu au auzit nicio prelegere pe tema menopauzei, pe parcursul \u00eentregii lor preg\u0103tiri.<\/p>\n\n\n\n Simptomatologia menopauzei (varianta popular\u0103) difer\u0103 \u00een diferite zone ale lumii. De exemplu, \u00een Occident – bufeurile, \u00een Japonia, durerile de um\u0103r \u0219i \u00een India, vederea slab\u0103 sunt semnele distinctive ale menopauzei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen realitate, simptomele menopauzei sunt mai variate dec\u00e2t bufeurile \u0219i transpira\u021biile nocturne \u0219i pot fi mai debilitante dec\u00e2t \u0219tiu mul\u021bi oameni. \u00cen timpul tranzi\u021biei spre menopauz\u0103, printre alte simptome, femeile pot avea, de asemenea, insomnie, schimb\u0103ri de dispozi\u021bie, depresie, cre\u0219tere \u00een greutate, dureri articulare, usc\u0103ciune vaginal\u0103 \u0219i dureri \u00een timpul actului sexual. Pierderea osoas\u0103 se accelereaz\u0103. La femeile care au un risc genetic pentru boala Alzheimer, se crede c\u0103 primele pl\u0103ci se formeaz\u0103 \u00een creier \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n V\u00e2rsta menopauzei este, de asemenea, mai mare \u00een Occident, \u00een compara\u021bie cu intervalul de 45-47 de ani din \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, cum ar fi India. De asemenea, din punct de vedere istoric, un interval de v\u00e2rst\u0103 mai mic legat de menopauz\u0103 a fost documentat \u00een timpuri mai vechi. Aceasta a crescut la intervalul de 50-51 ani \u00een epoca actual\u0103.<\/p>\n\n\n\n Premenopauza reprezint\u0103 ultimii ani din perioada de reproducere a unei femei, care duce la menopauz\u0103, adic\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul ciclului menstrual al unei femei. Menopauza \u00eencepe la un an dup\u0103 ultima menstrua\u021bie a femeii. <\/p>\n\n\n\n Premenopauza \u00eencepe, de obicei, la 40 de ani \u0219i poate dura \u00eentre patru \u0219i opt ani. V\u00e2rsta media a menopauzei este de 51 de ani dar, pentru unele femei, poate \u00eencepe cu c\u00e2\u021biva ani mai devreme sau mai t\u00e2rziu. Simptomele menopauzei pot \u00eencepe \u00een timpul premenopauzei \u0219i pot continua ani de zile (un deceniu sau mai mult).<\/p>\n\n\n\n Cum pot femeile s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o u\u0219urare a simptomelor premenopauzei \u0219i menopauzei<\/strong>? O pilul\u0103 contraceptiv\u0103 cu doz\u0103 mic\u0103 poate controla problemele de s\u00e2ngerare \u0219i poate atenua transpira\u021biile nocturne \u00een timpul premenopauzei. Evitarea alcoolului \u0219i a cofeinei poate reduce bufeurile, \u00een timp ce terapia cognitiv-comportamental\u0103 \u0219i medita\u021bia le pot face mai tolerabile. Terapia hormonal\u0103 la menopauz\u0103 \u0219i inhibitorul selectiv al recapt\u0103rii serotoninei, paroxetina, ca \u0219i o serie de medicamente nehormonale, pot s\u0103 amelioreze unele simptome. De exemplu, medicamentele nehormonale pentru tratarea bufeurilor la femeile aflate la menopauz\u0103, aprobate recent de F.D.A. \u00een SUA, vizeaz\u0103 un neuron din creier care se dezechilibreaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce nivelul de estrogen scade. Acesta ar putea fi deosebit de util pentru femeile de peste 60 de ani deoarece, la acea v\u00e2rst\u0103, \u00eenceperea tratamentelor hormonale poate fi considerat\u0103 riscant\u0103.<\/p>\n\n\n\n Terapia hormonal\u0103 amelioreaz\u0103 mai multe simptome ale menopauzei \u0219i are unele beneficii suplimentare pentru s\u0103n\u0103tate. S-a demonstrat c\u0103 terapia hormonal\u0103 amelioreaz\u0103 bufeurile \u0219i tulbur\u0103rile de somn \u0219i exist\u0103 unele dovezi c\u0103 ajut\u0103 \u00een cazul depresiei \u0219i al durerilor articulare. De asemenea, ajut\u0103 la prevenirea \u0219i tratarea sindromului genito-urinar al menopauzei, o colec\u021bie de simptome, inclusiv infec\u021bii ale tractului urinar \u0219i dureri \u00een timpul sexului, care afecteaz\u0103 aproape jum\u0103tate dintre femeile aflate la postmenopauz\u0103. Ea diminueaz\u0103 riscul de diabet \u0219i protejeaz\u0103 \u00eempotriva osteoporozei. <\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, din cauza riscurilor pentru s\u0103n\u0103tate asociate cu terapia hormonal\u0103, aceasta este recomandat\u0103 numai dup\u0103 analize medicale am\u0103nun\u021bite \u0219i o evaluare, \u00eempreun\u0103 cu echipa medical\u0103, a beneficiilor \u00een raport cu riscurile.<\/p>\n\n\n\n V\u00e2rsta la care o femeie a \u00eenceput terapia hormonal\u0103 este important\u0103 pentru evaluarea riscului crescut de boli de inim\u0103, accident vascular cerebral \u0219i demen\u021b\u0103. Astfel, un nou studiu din Danemarca, publicat \u00een BMJ \u00een iunie 2023, a sugerat c\u0103 terapia hormonal\u0103 pentru ameliorarea simptomelor menopauzei a fost asociat\u0103 cu un risc crescut de apari\u021bie a bolii Alzheimer \u0219i a altor tipuri de demen\u021b\u0103. Studiul a constatat c\u0103 riscul sporit a fost prezent chiar \u0219i la femeile care au \u00eenceput terapia la 55 de ani sau mai devreme. Folosind registrul na\u021bional din Danemarca, studiul a examinat dosarele medicale a peste 5.500 de femei care au fost diagnosticate cu demen\u021b\u0103 \u0219i Alzheimer \u00eentre 2000 \u0219i 2018 \u0219i le-a comparat cu peste 55.800 de femei care nu fuseser\u0103 diagnosticate cu aceste afec\u021biuni. Studiul a constatat c\u0103 femeile care au folosit terapia cu hormoni au avut o rat\u0103 cu 24% mai mare de demen\u021b\u0103 (inclusiv Alzheimer) dec\u00e2t femeile care nu au folosit hormoni.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, autorii studiului au avertizat c\u0103 nu a fost posibil s\u0103 se fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre efectele hormonilor \u0219i simptomele menopauzei care au determinat femeile s\u0103 se trateze, care la r\u00e2ndul lor sunt asociate cu un risc crescut de demen\u021b\u0103. Mai mult, \u00een aceea\u0219i revist\u0103 \u00een care a fost publicat studiul danez, cercet\u0103torii de la Mayo Clinic \u0219i Harvard Medical School au publicat un editorial intitulat „O leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 r\u0103m\u00e2ne improbabil\u0103<\/em>„, \u00een care apreciaz\u0103 c\u0103 studiul nu a furnizat dovezi c\u0103 terapia hormonal\u0103 provoac\u0103 Alzheimer sau alte demen\u021be. Astfel, cea mai mare limitare a studiului danez este c\u0103 a fost observa\u021bional \u0219i, prin urmare, nu a putut stabili o cauzalitate.<\/p>\n\n\n\n Unii exper\u021bi sugereaz\u0103 c\u0103 adev\u0103rata leg\u0103tur\u0103 ar putea fi \u00eentre simptomele menopauzei \u0219i demen\u021b\u0103. „Dac\u0103 ave\u021bi simptome ale menopauzei – bufeuri, insomnie, depresie, cea\u021b\u0103 cerebral\u0103 – este mai probabil s\u0103 cere\u021bi hormoni<\/em>„, a declarat Dr. Lisa Mosconi, director al Programului de prevenire a Alzheimer la Weill Cornell Medicine. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 aceste simptome au \u00eentr-adev\u0103r o leg\u0103tur\u0103 cu dezvoltarea bolii Alzheimer \u0219i a altor demen\u021be.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, bufeurile au fost legate de mici leziuni \u00een partea creierului care con\u021bine fibrele care conecteaz\u0103 celulele neuronale, a spus Dr. Mosconi. Un studiu publicat anul trecut a ar\u0103tat c\u0103 ratele mai mari de bufeuri au fost legate de o cre\u0219tere a cantit\u0103\u021bii de hiperintensit\u0103\u021bi ale materiei albe. Leziunile sunt „considerate un factor de risc pentru demen\u021b\u0103<\/em>„, a spus Dr. Mosconi. (De\u0219i nu este clar dac\u0103 bufeurile provoac\u0103 leziuni ale creierului sau dac\u0103 bufeurile \u0219i leziunile materiei albe au o cauz\u0103 comun\u0103).<\/p>\n\n\n\n \u00cen plus, insomnia la mijlocul vie\u021bii – care poate fi determinat\u0103 de transpira\u021biile nocturne – este considerat\u0103 un factor major de risc pentru dezvoltarea bolilor neurodegenerative mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. „Anumite proteine, care sunt precursorii bolii Alzheimer, se acumuleaz\u0103 pe parcursul zilei \u00een creier. Iar atunci c\u00e2nd dormim, exist\u0103 de fapt un val mecanic, ca un val \u00een ocean, care le \u00eempinge pe acestea \u00een afara creierului<\/em>„, a declarat Dr. Pauline Maki, director al Programului de cercetare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mentale a femeilor de la Universitatea Illinois Chicago. „\u0218tim c\u0103 multe femei r\u0103m\u00e2n cu bufeurile netratate ani \u0219i ani de zile \u0219i au somnul perturbat noapte de noapte – a\u0219a c\u0103 \u0219i acesta este un aspect important de luat \u00een considerare<\/em>„. Studiile nu au demonstrat \u00eenc\u0103 c\u0103 insomnia cauzat\u0103 \u00een mod specific de transpira\u021biile nocturne este un factor de risc pentru demen\u021b\u0103, dar este un domeniu de cercetare \u00een curs de desf\u0103\u0219urare, a spus Dr. Maki.<\/p>\n\n\n\n Depresia la mijlocul vie\u021bii – un alt simptom comun al menopauzei – este, de asemenea, considerat\u0103 un factor de risc pentru dezvoltarea demen\u021bei mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen num\u0103rul urm\u0103tor vom continua discu\u021bia asupra studiilor existente care analizeaz\u0103 simptomele, tratamentele menopauzei, beneficiile \u0219i riscurile asociate acestora, \u00een \u00eencercarea de a face lumin\u0103 \u00eentr-un subiect insuficient analizat.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute Termenul de menopauz\u0103, care descrie perioada din via\u021ba unei femei \u00een care menstrua\u021bia \u00eenceteaz\u0103, a fost inventat \u00een 1821 de c\u0103tre un medic francez, Charles Negrier, dar istoria con\u0219tientiz\u0103rii privind menopauza poate fi urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la grecii antici. De fapt, r\u0103d\u0103cinile cuv\u00e2ntului se g\u0103sesc tot \u00een greac\u0103: „men”, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8326,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8357"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8357"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8357\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8358,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8357\/revisions\/8358"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}