{"id":8409,"date":"2023-10-31T11:54:06","date_gmt":"2023-10-31T09:54:06","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8409"},"modified":"2023-11-29T11:54:26","modified_gmt":"2023-11-29T09:54:26","slug":"impactul-turelor-de-noapte-asupra-somnului-la-personalul-medical-din-institutul-national-de-pneumologie-marius-nasta-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8409","title":{"rendered":"Impactul turelor de noapte asupra somnului la personalul medical din Institutul Na\u021bional de Pneumologie Marius Nasta Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n

Claudina D\u0103nil\u01031<\/sup>, Aida – Andreea F\u0103nic\u01032<\/sup>, Florin – Dumitru Mih\u0103l\u021ban3<\/sup><\/h3>\n\n\n\n

1<\/sup>Asistent medical principal licen\u021biat, asistent \u0219ef sec\u021bia Pneumologie III, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia, Pre\u0219edintele Departamentului Membrilor Asocia\u021bi din Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Pneumologie (SRP)
2<\/sup>Medic rezident pneumolog, sec\u021bia Pneumologie III, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, doctorand \u00een domeniul Medicin\u0103, Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie Carol Davila, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia
3<\/sup>Academician, profesor universitar, medic primar pneumolog, doctor \u00een \u0219tiin\u021be medicale, \u0219ef sec\u021bia Pneumologie III,  Institutul de Pneumologie Marius Nasta, Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie Carol Davila, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\n\n\n\n

INTRODUCERE<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Somnul reprezint\u0103 o stare fiziologic\u0103, periodic\u0103 \u0219i reversibil\u0103 de suprimare par\u021bial\u0103 \u0219i temporar\u0103 a sensibilit\u0103\u021bii \u0219i func\u021biilor con\u0219tiente de rela\u021bie ale organismului cu p\u0103strarea celor vegetative determin\u00e2nd genetic nevoia de repaus \u0219i refacere a rezervelor metabolice \u0219i energetice necesare diverselor zone de activitate nervoas\u0103. Somnul reprezint\u0103 una din particularit\u0103\u021bile bioritmicit\u0103\u021bii proceselor fiziologice care asigur\u0103 alternan\u021ba nictemeral\u0103 veghe \u2013 somn cu durat\u0103 variabil\u0103 \u00een func\u021bie de specie, v\u00e2rst\u0103, factori de ambian\u021b\u0103 \u0219i starea normal\u0103 sau patologic\u0103 a organismului, nefiind un proces pasiv al con\u0219tientei, ci unul activ \u0219i complex [1]. Ritmul circadian, vital pentru o via\u021b\u0103 normal\u0103 trebuie respectat. Tulbur\u0103rile somnului sunt generate de via\u021ba modern\u0103 \u0219i pot induce o \u00eentreag\u0103 patologie c\u0103reia \u00eei pl\u0103te\u0219te tribut omul modern \u00een diferite variante.<\/p>\n\n\n\n

MATERIAL \u0218I METOD\u0102<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Calitatea somnului la personalul medical este deosebit de important\u0103 la nivel global, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 munca \u00een ture de noapte \u0219i \u00een schimburi neregulate poate avea un impact semnificativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei lucr\u0103torilor, precum \u0219i asupra calit\u0103\u021bii \u00eengrijirilor acordate pacien\u021bilor [2]. Potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, munca \u00een ture de noapte \u0219i alte forme de lucru neregulat este asociat\u0103 cu un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet zaharat, obezitate, tulbur\u0103ri digestive, tulbur\u0103ri psihiatrice \u0219i alte afec\u021biuni. De asemenea, pot fi afectate \u0219i alte aspecte ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cum ar fi sistemul imunitar, func\u021biile cognitive \u0219i performan\u021ba general\u0103 la locul de munc\u0103. \u201cDirective 2003\/88\/EC concerning certain aspects of the organisation of Working Time\u201e privind munca \u00een ture a Uniunii Europene [3,4] are drept scop protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i siguran\u021bei lucr\u0103torilor care activeaz\u0103 \u00een ture de noapte sau \u00een schimburi regulate. Directiva subliniaz\u0103 importan\u021ba acord\u0103rii unei aten\u021bii speciale aspectelor legate de s\u0103n\u0103tatea lucr\u0103torilor, inclusiv somnului \u0219i odihnei \u0219i recomand\u0103 angajatorilor s\u0103 acorde aten\u021bie acestor aspecte \u0219i s\u0103 ia m\u0103suri pentru a le \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Plec\u00e2nd de la aceste premise am realizat un studiu descriptiv transversal pe un lot de 165 de participan\u021bi din r\u00e2ndul personalului medical, alc\u0103tuit din medici, asisten\u021bi medicali, infirmiere\/\u00eengrijitoare \u0219i brancardieri din Institutul de Pneumologie \u201eMarius Nasta\u201d din Bucure\u0219ti, care au efectuat ture de noapte, \u00een perioada 09.03-31.03.2023. Studiul a fost demarat \u00een scopuri descriptive, urm\u0103rind modific\u0103rile somnului ap\u0103rute  post pandemie \u0219i modul \u00een care acestea afecteaz\u0103 personalul care efectueaz\u0103 ture de noapte [5].<\/p>\n\n\n\n

Personalul medical din Institutul de Pneumologie \u201eMarius Nasta\u201d din Bucure\u0219ti a fost \u00een prima linie \u00een lupta cu pandemia Covid-19 cu un parcurs \u00eendelungat (2 ani \u0219i jum\u0103tate) \u0219i solicitant din punct de vedere fizic, mental \u0219i psiho-emo\u021bional. Am \u021binut cont de momentul pandemic deoarece se \u0219tie c\u0103 aceast\u0103 pandemie de COVID-19 a condus la punerea unei \u00eentreb\u0103ri, aparent simple, \u201cSitua\u021bia actual\u0103 ne afecteaz\u0103 func\u021bia cognitiv\u0103? Ne afl\u0103m \u00een burnout?\u201d Salvarea pacien\u021bilor a fost principala preocupare, necont\u00e2nd orele petrecute \u00een spital, condi\u021biile de munc\u0103 \u00een echipamentul de protec\u021bie, stresul continuu sau numeroasele schimb\u0103ri ap\u0103rute \u00een rutina zilnic\u0103, situa\u021bie care a adus o bulversare suplimentar\u0103 a orelor de mas\u0103 \u0219i orelor de somn. Volumul mare de munc\u0103, num\u0103rul crescut de pacien\u021bi, gravitatea cazurilor, decesele numeroase \u0219i impactul acestora, lipsa timpului liber, orele suplimentare \u0219i instalarea unor semne de epuizare au condus la ideea c\u0103 personalul medical poate avea \u0219i func\u021bia cognitiv\u0103 afectat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Popula\u021bia \u021bint\u0103 a studiului este reprezentat\u0103 de personalul medical \u0219i de \u00eengrijire din Institutul de Pneumologie \u201eMarius Nasta\u201d Bucure\u0219ti, peste 18 ani, care efectueaz\u0103 ture de noapte, indiferent de v\u00e2rst\u0103, sex, vechime \u00een munc\u0103, status fum\u0103tor\/nefum\u0103tor, vaccinat\/nevaccinat, s\u0103n\u0103tos sau cu probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Popula\u021bia studiat\u0103 a acceptat s\u0103 completeze un chestionar, \u00een mod anonim,  conceput \u00een Google Forms cu 50 de \u00eentreb\u0103ri \u0219i distribuit \u00een mediul online, \u00een grupurile interne de socializare [6]. Au predominat asistentele \u00een lotul studiat, deoarece ele reprezint\u0103 grupul majoritar din spital.<\/p>\n\n\n\n

Analiza statistic\u0103 a fost efectuat\u0103 folosind IBM SPSS Statistics 25, iar pentru ilustrare a fost utilizat Microsoft Office Excel\/Word 2021. Variabilele cantitative au fost testate pentru distribu\u021bie folosind testul Shapiro-Wilk \u015fi au fost exprimate sub form\u0103 de medii cu devia\u021bii standard sau mediane cu intervale interpercentile. Variabilele cantitative m\u0103surate \u00eentre intervale perechi (orele de trezire\/culcare) cu distribu\u021bie non-parametric\u0103 au fost testate folosind testul Wilcoxon. Variabilele calitative au fost exprimate sub form\u0103 absolut\u0103 sau ca procent, urm\u00e2nd a fi testate \u00eentre intervale perechi folosind testul McNemar.<\/p>\n\n\n\n

Consider\u0103m c\u0103, lucrarea de fa\u021b\u0103 poate fii util\u0103 prin informa\u021biile care pot fi folosite ca un prim pas al unui studiu de cercetare de tip longitudinal [6,7]. Elementele colectate au fost de un real folos deoarece au adus informa\u021bii legate de calitatea somnului, afec\u021biuni preexistente, nivelul de stres, stilul de via\u021b\u0103, factorii de risc, s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i mental\u0103, comportamentele \u0219i rela\u021biile profesionale\/familiale, precum \u0219i informa\u021bii despre performan\u021ba cognitiv\u0103 etc. [8].<\/p>\n\n\n\n

REZULTATE<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Au fost \u00eenscri\u0219i 165 participan\u021bi \u00een cadrul studiului dintre care 18 persoane de sex masculin (10.9%)  \u0219i 147 persoane de sex feminin (89.1%). V\u00e2rstele participan\u021bilor au fost cuprinse \u00een intervale de v\u00e2rst\u0103: v\u00e2rsta: 25-30 ani (24 persoane); 30-35 ani (14 persoane); 35-45 ani (27 persoane); 45-50 ani (47 persoane); 50-55 ani (41 persoane); 55-60 ani (11 persoane); >60 ani (1 persoana). A predominat sexul feminin 147 (89%) din 165 de participan\u021bi \u0219i grupa de v\u00e2rst\u0103 45-50 de ani \u2013 28.5 %. Distribu\u021bia pe grad de preg\u0103tire al participan\u021bilor a fost urm\u0103toarea: asistente medicale \u2013 85 persoane (51,5%), medici \u2013 47 persoane (28,5%), infirmiera\/\u00eengrijitoare – 33 (20%). Pe ansamblul lotului studiat majoritatea lucrau \u00een acel moment \u00een ture de noapte de cel pu\u021bin 3 ani. <\/p>\n\n\n\n

Sex<\/em><\/strong><\/td>Nr.<\/strong><\/td>Procent<\/strong><\/td><\/tr>
Feminin<\/strong><\/td>147<\/td>89.1%<\/td><\/tr>
Masculin<\/strong><\/td>18<\/td>10.9%<\/td><\/tr>
V\u00e2rst\u0103<\/em><\/strong><\/td>Nr.<\/strong><\/td>Procent<\/strong><\/td><\/tr>
25-30 ani<\/strong><\/td>24<\/td>14.5%<\/td><\/tr>
30-35 ani<\/strong><\/td>14<\/td>8.5%<\/td><\/tr>
35-45 ani<\/strong><\/td>27<\/td>16.4%<\/td><\/tr>
45-50 ani<\/strong><\/td>47<\/td>28.5%<\/td><\/tr>
50-55 ani<\/strong><\/td>41<\/td>24.8%<\/td><\/tr>
55-60 ani<\/strong><\/td>11<\/td>6.7%<\/td><\/tr>
>60 ani<\/strong><\/td>1<\/td>0.6%<\/td><\/tr>
Timp lucrat \u2013 ture noapte<\/em><\/strong><\/td>Nr.<\/strong><\/td>Procent<\/strong><\/td><\/tr>
1-3 ani<\/strong><\/td>30<\/td>18.2%<\/td><\/tr>
3-5 ani<\/strong><\/td>11<\/td>6.7%<\/td><\/tr>
5-10 ani<\/strong><\/td>18<\/td>10.9%<\/td><\/tr>
10-15 ani<\/strong><\/td>29<\/td>17.6%<\/td><\/tr>
15-20 ani<\/strong><\/td>20<\/td>12.1%<\/td><\/tr>
20-25 ani<\/strong><\/td>24<\/td>14.5%<\/td><\/tr>
25-30 ani<\/strong><\/td>26<\/td>15.8%<\/td><\/tr>
30-35 ani<\/strong><\/td>7<\/td>4.2%<\/td><\/tr><\/tbody><\/table>
Tabel I. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la datele demografice ale acestora<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Figura 1. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la sex<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Figura 2. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la categoria de v\u00e2rst\u0103<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 3. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la timpul lucrat \u00een ture de noapte<\/em><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen privin\u021ba comportamentului igieno-dietetic pe parcursul pandemiei au fost semnalate dezechilibre \u00een alimenta\u021bie (m\u00e2ncat excesiv\/sc\u0103dere apetit) pentru o treime din participan\u021bi, abuz de cafea \u0219i energizante \u00een tura de noapte pentru 89 % dintre participan\u021bi. O privire a impactului pandemiei din punctul de vedere al num\u0103rului de \u021big\u0103ri fumate demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00een perioada pre-pandemic\u0103, 21.80% fumau \u00eentre 10-20 de \u021big\u0103ri pe zi, iar ulterior, pe parcursul pandemiei \u0219i post pandemie se constat\u0103 c\u0103 num\u0103rul \u021big\u0103rilor consumate este cu 50% mai mare. Doar 14,50% au raportat sevrajul tabagic. Se constat\u0103 un trend ascendent al consumului de \u021big\u0103ri intra \u0219i post perioada de pandemie. Consumul crescut de \u021big\u0103ri reprezent\u0103 un semnal \u0219i o caracteristic\u0103 a impactului stresului posttraumatic \u0219i al burnout-ului asupra personalului.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Nr. \u021aig\u0103ri<\/strong><\/td>Nr.<\/strong><\/td>Procent<\/strong><\/td><\/tr>
Nu mai fumez<\/strong><\/td>9<\/td>14.5%<\/td><\/tr>
Mai pu\u021bine<\/strong><\/td>22<\/td>35.5%<\/td><\/tr>
Mai multe<\/strong><\/td>31<\/td>50%<\/td><\/tr><\/tbody><\/table>
Tabel II. Distribu\u021bia participan\u021bilor care fumau \u00eenainte de pandemie raportat\u0103 la num\u0103rul de \u021big\u0103ri fumate pe zi dup\u0103 pandemie<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 4. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la num\u0103rul de \u021big\u0103ri fumate pe zi \u00eenainte de pandemie<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 5. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la num\u0103rul de \u021big\u0103ri fumate pe zi dup\u0103 pandemie<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Legat de starea de s\u0103n\u0103tate, din num\u0103rul total de participan\u021bi, 17,5% erau cunoscu\u021bi cu boli cardiovasculare, 8% cu boli digestive \u0219i 4,8% cu boli pulmonare. Doar 45% din participan\u021bi \u00ee\u0219i controlau lunar tensiunea arterial\u0103, iar 40% controlau anual glicemia.<\/p>\n\n\n\n

Am \u00eencercat s\u0103 observ\u0103m impactul turei de noapte  asupra activit\u0103\u021bilor cotidiene sau rela\u021biilor cu cei din jur. 46% au afirmat c\u0103 munca de noapte influen\u021beaz\u0103 mult sau foarte mult activit\u0103\u021bile cotidiene \u0219i rela\u021biile cu cei din jur. \u00cen acela\u0219i timp, 40% dintre participan\u021bi au recunoscut c\u0103 le afecteaz\u0103 pu\u021bin, dar am remarcat c\u0103  aceste consecin\u021be asupra rela\u021biilor interumane sunt evidente pentru majoritatea participan\u021bilor la studiu. Cu toate acestea, 41% prefer\u0103 \u00een continuare munca de noapte \u0219i restul de 59% ar trece doar la ture de 8 ore diurne. Motiva\u021bia pentru agrearea programului de noapte a fost pentru 30% latura pecuniar\u0103, iar pentru 26% timpul disponibil post tur\u0103. Printre activit\u0103\u021bile pe care participan\u021bii le fac pentru a se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea somnului se num\u0103r\u0103 folosirea regulilor de igiena somnului – 24.20%; plimb\u0103rile \u00een aer liber \u2013 37.6%, exerci\u021biile fizice 18.2%, dieta echilibrat\u0103 16.4% (Figura 6). Un procent de 1.8% nu a luat nici un fel de m\u0103suri preventive al tulbur\u0103rilor induse de turele de noapte. Se observ\u0103 c\u0103 foarte pu\u021bini aplic\u0103 combinat toate aceste mijloace de preven\u021bie al impactului turelor de noapte \u0219i regulile de igiena somnului nu sunt aplicate dec\u00e2t de aproape \u00bc dintre ace\u0219tia.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

M\u0103sur\u0103 \u2013 Somn<\/strong><\/th>Nr.<\/strong><\/th>Procent (Total)<\/strong><\/th><\/tr><\/thead>
Echilibru \u00eentre munca \u0219i via\u021ba personal\u0103<\/strong><\/td>90<\/td>54.40%<\/td><\/tr>
Plimb\u0103ri \u00een aer liber<\/strong><\/td>62<\/td>37.60%<\/td><\/tr>
Igiena somnului<\/strong><\/td>40<\/td>24.20%<\/td><\/tr>
Exerci\u021bii fizice<\/strong><\/td>30<\/td>18.20%<\/td><\/tr>
Diet\u0103 echilibrat\u0103<\/strong><\/td>27<\/td>16.40%<\/td><\/tr>
Nu au luat m\u0103suri<\/strong><\/td>3<\/td>1.80%<\/td><\/tr>
Gr\u0103din\u0103rit<\/strong><\/td>1<\/td>0.60%<\/td><\/tr>
Somnifere<\/strong><\/td>1<\/td>0.60%<\/td><\/tr><\/tbody><\/table>
Tabel III. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la m\u0103surile efectuate pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea somnului dup\u0103 tura de noapte<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 6. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la m\u0103surile efectuate pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea somnului dup\u0103 tura de noapte<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Din investigarea importan\u021bei somnului la acest e\u0219antion de persoane care a trecut prin perioada pandemic\u0103, c\u00e2teva elemente s-au dovedit a fi influen\u021bate de efectele pandemiei. Astfel, de\u0219i 96% consider\u0103 ca somnul este foarte important pentru refacerea organismului, 67.9% dorm ziua mai pu\u021bin de 5 ore post tur\u0103 \u0219i doar 4.8% peste 8 ore (Figura 7). Recuperarea prin somn diurn r\u0103m\u00e2ne astfel deficitar\u0103 a doua zi dup\u0103 tur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 7. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la orele dormite ziua dup\u0103 tura de noapte<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Din totalul participan\u021bilor, doar 15% dorm \u00eenainte de a intra \u00een tur\u0103, \u00een timp ce 37% nu dorm deloc.<\/p>\n\n\n\n

Nedormitul \u00eenainte de tura de noapte ca \u0219i recuperarea insuficient\u0103 post tur\u0103 sunt recunoscute ca elemente legate de stresul patologiei de tur\u0103 \u0219i pot induce ulterior gre\u0219eli \u00een cursul activit\u0103\u021bilor diurne sau nocturne. 36% dintre persoanele intervievate se odihnesc mai pu\u021bin de 30 de minute \u00eenainte de tura de noapte, iar un procent de 7,5% dorm peste 2 ore \u00eenainte de a intra \u00een tur\u0103. Durata somnului \u00eenainte de tur\u0103 este discutabil\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere multiplele recomand\u0103ri legate de siest\u0103 ca durat\u0103. Somnul de zi nu este considerat echivalent cu somnul de noapte, a\u0219a cum afirm\u0103 94% dintre participan\u021bii la studiu. <\/a>Aceast\u0103 convingere a participan\u021bilor la cercetare reconfirm\u0103 faptul c\u0103 se creeaz\u0103 un ciclu vicios \u00een privin\u021ba deficitului cronic de somn \u00een perioada de pandemie. De asemenea 71% nu-l consider\u0103 odihnitor. \u00cen schimb pe parcursul turei de noapte, o pauz\u0103 de somn de 15-20 de minute la interval de 2-4 ore de activitate este util\u0103 dup\u0103 p\u0103rerea a 52.7% % din participan\u021bi  (Figura 8).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 8. Distribu\u021bia participan\u021bilor fa\u021b\u0103 de r\u0103spunsul la \u00eentrebarea: \u201eConsidera\u021bi c\u0103 15-20 de minute de somn la intervale de 2-4 ore de activitate, v-ar ajuta pe parcursul turei de noapte?\u201d<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00eenainte de pandemie 7.9% foloseau uneori sau frecvent somnifere, dup\u0103 pandemie procentul acestora a crescut la 15,8%.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 investig\u0103m \u0219i alte consecin\u021be ale turelor de noapte \u0219i ale pandemiei am observat c\u0103 din cauza lipsei de somn, a somnului insuficient, prelungit sau de proast\u0103 calitate 31,5% au avut conflicte \u00een interiorul echipei medicale, \u00een principal din cauza alter\u0103rii calit\u0103\u021bii somnului. Starea de nervozitate a fost un alt factor \u00eenregistrat \u0219i raportat \u00een perioada post-pandemie. La capitolul cuno\u0219tin\u021be legate de problemele \u0219i patologia indus\u0103 de tura de noapte doar 24% din cei intervieva\u021bi fac o leg\u0103tur\u0103 cu posibilitatea afect\u0103rii st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate. Sigur c\u0103 un factor supraad\u0103ugat la patologia turelor de noapte a fost prezen\u021ba \u0219i implicarea \u00een actul medical \u00een perioada pandemiei Covid 19.<\/p>\n\n\n\n

Dintre cei 165 participan\u021bi la studiu care au fost analiza\u021bi, pe perioada pandemiei au \u00eengrijit direct pacien\u021bi cu infec\u021bia SARSCOV 2 doar 128 (77,6%). Am \u00eencercat s\u0103 vedem cum a afectat pandemia somnul echipelor medicale. \u00cen Figura 9 se vede c\u0103 \u0219i \u00eenainte de pandemie 20.60% dormeau insuficient.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 9. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la orele alocate pentru somnul de noapte \u00eenainte de pandemie<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Au existat \u0219i alte consecin\u021be ale pandemiei asupra somnului pe care am \u00eencercat s\u0103 le evalu\u0103m prin chestionarele aplicate, cum ar fii ora de trezire \u00eenainte \u0219i post pandemie (tabelul IV – figura 10), dar \u0219i ora de culcare \u00eenainte \u0219i post pandemie (tabelul V \u2013 figura 11).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Parametru<\/strong><\/td>Medie <\/strong>\u00b1 SD<\/strong><\/td>Median\u0103 (IQR)<\/strong><\/td>p*<\/strong><\/td><\/tr>
Or\u0103-Trezire-\u00cenainte (p<0.001**)<\/strong><\/td>6.38 \u00b1 1.31<\/td>6 (5.45-7)<\/td><0.001<\/strong><\/td><\/tr>
Or\u0103-Trezire-Dup\u0103 (p<0.001**)<\/strong><\/td>6.07 \u00b1 1.31<\/td>6 (5-6.75)<\/td><\/tr>
Diferen\u021b\u0103<\/strong><\/td>0.31 \u00b1 1.01<\/td>0 (0-0.675)<\/td>–<\/td><\/tr><\/tbody><\/table>
*Related-Samples Wilcoxon Signed Rank Test, **Shapiro-Wilk Test <\/strong>
Tabel IV. Compara\u021bia orei de trezire \u00eenainte \u0219i dup\u0103 pandemie<\/strong><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 10. Compara\u021bia orei de trezire \u00eenainte \u0219i dup\u0103 pandemie<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Parametru<\/strong><\/td>Medie <\/strong>\u00b1 SD<\/strong><\/td>Median\u0103 (IQR)<\/strong><\/td>p*<\/strong><\/td><\/tr>
Or\u0103-Culcare-\u00cenainte (p<0.001**)<\/strong><\/td>22.75 \u00b1 0.88<\/td>23 (22-23)<\/td>0.732<\/td><\/tr>
Or\u0103-Culcare-Dup\u0103 (p<0.001**)<\/strong><\/td>22.71 \u00b1 1.02<\/td>23 (22-23.5)<\/td><\/tr><\/tbody><\/table>
*Related-Samples Wilcoxon Signed Rank Test, **Shapiro-Wilk Test
Tabel V. Compara\u021bia orei de culcare \u00eenainte \u0219i dup\u0103 pandemie<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Figura 11. Compara\u021bia orei de culcare \u00eenainte \u0219i dup\u0103 pandemie<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Se observ\u0103 c\u0103 participan\u021bii s-au trezit semnificativ mai devreme dup\u0103 pandemie \u0219i s-au culcat la aproximativ aceea\u0219i or\u0103, ora mediana fiind de ora 23.<\/p>\n\n\n\n

O analiz\u0103 a tipurilor de tulbur\u0103ri de somn demonstreaz\u0103 prezen\u021ba unei patologii bogate de tur\u0103: insomnie (19.4%), somn fragmentat (59.4%), co\u0219maruri (3%) \u0219i somnolen\u021b\u0103 diurn\u0103 (17.6%); toate aceste consecin\u021be put\u00e2nd fi atribuite impactului turelor de noapte \u00een contextul pandemiei. O alt\u0103 consecin\u021b\u0103 post pandemic\u0103 raportat\u0103 de pacien\u021bi a fost legat\u0103 de modific\u0103rile de comportament de tipul: nervozitate 35.1% , anxietate 30.3%, iritabilitate 23%, depresie 10.9%. Modific\u0103rile de comportament sunt explicite \u0219i achizi\u021bionate pe perioada lung\u0103 de pandemie. \u0218i func\u021bia cognitiv\u0103 a avut de suferit dup\u0103 pandemie: 35.1% au afirmat c\u0103 au o concentrare mai slab\u0103; 21.2% memorie mai slab\u0103; 15.7% fuga de idei; 11.5% au afirmat sc\u0103derea performan\u021belor profesionale \u0219i doar 15.1% nu au observat modific\u0103ri la nivelul func\u021biei cognitive. La capitolul afectare din punct de vedere psihic \u0219i aici am reg\u0103sit pentru 24.9% un impact major \u0219i pentru 30.9% un impact \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103; \u00een fapt aceste procente sunt un impact cumulat al muncii \u00een ture cu cel al pandemiei.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o alt\u0103 dimensiune a problemelor familiale induse de pandemie un procent de 13.3% au avut probleme majore, iar 20% au considerat c\u0103 uneori aceste rela\u021bii au fost \u00een suferin\u021b\u0103. \u00cen privin\u021ba activit\u0103\u021bii profesionale \u0219i al problemelor ap\u0103rute pe fondul pandemiei \u0219i aici aproape jum\u0103tate (49.7%) au raportat astfel de probleme generate pe parcursul pandemiei.<\/p>\n\n\n\n

A existat \u0219i o \u00eentrebare referitoare la o serie de chestionare \u0219i teste standard (expl.:  HPQ-9; Scala DASS 21 etc.). Doar 13.9% dintre persoanele incluse \u00een studiu (143\/165) au declarat c\u0103 au utilizat chestionare \u0219i teste standard pentru a evalua gradul de anxietate, stres \u0219i depresie post-pandemie, \u00een timp ce 86.1% nu sunt familiarizate cu aceste instrumente de evaluare. Aceast\u0103 constatare sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o nevoie de a promova \u0219i utiliza mai des astfel de teste \u0219i instrumente de evaluare \u00een r\u00e2ndul personalului medical \u00een perioadele de pandemie. Aceste instrumente ar putea fi utile \u00een monitorizarea \u0219i gestionarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 a personalului medical, oferind concomitent informa\u021bii importante pentru interven\u021bii \u0219i sprijin adecvat. De fapt \u0219i r\u0103spunsul la o alt\u0103 \u00eentrebare legat\u0103 de nevoia de consiliere psihologic\u0103 reconfirm\u0103 aceast\u0103 idee. \u00cen pandemie, 24.3% din lotul studiat de participan\u021bi au afirmat c\u0103 au avut nevoie de consiliere psihologic\u0103. Consilierea psihologic\u0103 este un suport bine cunoscut \u00een gestionarea stresului, anxiet\u0103\u021bii, depresiei \u0219i al altor dificult\u0103\u021bi emo\u021bionale asociate cu pandemia. Este \u00een acela\u0219i timp \u0219i r\u0103m\u00e2ne un instrument valoros pentru a ajuta oamenii s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor \u0219i s\u0103-\u0219i refac\u0103 echilibrul mintal \u0219i emo\u021bional. Dovada o constituie \u0219i faptul c\u0103  66.7% dintre responden\u021bi au apreciat c\u0103 au nevoie \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mic\u0103 de consiliere psihologic\u0103 \u0219i post pandemie.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Figura 12. Distribu\u021bia participan\u021bilor raportat\u0103 la nevoia de consiliere psihologic\u0103 \u00een timpul \u0219i dup\u0103 pandemie<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Aceast\u0103 constatare sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o deschidere semnificativ\u0103 c\u0103tre interven\u021bia psihologic\u0103 \u0219i c\u0103 mul\u021bi participan\u021bi recunosc beneficiile pe care le-ar putea aduce consilierea \u00een gestionarea efectelor pandemiei asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u0219i faptul c\u0103 exist\u0103 o cerere explicit\u0103 pentru serviciile de consiliere, participan\u021bii recunosc\u00e2nd importan\u021ba suportului psihologic \u00een dep\u0103\u0219irea dificult\u0103\u021bilor post pandemie. Exist\u0103 o presiune a turelor de noapte care se prelunge\u0219te pe parcursul turei de zi pe care o resimt \u00eentr-un procent mare 67.2% din personalul medical studiat care semnaleaz\u0103 aceast\u0103 consecin\u021b\u0103 \u0219i stres pe parcursul turei de zi. Stresul poate fi rezultatul multiplelor cerin\u021be \u0219i al presiunii asociate cu munca \u00een tura de noapte, cu volumul mare de munc\u0103 \u0219i cu responsabilitatea pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i siguran\u021ba pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

DISCU\u021aII<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Propor\u021bia cea mai mare a participan\u021bilor la studiu a fost reprezentat\u0103 de asisten\u021bii medicali de sex feminin, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 45-50 de ani, care efectueaz\u0103 ture de noapte de 1-3 ani. Exist\u0103 studii care au eviden\u021biat c\u0103 sunt diferen\u021be individuale privind impactul turelor de noapte asupra personalului, \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, sex, vechimea \u00een munc\u0103 \u0219i factorii individuali [10,11]. Tura de noapte are un impact negativ vizibil asupra personalului medical. Cea mai bun\u0103 dovad\u0103 este studiul Aladin [12] din Fran\u021ba care a demonstrat c\u0103 sunt prezente printre consecin\u021be c\u00e2teva afec\u021biuni cu o prevalen\u021b\u0103 important\u0103 precum: depresia \u2013 18.9%, anxietatea \u2013 7.6%, insomnia sever\u0103 \u2013 8.6% \u0219i stresul posttraumatic -11.7%. \u00cen cazul nostru am \u00eent\u00e2lnit probleme de  insomnie la 19.4%,  anxietate 30.3%, depresie 10.9% \u0219i stres 67.2% \u00een r\u00e2ndul personalului medical participant la studiu. Procentul pentru toate aceste consecin\u021be este mult mai mare \u00een cazul e\u0219antionului rom\u00e2nesc  deoarece acest chestionar a vizat interferen\u021ba problemelor induse de tura de noapte asociate cu perioada pandemic\u0103. Procentul de personal cu insomnie \u00eenainte \u0219i post pandemie este mare \u0219i \u00een alte studii. \u00cen Iordania [13] la debutul pandemiei a fost prezent simptomul de  insomnie la 52% \u0219i s-a men\u021binut \u00een procente mari (49%) \u0219i la 1 an. S\u0103n\u0103tatea fizic\u0103, problemele familiale \u0219i personale, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, precum \u0219i tulbur\u0103rile de somn sunt toate amenin\u021bate de stresul indus de pandemie. Sigur c\u0103 sindromul depresiv fluctueaz\u0103 ca o consecin\u021b\u0103 a pandemiei \u0219i la asistente, ca \u0219i la medici, \u00een func\u021bie de gradul de solicitare. Pentru asistentele de terapie intensiv\u0103 poate ajunge la scoruri \u00eenalte \u2013 44.3% [14]. \u00cengrijirea prioritar\u0103 a pacien\u021bilor cu infec\u021bie SARS COV2 s-a realizat de c\u0103tre personalul medical, at\u00e2t \u00een perioada COVID, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada post COVID. De\u0219i predomin\u0103 persoanele nefum\u0103toare, exist\u0103 totu\u0219i \u0219i fum\u0103tori care au un num\u0103r variabil de ani de dependen\u021b\u0103 nicotinic\u0103 (\u00eentre 5 \u2013 20 ani) \u0219i o medie diferit\u0103 a consumului zilnic. Se constat\u0103 un trend ascendent al consumului de \u021bigarete post perioada de pandemie. Abuzul de cafea are cifre \u00eengrijor\u0103toare  – 89% din totalul participan\u021bilor consumau cafea \u0219i energizante pe tura de noapte, iar o treime dintre persoanele intervievate \u00eenregistrau \u0219i  dezechilibre nutri\u021bionale. Impactul turelor de noapte este evident. Munca de noapte influen\u021beaz\u0103 activit\u0103\u021bile cotidiene sau rela\u021biile din jur \u00eentr-o propor\u021bie crescut\u0103. Dintre participan\u021bii la studiu, un procent de 41%, prefer\u0103 s\u0103 lucreze  noaptea, 39% dintre persoanele implicate \u00een studiu men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 nu au alte op\u021biuni, fiind nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 at\u00e2t ture de zi, c\u00e2t \u0219i ture de noapte. De men\u021bionat c\u0103 un procent de 30% de lucr\u0103tori \u00een halat alb  sunt motiva\u021bi de sporul acordat la salariu pentru turele de noapte pe care le efectueaz\u0103. Printre activit\u0103\u021bile pe care participan\u021bii le fac pentru a se \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea somnului se num\u0103r\u0103 folosirea regulilor de igien\u0103 a somnului, plimb\u0103ri \u00een aer liber, exerci\u021bii fizice \u0219i diet\u0103 echilibrat\u0103 [15,16]. \u00cen lotul nostru foarte pu\u021bini (1\/4)  aplic\u0103 regulile de combatere al stresului post tur\u0103 sau post expunere la COVID 19 (doar 24%). Ei  fac plimb\u0103ri in aer liber \u00eentr-o propor\u021bie de 37.6%, exerci\u021bii fizice 18.2% \u0219i folosesc o  diet\u0103 echilibrat\u0103 16.4%. De\u0219i  96% din personalul medical participant la studiu consider\u0103 c\u0103 somnul este foarte important \u00een refacerea organismului, doar 15% dorm \u00eenainte de a intra \u00een tur\u0103, \u00een timp ce 37% nu dorm deloc. Personalul medical, a\u0219a cum reiese din alte studii, apreciaz\u0103  preponderent c\u0103 somnul dup\u0103 tur\u0103 de noapte nu este odihnitor [17]. Somnul de zi nu este considerat echivalent cu somnul de noapte de c\u0103tre 94% dintre participan\u021bii din studiul nostru. Majoritatea persoanelor intervievate consider\u0103 c\u0103 turele de noapte afecteaz\u0103 starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate, \u00eens\u0103 nu au raportat conflicte interne \u00een interiorul echipei medicale puse pe seama lipsei de somn sau a somnului de slab\u0103 calitate [18,19]. \u00cen privin\u021ba problemelor familiale induse de pandemie, un procent de 13.3% au avut probleme majore, iar 20% au considerat c\u0103 uneori aceste rela\u021bii au fost \u00een suferin\u021b\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te activitatea profesional\u0103 \u0219i problemele ap\u0103rute \u00een aceast\u0103 zon\u0103 pe fondul pandemiei, aproape jum\u0103tate din personalul cuprins \u00een studiu (49.7%) a raportat astfel de probleme. Desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bii \u00een ture de noapte rotative are un impact semnificativ asupra somnului la echipele medicale, care este deja supus\u0103 unui nivel ridicat de stres \u0219i responsabilitate direct legat\u0103 de \u00eengrijirea pacien\u021bilor [20]. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 turele de noapte afecteaz\u0103 negativ ritmurile circadiene ale organismului determin\u00e2nd o sc\u0103dere a calit\u0103\u021bii \u0219i cantit\u0103\u021bii somnului, ceea ce coincide \u0219i cu cercetarea efectuat\u0103 de noi [21]. Majoritatea studiilor arat\u0103 c\u0103 oamenii sunt programa\u021bi s\u0103 fie activi \u00een timpul zilei \u0219i s\u0103 doarm\u0103 noaptea, iar schimbarea acestui ritm poate afecta circuitele neuronale implicate \u00een reglarea somnului \u0219i a trezirii [22,23]. Personalul medical care efectueaz\u0103 ture de noapte, a\u0219a cum reiese din contribu\u021biile altor autori, este supus unor perturb\u0103ri ale somnului, cu o durat\u0103 mai scurt\u0103 \u0219i o calitate mai sc\u0103zut\u0103 a somnului [24,25]. Subiec\u021bii intervieva\u021bi \u00een cadrul studiului nostru au estimat c\u0103 somnul de noapte \u00een perioada de dinainte de pandemie era preponderent \u00eentre 6-8 ore. O mare parte dintre ei au afirmat c\u0103 \u00eenainte de pandemie nu alocau timp pentru un eventual somn dup\u0103-amiaz\u0103 (\u00eenainte de  pandemie 21% dormeau insuficient: sub 6h per noapte – sub 1\/5 din totalul e\u0219antionului); 36.9% dintre responden\u021bi au men\u021bionat referitor la siest\u0103 c\u0103 \u00eenainte de pandemie nu alocau timp pentru somnul de dup\u0103-amiaza (31.5% dormeau dup\u0103 amiaz\u0103 \u00eentre 1-2 ore \u0219i 26.6%  sub o or\u0103). Au existat \u0219i modific\u0103ri ale orelor de culcare \u0219i trezire ca efect al pandemiei. Aceast\u0103 perturbare a somnului poate duce la o serie de efecte negative, cum ar fi oboseala cronic\u0103, iritabilitate, anxietate \u0219i depresie. De asemenea, poate afecta performan\u021ba cognitiv\u0103 a personalului medical, inclusiv capacitatea lor de a lua decizii importante \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eengrijirea pacien\u021bilor [26,27,28,29]. \u00cen urma colect\u0103rii \u0219i analiz\u0103rii datelor \u0219i \u00een lotul nostru s-a observat prezen\u021ba unei patologii bogate de tur\u0103: insomnie (19.4%), somn fragmentat (59.4%), co\u0219maruri (3%) \u0219i somnolen\u021b\u0103 diurn\u0103 (17.6%); toate aceste consecin\u021be fiind atribuite impactului turelor de noapte pe care s-au grefat problemele  pandemiei. O alt\u0103 consecin\u021b\u0103 post pandemie raportat\u0103 de participan\u021bi este legat\u0103 de modific\u0103rile de comportament: nervozitate 35.1% , anxietate 30.3% , iritabilitate 23%, depresie 10.9% etc. Func\u021bia cognitiv\u0103 a fost \u0219i ea afectat\u0103: 35.1% au afirmat c\u0103 au o concentrare mai slab\u0103; 21.2% memorie mai slab\u0103; 15.7% fuga de idei; 11.5% au afirmat sc\u0103derea performan\u021belor profesionale \u0219i doar 15.1% nu au observat modific\u0103ri la nivelul func\u021biei cognitive. Exist\u0103 \u0219i consecin\u021be din punct de vedere psihic: 24.9% men\u021bioneaz\u0103 un impact major, iar pentru 30.9% impactul este \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103. Probabil este o cumulare a efectelor negative ale muncii \u00een ture cu cea generat\u0103 de efectele pandemiei. Consilierea psihologic\u0103 poate fi un instrument util \u00een acest caz. Astfel, 66.7% din personalul studiat consider\u0103 c\u0103 s-ar sim\u021bii ajuta\u021bi de consiliere psihologic\u0103 post-pandemie. Aceast\u0103 constatare sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o deschidere semnificativ\u0103 c\u0103tre interven\u021bia psihologic\u0103 \u0219i c\u0103 mul\u021bi participan\u021bi recunosc beneficiile pe care le-ar putea aduce consilierea \u00een gestionarea efectelor pandemiei asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale, fapt care-l reg\u0103sim \u0219i \u00een alte studii [30,31]. De asemenea, 24.3% dintre participan\u021bi au afirmat c\u0103 au avut nevoie de consiliere psihologic\u0103 \u0219i ajutor \u00een acest context. Aceast\u0103 cifr\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o cerere explicit\u0103 pentru servicii de consiliere \u0219i c\u0103 participan\u021bii recunosc importan\u021ba suportului psihologic \u00een dep\u0103\u0219irea dificult\u0103\u021bilor post-pandemie<\/strong>, element reg\u0103sit \u0219i \u00een alte studii [32].<\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc de concluzii c\u00e2teva mesaje cheie la final de studiu:<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
  1. Exist\u0103 o afectare a somnului care poate fi limitat\u0103 doar prin aplicarea celor 10 reguli al somnului s\u0103n\u0103tos.<\/li>
  2. Se impun abord\u0103ri multidisciplinare ale e\u0219antioanelor cu patologie de tur\u0103 accentuat\u0103 de pandemia de Covid 19 cu integrarea \u00een aceast\u0103 echip\u0103 a unui psiholog, precum \u0219i a unui specialist \u00een consiliere pentru fumat, etc.<\/li>
  3. Sechelele l\u0103sate de pandemie la nivelul personalului sunt amplificate \u0219i de al\u021bi factori, de la cei bine cunoscu\u021bi precum fumatul, existen\u021ba unor boli cardiovasculare, num\u0103rul insuficient de ore de somn pe parcursul nop\u021bii, p\u00e2n\u0103 la abuzul de cofein\u0103 sau recuperarea insuficient\u0103 a somnului \u00een timpul zilei.<\/li>
  4. Recuperarea acestor sechele impune m\u0103suri de screening ulterioare pandemiei \u00een care medicul de medicina muncii ar trebui s\u0103 se implice activ pentru testarea capacit\u0103\u021bii cognitive, dar \u0219i a celei de a realiza sarcinile de serviciu, prin teste specifice.<\/li>
  5. Acest studiu poate fi un punct de plecare pentru a reg\u00e2ndi o strategie na\u021bional\u0103 coerent\u0103 pentru colegii care au fost implica\u021bi \u00een turele de noapte, \u00een perioada de pandemie \u0219i care pot beneficia de programe de recuperare, cu beneficii pentru s\u0103n\u0103tatea lor, a\u0219a cum s-a demonstrat \u0219i \u00een alte cercet\u0103ri  [33, 34].<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    1. Mih\u0103l\u021ban, FM. Tulbur\u0103rile respiratorii din timpul somnului. Bucure\u0219ti (Rom\u00e2nia): Editura \u0218tiin\u021belor Medicale.2002 p. 19-39. p. 90-97. p. 169-183.<\/li>
    2. Behrens T, Burek K, Pallapies D, K\u00f6sters L, Lehnert M, Beine A, et al. Decreased psychomotor vigilance of female shift workers after working night shifts. PLoS One. 2019;14(7):1\u201318.<\/li>
    3. International Labour Organization. World Employment And Social Outlook: Trends 2020 [Internet]. 2020 [cited 2023 Mar 19]. Available from: https:\/\/www.ilo.org\/global\/research\/global-reports\/ weso\/2020\/lang–en\/index.htm<\/li>
    4. World Health Organization. Global strategy on human resources forhealth: Workforce 2030 [Internet]. 2016 [cited 2023 Mar 19]. Available from: https:\/\/www.who.int\/hrh\/resources\/globstrathrh-2030\/en\/<\/li>
    5. Furtunescu FL, Minc\u0103 DG (coord.) et al, Public Health and Management, Texbook for practicals, Medicine English Program, Ed. Universitar\u0103 Carol Davila Bucure\u0219ti, 2016, ISBN: 978-973-708-938-0.<\/li>
    6. Minc\u0103, Dana Galieta; Florentina Ligia Furtunescu, \u201cManagementul serviciilor de s\u0103n\u0103tate \u2013 Abordare prin proiecte\u201d (Edi\u0163ia a II-a revizuit\u0103 \u015fi completat\u0103), Editura Universitar\u0103 \u201cCarol Davila\u201d, Bucure\u015fti, 2010, ISBN: 978-973-708-446-0.<\/li>
    7. Minc\u0103, Dana Galieta, Mihail Grigorie Marcu – \u201cS\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi management sanitar\u201d\u2013Note de curs pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul postuniversitar\u2013Ed. II-a revizuit\u0103 \u015fi completat\u0103 Editura Universitar\u0103 \u201cCarol Davila\u201d, Bucure\u015fti, 2005, ISBN 973-708-093-9.<\/li>
    8. Vasile A, Minc\u0103 DG. Glossar de termeni de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 \u015fi Management. ISBN: 973-8047-73-0, Ed. Universitar\u0103 „Carol Davila” Bucure\u015fti, 2002<\/li>
    9. Marcu, Aurelia, \u201cMetode utilizate \u00een monitorizarea st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate\u201d, Institutul de S\u0103n\u0103tate Public\u0103, Bucure\u015fti, 2000.<\/li>
    10. Di Muzio M, Dionisi S, Di Simone E, Cianfrocca C, Muzio FDI, Fabbian F, et al. Can nurses\u2019 shift work jeopardize the patient safety? A systematic review. Eur Rev Med Pharmacol Sci. 2019;23(10):4507\u201319.<\/li>
    11. Stanojevic C, Simic S, Milutinovic D. Health Effects of Sleep Deprivation on Nurses Working Shifts. Med Pregl. 2016 Oct;69 (5\u20136):183\u20138.<\/li>
    12. Cousin Cabrolier L, Di Beo V, Marcellin F, Rousset Torrente O, Mahe V, Valderas JM, Chassany O, Carrieri PM, Duracinsky M. Negative representations of night-shift work and mental health of public hospital healthcare workers in the COVID 19 era (Aladdin survey). BMC Health Serv Res. 2023 Feb 22;23(1):187. doi: 10.1186\/s12913-023-09101-7. PMID: 36814276; PMCID: PMC9946706.<\/li>
    13. Yassin A, Al-Mistarehi AH, Qarqash AA, Soudah O, Karasneh RA, Al-Azzam S, Khasawneh AG, El-Salem K, Kheirallah KA, Khassawneh BY. Trends in Insomnia, Burnout, and Functional Impairment among Health Care Providers over the First Year of the COVID-19 Pandemic. Clin Pract Epidemiol Ment Health. 2022 Jul 15;18:e174501792206200. doi: 10.2174\/17450179-v18-e2206200. PMID: 37274859; PMCID: PMC10156054.<\/li>
    14. Hwang S and Lee J -The influence of COVID-19-related resilience on depression, job stress, sleep quality, and burnout among intensive care unit nurses. Front. Psychol. 2023 14:1168243. doi: 10.3389\/fpsyg.2023.1168243<\/li>
    15. Barker LM, Nussbaum MA. Fatigue, performance and the work environment: a survey of registered nurses. J Adv Nurs. 2011 Jun;67(6):1370\u201382.<\/li>
    16. Harvey AG, Stinson K, Whitaker KL, Moskovitz D, Virk H. The subjective meaning of sleep quality: a comparison of individuals with and without insomnia. Sleep. 2008 Mar;31(3):383\u201393.<\/li>
    17. Geiger-Brown J, Rogers VE, Trinkoff AM, Kane RL, Bausell RB, Scharf SM. Sleep, sleepiness, fatigue, and performance of 12-hourshift nurses. Chronobiol Int. 2012 Mar;29(2):211\u20139.<\/li>
    18. Cheng S-Y, Lin P-C, Chang Y-K, et al.. Sleep quality mediates the relationship between work-family conflicts and the self-perceived health status among hospital nurses. J Nurs Manag 2019;27:381\u20137<\/li>
    19. Kheiri M, Gholizadeh L, Taghdisi MH, Asghari E, Musavi M, Mahdavi N, Ghaffari. Factors affecting the quality of work-life of nurses: a correlational study. J Res Nurs. 2021 Nov;26(7):618-629.<\/li>
    20. Stimpfel AW, Sloane DM, Aiken LH. The longer the shifts for hospital nurses, the higher the levels of burnout and patient dissatisfaction. Health Aff (Millwood). 2012 Nov;31(11):2501\u20139.<\/li>
    21. Di Muzio M, Diella G, Di Simone E, Novelli L, Alfonsi V, Scarpelli S, et al. Nurses and Night Shifts: Poor Sleep Quality Exacerbates Psychomotor Performance. Front Neuroscience. 2020; 14:1\u20138.<\/li>
    22. Akerstedt T, Folkard S. The three-process model of alertness and its extension to performance, sleep latency and sleep length. Chronobiol Int. 1997 Mar;14(2):115\u201323.<\/li>
    23. Hagewoud R, Havekes R, Novati A, Keijser JN, Van der Zee EA, Meerlo P. Sleep deprivation impairs spatial working memory and reduces hippocampal AMPA receptor phosphorylation. J Sleep Res. 2010 Jun;19(2):280\u20138.<\/li>
    24. Cochran KR. An Examination of Work Characteristics, Fatigue, and Recovery Among Acute Care Nurses. J Nurs Adm. 2021;51(2):89\u201394.<\/li>
    25. Burch JB, Tom J, Zhai Y, et al.. Shiftwork impacts and adaptation among health care workers. Occup Med 2009;59:159\u201366.<\/li>
    26. Griffin MA, Neal A. Perceptions of safety at work: a framework for linking safety climate to safety performance, knowledge, and motivation. J Occup Health Psychol. 2000;5(3):347\u201358.<\/li>
    27. Hsieh S, Tsai CY, Tsai LL. Error correction maintains post-error adjustments after one night of total sleep deprivation. J Sleep Res. 2009 Jun;18(2):159\u201366.<\/li>
    28. Caruso CC, Baldwin CM, Berger A, Chasens ER, Edmonson JC, Gobel BH, et al. Policy brief: Nurse fatigue, sleep, and health, and ensuring patient and public safety. Nurs Outlook. 2019;67(5):615\u20139.<\/li>
    29. Yildirim D, Aycan Z. Nurses’ work demands and work-family conflict: a questionnaire survey. Int J Nurs Stud 2008;45:1366\u201378.<\/li>
    30. Knupp AM, Patterson ES, Ford JL, Zurmehly J, Patrick T. Associations Among Nurse Fatigue, Individual Nurse Factors, and Aspects of the Nursing Practice Environment. J Nurs Adm. 2018 Dec;48(12):642\u20138<\/li>
    31. Grimani A, Aboagye E, Kwak L. The effectiveness of workplace nutrition and physical activity interventions in improving productivity, work performance and workability: A Systematic Review. 2019;1\u201312<\/li>
    32. Zhao Y, Richardson A, Poyser C, et al.. Shift work and mental health: a systematic review and meta-analysis. Int Arch Occup Environ Health 2019;92:763\u201393.<\/li>
    33. Costa G. Shift work and health: current problems and preventive actions. Saf Health Work 2010;1:112\u201323.<\/li>
    34. Ferri P, Guadi M, Marcheselli L, et al.. The impact of shift work on the psychological and physical health of nurses in a general Hospital: a comparison between rotating night shifts and day shifts. Risk Manag Healthc Policy 2016;9:203\u201311.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Claudina D\u0103nil\u01031, Aida – Andreea F\u0103nic\u01032, Florin – Dumitru Mih\u0103l\u021ban3 1Asistent medical principal licen\u021biat, asistent \u0219ef sec\u021bia Pneumologie III, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia, Pre\u0219edintele Departamentului Membrilor Asocia\u021bi din Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Pneumologie (SRP)2Medic rezident pneumolog, sec\u021bia Pneumologie III, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, doctorand \u00een domeniul Medicin\u0103, Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8385,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,155],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8409"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8409"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8409\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8439,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8409\/revisions\/8439"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8409"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8409"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8409"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}