{"id":8470,"date":"2023-11-29T11:35:08","date_gmt":"2023-11-29T09:35:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8470"},"modified":"2023-12-21T13:13:40","modified_gmt":"2023-12-21T11:13:40","slug":"secretele-longevitatii-ce-au-in-comun-persoanele-care-traiesc-cel-putin-100-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8470","title":{"rendered":"Secretele longevit\u0103\u021bii: ce au \u00een comun persoanele care tr\u0103iesc cel pu\u021bin 100 de ani?"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 7 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Centenarii reprezint\u0103 grupul demografic cu cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei mondiale. Num\u0103rul lor aproape se dubleaz\u0103, la fiecare zece ani, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970.<\/p>\n\n\n\n

Este un context \u00een care un nou studiu, publicat \u00een GeroScience<\/a><\/em>, a analizat 12 biomarkeri de s\u00e2nge ai st\u0103rii \u0219i func\u021biei metabolice de la peste 44.000 de suedezi pentru a identifica ce ar putea fi unic la persoanele care tr\u0103iesc p\u00e2n\u0103 la 100 de ani \u0219i chiar mai mult.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Aceasta este prima cercetare care compar\u0103 biomarkerii din s\u00e2nge m\u0103sura\u021bi \u00een stadii mai timpurii ale vie\u021bii la persoanele care au ajuns \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fie centenare cu cele ale persoanelor care nu ating aceste v\u00e2rste.<\/p>\n\n\n\n

Constat\u0103rile lor indic\u0103 faptul c\u0103 centenarii, \u00een general, aveau probabil niveluri mai sc\u0103zute de glucoz\u0103, creatinin\u0103 \u0219i acid uric dec\u00e2t alte persoane. Cercet\u0103torii au constatat, de asemenea, c\u0103 eventualii centenari se stabiliser\u0103 \u00eentr-un profil metabolic la v\u00e2rsta de 65 de ani, cu 35 de ani \u00eenainte de a atinge pragul de un secol.<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Printre biomarkerii analiza\u021bi \u00een aceast\u0103 cercetare <\/strong>se num\u0103r\u0103 colesterolul total \u0219i glucoza, precum \u0219i alanin <\/a>aminotransferaza<\/a> (Alat), aspartat aminotransferaza<\/a> (Asat), albumina<\/a>, gama-glutamil transferaza (GGT), fosfataza alcalin\u0103 (Alp) \u0219i lactat dehidrogenaz\u0103 (LD), care sunt legate de s\u0103n\u0103tatea ficatului.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, au urm\u0103rit creatinina, un marker al st\u0103rii rinichilor, precum \u0219i capacitatea de legare a fierului (TIBC) \u0219i fierul, care m\u0103soar\u0103 anemia. Ei au evaluat nutri\u021bia prin intermediul unei m\u0103sur\u0103tori a albuminei.<\/p>\n\n\n\n

Autorii au concluzionat c\u0103 valorile pentru aproape to\u021bi biomarkerii au fost distincte la centenari, cu excep\u021bia alanin aminotransferazei \u0219i a albuminei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u0103utarea de indicii privind stilul de via\u021b\u0103 \u00een biomarkerii centenarilor poate p\u0103rea un joc speculativ.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u021bii care au analizat studiul au subliniat faptul c\u0103 o func\u021bie renal\u0103 mai ridicat\u0103 (eviden\u021biat\u0103 de o creatinin\u0103 mai mic\u0103) \u00een acest grup ar putea fi un indiciu pentru un stil de via\u021b\u0103 \u0219i o diet\u0103 general\u0103 mai bune. Acest lucru este valabil \u0219i pentru glucoz\u0103. <\/strong>Nivelurile u\u0219or mai sc\u0103zute de acid uric sugereaz\u0103 c\u0103 centenarii nu au avut probleme cu pietre la rinichi, boli renale sau gut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce profilurile biomarkerilor centenarilor erau foarte asem\u0103n\u0103toare, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 grupuri de centenari. Ace\u0219tia se deosebeau \u00een ceea ce prive\u0219te biomarkerii, \u00een afar\u0103 de cei care \u00eei deosebeau de persoanele non-centenare: colesterolul total, albumina \u0219i TBIC. „Ace\u0219ti biomarkeri sunt to\u021bi lega\u021bi de nutri\u021bie<\/em>„, a declarat pentru Medical News Today <\/em>coordonatorul studiului, doctorul Shunsuke Murata. „Un grup a fost mai asem\u0103n\u0103tor cu non-centenarii, iar noi l-am numit „nutri\u021bie superioar\u0103”. Cel\u0103lalt grup a avut niveluri ceva mai favorabile, iar noi l-am numit ‘nutri\u021bie mai sc\u0103zut\u0103, dar suficient\u0103<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n

„\u00cen general, centenarii au avut mai rar valori extreme ale biomarkerilor<\/em>, a explicat doctorul Murata.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, foarte pu\u021bini dintre centenari au avut un nivel de glucoz\u0103 mai mare de 6,5 \u00een prima parte a vie\u021bii lor sau un nivel de creatinin\u0103 mai mare de 125.<\/p>\n\n\n\n

„Este dificil de spus dac\u0103 absen\u021ba valorilor extreme indic\u0103 un anumit stil de via\u021b\u0103. Dar constat\u0103rile unor valori \u00een general mai favorabile pentru centenari \u0219i faptul c\u0103 ace\u0219ti markeri sunt lega\u021bi de alimenta\u021bie \u0219i de stilul de via\u021b\u0103, ne indic\u0103 c\u0103 este posibil – sau poate chiar probabil – ca ace\u0219ti factori s\u0103 aib\u0103 un impact. Ceea ce nu putem \u0219ti este \u00een ce m\u0103sur\u0103 factorii genetici interac\u021bioneaz\u0103 cu acest lucru<\/em>…Pentru a r\u0103spunde pe deplin la \u00eentrebarea de ce, am avea nevoie de mai multe informa\u021bii, \u00een mod ideal despre genetic\u0103, factori de stil de via\u021b\u0103 \u0219i biomarkeri \u00een cadrul aceleia\u0219i cohorte de persoane<\/em>„, a concluzionat doctorul Shunsuke Murata.<\/p>\n\n\n\n

Faptul c\u0103 diferen\u021bele dintre biomarkeri au putut fi observate \u00een acest studiu cu mult timp \u00eenainte de deces sugereaz\u0103 c\u0103 genele \u0219i stilul de via\u021b\u0103 pot juca, de asemenea, un rol. A\u0219adar, al\u021bi cercet\u0103tori se concentreaz\u0103 \u00een mod special pe stilul de via\u021b\u0103 \u0219i longevitate, afirm\u00e2nd c\u0103 stilul de via\u021b\u0103 \u0219i dieta au  un rol semnificativ.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 studii care sus\u021bin ipoteza conform c\u0103reia o alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103 ar putea conduce la o mai bun\u0103 s\u0103n\u0103tate \u0219i longevitate, ajut\u00e2nd la protejarea creierului. Astfel, exper\u021bii au estimat c\u0103 40% din cazurile de demen\u021b\u0103 din \u00eentreaga lume ar putea fi prevenite sau \u00eent\u00e2rziate cu ajutorul anumitor factori modificabili, cum ar fi o mai mare importan\u021b\u0103 dat\u0103 exerci\u021biilor fizice \u0219i somnului \u0219i tratarea unor afec\u021biuni precum pierderea auzului sau hipertensiunea arterial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Deja un num\u0103r tot mai mare de dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 dieta poate juca un rol \u0219i \u00een prevenirea demen\u021bei, a declarat Puja Agarwal, epidemiolog nutri\u021bionist la Centrul Medical al Universit\u0103\u021bii Rush din Chicago. Activitatea doctorului Agarwal s-a concentrat pe evaluarea modului \u00een care dieta mediteranean\u0103-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay, sau MIND, care eviden\u021biaz\u0103 anumite alimente considerate a proteja creierul, ar putea influen\u021ba riscul de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dieta MIND a fost descris\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un studiu din 2015 condus de Martha Clare Morris, epidemiolog nutri\u021bionist la Universitatea Rush. Acest medic \u0219i colegii ei au observat c\u0103, \u00een diverse studii, persoanele care au urmat dietele DASH<\/a> \u0219i mediteranean\u0103<\/a> – care prioritizeaz\u0103 fructele, legumele, cerealele integrale, proteinele slabe \u0219i gr\u0103simile s\u0103n\u0103toase – au avut tendin\u021ba de a avea o cogni\u021bie mai bun\u0103 dec\u00e2t cei care nu au f\u0103cut-o. Ei au observat, de asemenea, c\u0103 anumite alimente, cum ar fi legumele cu frunze verzi, fructele de p\u0103dure, nucile \u0219i cerealele integrale, au fost asociate cu o mai bun\u0103 s\u0103n\u0103tate a creierului.<\/p>\n\n\n\n

Folosind aceste descoperiri, doctorul Morris \u0219i echipa sa au conceput dieta MIND<\/a>. La fel ca \u0219i dietele DASH \u0219i cea mediteranean\u0103, aceasta pune accentul pe cereale integrale, legume, nuci, fasole, gr\u0103simi s\u0103n\u0103toase \u0219i surse de proteine slabe, cum ar fi carnea de pas\u0103re \u0219i pe\u0219tele \u0219i sugereaz\u0103 s\u0103 se limiteze carnea ro\u0219ie \u0219i carnea procesat\u0103, br\u00e2nza, dulciurile, alimentele pr\u0103jite \u0219i untul sau margarina. Totu\u0219i, dieta MIND este unic\u0103 prin faptul c\u0103 solicit\u0103 cel pu\u021bin \u0219ase por\u021bii de legume cu frunze verzi (cele mai benefice 13 legume cu frunze verzi sunt: varza kale, microgreens, varza crea\u021b\u0103, spanacul, varza, varza de sfecl\u0103 ro\u0219ie, creson, salata verde, salata roman\u0103, salata elve\u021bian\u0103, rucola, andive, Bok Choy – un fel de varz\u0103 chinezeasc\u0103, frunze de napi) \u0219i dou\u0103 por\u021bii de fructe de p\u0103dure \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen diverse studii care au urm\u0103rit modelele alimentare ale adul\u021bilor mai \u00een v\u00e2rst\u0103 de-a lungul mai multor ani, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 cei care ader\u0103 cel mai \u00eendeaproape la dieta MIND tind s\u0103 aib\u0103 rate mai lente de declin cognitiv, riscuri reduse de demen\u021b\u0103 \u0219i mai pu\u021bine semne ale bolii Alzheimer \u00een creierul lor dup\u0103 moarte dec\u00e2t cei care nu o fac. Astfel de rezultate au fost „promi\u021b\u0103toare”, a declarat Debora Melo van Lent, profesor asistent de \u0219tiin\u021be ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei la University of Texas Health Science Center din San Antonio. Dar aceste studii nu pot dovedi c\u0103 dieta MIND \u00een sine duce la o mai bun\u0103 s\u0103n\u0103tate a creierului. Pentru asta, a spus ea, ar fi nevoie de un studiu clinic.<\/p>\n\n\n\n

Primul studiu clinic al dietei MIND a fost publicat \u00een The New England Journal of Medicine<\/a> \u00een august 2023. \u00cen cadrul studiului de trei ani, cercet\u0103torii au instruit jum\u0103tate dintre cei 604 participan\u021bi – cu v\u00e2rsta de 65 de ani \u0219i peste aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 – s\u0103 urmeze dieta MIND, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate s\u0103 urmeze dieta lor tipic\u0103. De asemenea, participan\u021bii au fost sf\u0103tui\u021bi s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul de calorii pentru a pierde \u00een greutate. Cu toate acestea, rezultatele au fost dezam\u0103gitoare, a declarat doctorul Hussein Yassine, profesor asociat de neurologie la \u0218coala de Medicin\u0103 Keck de la Universitatea din California de Sud. Cele dou\u0103 grupuri au avut \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri similare la testele cognitive, iar scan\u0103rile cerebrale nu au g\u0103sit diferen\u021be majore asociate cu declinul cognitiv.<\/p>\n\n\n\n

Doctorul Agarwal, unul dintre autorii studiului, a declarat c\u0103 acest lucru ar putea fi un rezultat al designului studiului \u0219i al unor factori care nu au putut fi controla\u021bi de cercet\u0103tori. Grupul care a urmat dieta obi\u0219nuit\u0103, de exemplu, a ajuns s\u0103 consume multe componente ale dietei MIND, iar fiecare grup a pierdut \u00een greutate, ceea ce ar fi putut contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri similare ale func\u021biei cognitive.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, o mul\u021bime de dovezi  sus\u021bin ideea c\u0103 o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 – bogat\u0103 \u00een legume \u0219i gr\u0103simi s\u0103n\u0103toase \u0219i limitat\u0103 \u00een zaharuri ad\u0103ugate, alimente procesate \u0219i carne – poate proteja creierul, a spus doctorul Yassine. Un studiu clinic din 2013, de exemplu, a ar\u0103tat c\u0103 dieta mediteraneean\u0103 a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit cogni\u021bia, a spus doctorul Melo van Lent. \u0218i pentru c\u0103 diabetul \u0219i bolile cardiovasculare sunt factori de risc majori pentru demen\u021b\u0103, a ad\u0103ugat ea, orice model alimentar care reduce aceste riscuri va fi, de asemenea, cel mai probabil benefic pentru creier \u0219i, prin urmare, pentru longevitate.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre recomand\u0103rile desprinse din aceste analize este cu certitudine util de urmat: Pentru cele mai mari beneficii pentru creier, forma\u021bi obiceiuri de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toase la \u00eenceputul vie\u021bii,<\/em> cu zeci de ani \u00eenainte ca neuronii celulelor cerebrale s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 moar\u0103<\/em>„, ne propune doctorul Yassine. Dincolo de nutri\u021bie, acest lucru \u00eenseamn\u0103 s\u0103 dormi\u021bi suficient \u0219i s\u0103 face\u021bi mi\u0219care, s\u0103 evita\u021bi fumatul, s\u0103 ave\u021bi un bun mecanism de gestionare a stresului, s\u0103 acorda\u021bi prioritate s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii min\u021bii \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u021bi implica\u021bi social.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Centenarian blood tests give hints of the secrets to longevity (theconversation.com)<\/a><\/li>
  2. https:\/\/link.springer.com\/article\/10.1007\/s11357-023-00936-w<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/living-to-100-common-blood-test<\/a><\/li>
  4. The 13 Healthiest Leafy Green Vegetables (healthline.com)<\/a><\/li>
  5. Pictures of Foods that Boost Your Metabolism (webmd.com)<\/a><\/li>
  6. https:\/\/www.nytimes.com\/2023\/08\/31\/well\/eat\/mind-diet-dementia.html<\/a><\/li>
  7. Biomarkers of ageing: Current state\u2010of\u2010art, challenges, and opportunities – Chen – 2023 – MedComm \u2013 Future Medicine – Wiley Online Library<\/a><\/li>
  8. Sursa foto: Microsoft 365 online pictures.<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 7 minute Centenarii reprezint\u0103 grupul demografic cu cea mai rapid\u0103 cre\u0219tere \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei mondiale. Num\u0103rul lor aproape se dubleaz\u0103, la fiecare zece ani, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970. Este un context \u00een care un nou studiu, publicat \u00een GeroScience, a analizat 12 biomarkeri de s\u00e2nge ai st\u0103rii \u0219i func\u021biei metabolice de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8446,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8470"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8470"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8470\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8471,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8470\/revisions\/8471"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8446"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8470"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8470"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8470"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}