{"id":8520,"date":"2023-12-21T13:04:40","date_gmt":"2023-12-21T11:04:40","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8520"},"modified":"2024-01-31T10:19:52","modified_gmt":"2024-01-31T08:19:52","slug":"istoria-psihiatriei-pediatrice-episodul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8520","title":{"rendered":"Istoria psihiatriei pediatrice \u2013 episodul 2"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 7 minute<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00een episodul precedent am amintit progresele \u00een domeniul psiho-patologiei copil\u0103riei de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 spre mijlocul secolului trecut, acum vom analiza cum s-au consolidat progresele \u00een psihologia dezvolt\u0103rii copilului, \u00een psiho-patologia dezvolt\u0103rii \u0219i nevoile actuale de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 ale copiilor, dar \u0219i ce arat\u0103 o serie de cercet\u0103ri recente privind pericolele banalelor infec\u021bii la copii.<\/p>\n\n\n\n

Psihologia dezvolt\u0103rii este cea care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice cum se schimb\u0103 copiii \u00een timp. \u00cen\u021belegerea dezvolt\u0103rii este important\u0103 pentru studiul psihopatologiei. Interesul pentru acest domeniu a crescut odat\u0103 cu recunoa\u0219terea copil\u0103riei ca domeniu important de studiu \u00een secolul al XIX-lea. Tema permanent\u0103 a fost dezbaterea dintre sus\u021bin\u0103torii rolurilor naturii \u00een contrast cu al educa\u021biei \u0219i efectele acestora asupra dezvolt\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Momentul exact al apari\u021biei psihologiei dezvolt\u0103rii ca disciplin\u0103 este greu de precizat, dar aceasta poate fi urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1882, c\u00e2nd Wilhelm Preyer, un fiziolog german, a publicat The Mind of the Child (Mintea copilului). \u00cen aceast\u0103 carte, Preyer \u0219i-a prezentat observa\u021biile asupra dezvolt\u0103rii propriului fiu de la na\u0219tere p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de trei ani.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, disciplina s-a consolidat \u0219i mai mult \u00een urma lucr\u0103rilor lui Alfred Binet privind m\u0103surarea inteligen\u021bei \u0219i ale lui James Mark Baldwin (1861-1934), un psiholog american cunoscut mai ales pentru „efectul Baldwin” – conform c\u0103ruia factorii epigenetici modeleaz\u0103 \u00eenzestrarea congenital\u0103 la fel de mult sau chiar mai mult dec\u00e2t selec\u021bia natural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

G Stanley Hall (1844-1924) este considerat fondatorul acestei ramuri a psihologiei \u00een SUA. El a \u00eenfiin\u021bat prima revist\u0103 american\u0103 de psihologia copilului \u00een 1891 (Pedagogical Seminary) \u0219i prima societate de studiere a copilului, \u00een 1894. Acesta a fost puternic influen\u021bat de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 din Germania, unde \u0219i-a petrecut primii ani de activitate profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre figurile care au dominat g\u00e2ndirea psihiatric\u0103 \u00een cea mai mare parte a secolului XX a fost neurologul \u0219i psihiatrul austriac Sigmund Freud (1856-1939). \u00cen\u021belegerea lui Freud asupra dezvolt\u0103rii a luat na\u0219tere din abordarea sa asupra personalit\u0103\u021bii umane \u0219i a psihopatologiei, bazat\u0103 pe amintirile sale \u0219i ale pacien\u021bilor s\u0103i. Freud a dezvoltat un model \u00een care libidoul (impulsul sexual) al copilului se concentreaz\u0103 pe diferite p\u0103r\u021bi ale corpului pe m\u0103sur\u0103 ce copilul cre\u0219te (stadiile oral, anal, falic, de laten\u021b\u0103 \u0219i genital). Modelul s\u0103u este unul interactiv. El credea c\u0103, de\u0219i secven\u021ba \u0219i calendarul acestor etape sunt determinate biologic, dezvoltarea cu succes a personalit\u0103\u021bii depinde de experien\u021bele pe care le au copiii \u00een timpul fiec\u0103rei etape. Freud a sus\u021binut c\u0103 nevroza ar putea fi explicat\u0103 \u00een termenii unei fix\u0103ri \u00een aceste faze sau a unei regresii la acestea din cauza unei traume sau a altor experien\u021be \u0219i ar putea fi inversat\u0103 cu ajutorul tehnicilor psihanalitice.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i multe detalii ale teoriei lui Freud privind dezvoltarea au fost discreditate pe scar\u0103 larg\u0103, accentul pus de acesta pe importan\u021ba experien\u021belor din copil\u0103ria timpurie a avut un impact de durat\u0103. Anna Freud (1895-1982), fiica cea mai mic\u0103 a lui Sigmund, \u0219i Melanie Klein (1882-1960) au fost dou\u0103 dintre cele mai influente figuri \u00een psihanaliz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenflorirea psihologiei dezvolt\u0103rii a avut loc dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, datorit\u0103 lui Jean Piaget (Elve\u021bia), Lev Vygotsky (Rusia) \u0219i John Bowlby (Marea Britanie). Piaget (1896-1980) a postulat c\u0103 copiii g\u00e2ndesc diferit fa\u021b\u0103 de adul\u021bi, trec\u00e2nd prin patru stadii de dezvoltare cognitiv\u0103 (senzorio-motor, pre-opera\u021bional, opera\u021bional concret \u0219i opera\u021bional formal). Pentru Piaget, dezvoltarea este determinat\u0103 biologic \u0219i se schimb\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce copilul se maturizeaz\u0103. Ideile \u0219i metodologia lui Piaget au revolu\u021bionat psihologia dezvolt\u0103rii \u0219i au avut o influen\u021b\u0103 enorm\u0103 asupra educa\u021biei \u0219i asupra viitorilor cercet\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

Dictonul „da\u021bi-mi un copil p\u00e2n\u0103 la \u0219apte ani \u0219i v\u0103 voi da omul” rezum\u0103 pozi\u021bia celor care au crezut \u00een preeminen\u021ba mediului. Acest punct de vedere a fost \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea de c\u0103tre behaviori\u0219ti, cum ar fi psihologul american BF Skinner, care credea c\u0103 comportamentul uman este \u00eenv\u0103\u021bat, de exemplu, ca rezultat al recompenselor – ceea ce el a numit „condi\u021bionare operant\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, dezbaterea natur\u0103 – educa\u021bie dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din antichitate. De exemplu, Aristotel credea c\u0103 mintea este o tabula rasa<\/em>, f\u0103c\u00e2nd din educa\u021bie \u0219i din mediul \u00eenconjur\u0103tor factorii-cheie \u00een dezvoltarea copilului, \u00een timp ce Platon credea \u00eentr-o cunoa\u0219tere \u00eenn\u0103scut\u0103, care este trezit\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i experien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ideile lui Aristotel au fost dezvoltate \u00een continuare de Avicenna \u0219i, mai recent, de g\u00e2nditori precum John Locke \u0219i Jean Jacques Rousseau. Opinia conform c\u0103reia comportamentul este predominant rezultatul \u00eenzestr\u0103rii genetice a fost cea mai larg acceptat\u0103 \u00een cercurile medicale \u00een secolul al XIX-lea \u0219i \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea – eviden\u021biat\u0103 de popularitatea mi\u0219c\u0103rii eugenice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, se accept\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 faptul c\u0103 dihotomia dintre natur\u0103 \u0219i educa\u021bie, genetic\u0103 \u0219i mediu, este simplist\u0103, inexact\u0103 sau chiar \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i c\u0103 ar trebui abandonat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimele patru decenii a avut loc o cre\u0219tere remarcabil\u0103 a \u00een\u021belegerii naturii (genetica), a educa\u021biei (mediul), a proceselor de dezvoltare \u0219i a interac\u021biunii acestora, ceea ce eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 toate sunt importante, se influen\u021beaz\u0103 reciproc \u0219i toate contribuie la dezvoltare. De exemplu, se \u0219tie c\u0103 o mare proliferare a neuronilor \u0219i a sinapselor are loc \u00een timpul primelor etape ale dezvolt\u0103rii. Aceasta este urmat\u0103 de o t\u0103iere selectiv\u0103 – care continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la mijlocul v\u00e2rstei de dou\u0103zeci de ani – modelat\u0103 de contingen\u021bele de mediu care ajusteaz\u0103 creierul fiec\u0103rui individ pentru a profita c\u00e2t mai bine de mediul \u00een care se afl\u0103. Probabil c\u0103 multe aspecte ale dezvolt\u0103rii creierului depind de expunerea copiilor la anumite experien\u021be \u00een anumite momente (de exemplu, cortexul vizual nu se dezvolt\u0103 la persoanele care sunt oarbe sau crescute \u00een \u00eentuneric \u00een timpul unei perioade sensibile). Altfel spus, genetica modeleaz\u0103 comportamentul copiilor f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 caute experien\u021be specifice, dar aceste experien\u021be modific\u0103 de fapt structura \u0219i func\u021bia creierului \u0219i influen\u021beaz\u0103 comportamentul ulterior.<\/p>\n\n\n\n

Psihopatologia dezvolt\u0103rii reprezint\u0103 studiul integrativ al dezvolt\u0103rii tulbur\u0103rilor psihiatrice, cum ar fi schizofrenia, depresia \u0219i tulbur\u0103rile de comportament. Adic\u0103, este cea care caut\u0103 s\u0103 expun\u0103 interac\u021biunile dintre aspectele biologice, psihologice \u0219i sociale ale dezvolt\u0103rii normale \u0219i anormale de-a lungul \u00eentregii vie\u021bi. Primele studii legate de psihopatologia dezvolt\u0103rii dateaz\u0103 din anii 1970, ca rezultat al unor studii prospective longitudinale asupra copiilor cu risc de schizofrenie.<\/p>\n\n\n\n

Dante Cicchetti, un psiholog american, a jucat un rol major \u00een definirea \u0219i modelarea acestui domeniu, \u00een cre\u0219tere \u00een ultimele decenii.<\/p>\n\n\n\n

Recent, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eenceput s\u0103 investigheze mai serios o ipotez\u0103 interesant\u0103 pentru care exist\u0103 un num\u0103r tot mai mare de dovezi. Ea spune c\u0103 mai multe afec\u021biuni psihiatrice ale copiilor ar putea fi rezultatul unor infec\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Din aceea\u0219i zon\u0103 de investiga\u021bii, acum este clar c\u0103 infec\u021biile cu SARS-CoV 2 pot declan\u0219a psihoz\u0103, oboseal\u0103 \u0219i alte simptome neuropsihiatrice. Se crede c\u0103 un sistem imunitar care se comport\u0103 anormal este vinovat. Ideea c\u0103 schizofrenia ar putea fi, cel pu\u021bin \u00een anumite cazuri, la fel, o tulburare autoimun\u0103 este, de asemenea, \u00een curs de investigare (de exemplu, persoanele cu orice fel de tulburare autoimun\u0103 par s\u0103 aib\u0103 cu aproximativ 40% mai multe \u0219anse de a dezvolta tulbur\u0103ri psihotice precum schizofrenia). Cu toate acestea, foarte pu\u021bine \u021b\u0103ri emit orient\u0103ri privind diagnosticarea sau tratamentul acestora.<\/p>\n\n\n\n

Un caz de referin\u021b\u0103 pentru aceast\u0103 ipotez\u0103 este cel al lui Garrett Pohlman din SUA. Era o zi \u00eensorit\u0103 \u00een septembrie 2007 c\u00e2nd, pe atunci \u00een v\u00e2rst\u0103 de \u0219apte ani, s-a \u00eentors acas\u0103 de la \u0219coal\u0103. Pl\u00e2ng\u00e2nd, el \u0219i-a avertizat mama c\u0103 din prizele electrice din cas\u0103 ie\u0219eau radia\u021bii. Dac\u0103 vor ie\u0219i afar\u0103, spunea el, p\u0103s\u0103rile \u00eei vor ciuguli p\u00e2n\u0103 la moarte. Aceste declara\u021bii erau \u00eenso\u021bite de mi\u0219c\u0103ri ciudate ale fe\u021bei. B\u0103iatul scotea limba \u0219i \u00ee\u0219i mi\u0219ca bra\u021bele \u0219i picioarele. Cu o zi \u00eenainte, Garrett fusese un b\u0103iat normal. At\u00e2t paranoia, c\u00e2t \u0219i ticurile ap\u0103ruser\u0103 din senin, dar s-au dovedit a fi \u00eenceputul unui declin mental \u00eengrozitor. O scanare la spital, trei luni mai t\u00e2rziu, a dezv\u0103luit, din fericire cauza, o infec\u021bie bacterian\u0103 a sinusurilor. Un tratament cu antibiotice a vindecat infec\u021bia \u0219i a adus o ameliorare incredibil\u0103 a simptomelor sale psihiatrice. Garrett suferise, cel mai probabil, de tulbur\u0103ri autoimune-neuropsihiatrice pediatrice asociate cu o infec\u021bie. Practic, comportamentul tulbur\u0103tor al lui Garrett a fost rezultatul unui sistem imunitar care a luat-o razna, \u00een urma unei infec\u021bii cu Streptococcus de grup A, o bacterie comun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen multe \u021b\u0103ri, copiilor cu astfel de manifest\u0103ri li se  pun diagnostice diferite, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de aten\u021bie, tulbur\u0103ri de autism sau tulbur\u0103ri de procesare senzorial\u0103. Copiilor li se pot administra medicamente nepotrivite, cum ar fi antipsihoticele, dintre care multe au efecte secundare nepl\u0103cute \u0219i care nu fac nimic pentru a trata cauza bolii lor.<\/p>\n\n\n\n

Din fericire, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencep s\u0103 caracterizeze \u00een detaliu aceste afec\u021biuni \u0219i s\u0103 determine exact ce anume nu func\u021bioneaz\u0103 corect \u00een sistemul imunitar al bolnavilor. Cercet\u0103torii care studiaz\u0103 tulburarea cred acum c\u0103 aceasta este cauzat\u0103 de o reac\u021bie autoimun\u0103, \u00een care sistemul imunitar al organismului atac\u0103 \u00een mod eronat \u021besutul cerebral. Dup\u0103 infec\u021bia cu Streptococcus, spune ipoteza lor, copiii \u00eencep s\u0103 produc\u0103 anticorpi care provoac\u0103 inflama\u021bii \u00een propriul creier, ceea ce, la r\u00e2ndul lor, provoac\u0103 simptomele psihiatrice.<\/p>\n\n\n\n

O lucrare a Dr. Dritan Agalliu, neurolog la Universitatea Columbia din SUA, \u00een prezent \u00een curs de examinare de c\u0103tre o revist\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, sugereaz\u0103 c\u0103 blocarea unei anumite p\u0103r\u021bi a sistemului imunitar – un tip de limfocite numit celule T helper 17 – cu medicamente imunosupresoare reduce leziunile creierului, cel pu\u021bin la \u0219oareci. Alte lucr\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 deteriorarea barierei hemato-encefalice, un filtru conceput pentru a proteja creierul de substan\u021bele poten\u021bial d\u0103un\u0103toare din s\u00e2nge, ar putea fi, de asemenea, o parte din poveste.<\/p>\n\n\n\n

Un grup paneuropean de pacien\u021bi, \u00eenfiin\u021bat \u00een 2018, face, de asemenea, presiuni pentru ca lumea medical\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00een\u021belegerea asupra cauzei acestor tulbur\u0103ri \u0219i cum pot fi prevenite sau controlate cel mai eficace. Astfel de eforturi sunt extrem de necesare.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum arat\u0103 cazul lui Garrett Pohlman, dac\u0103 infec\u021biile sunt depistate la timp, tratamentul poate fi foarte eficient, evit\u00e2nd daunele pe termen lung. Acum \u00een v\u00e2rst\u0103 de 23 de ani, Garrett Pohlman a absolvit \u00een 2022 cu onoruri la Universitatea din California, Berkeley (SUA) \u00een inginerie chimic\u0103, iar \u00een aceste zile \u00ee\u0219i conduce propria companie.<\/p>\n\n\n\n

Practic, ultimele dou\u0103 decenii ne-au adus nu numai descoperiri incitante, dar \u0219i noi provoc\u0103ri pentru s\u0103n\u0103tatea psihiatric\u0103 a copiilor. Cele mai recente au ap\u0103rut \u00een ultimii 3 ani din cauza pandemiei de Covid-19. Ca efect al acesteia, speciali\u0219tii din domeniul psihiatriei pediatrice afirm\u0103 la unison c\u0103 pandemia a adus o povar\u0103 excep\u021bional\u0103 pentru bun\u0103starea mintal\u0103 a familiilor, inclusiv a copiilor.<\/p>\n\n\n\n

Tocmai de aceea, \u00een multe \u021b\u0103ri din lume, nevoile de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 ale copiilor au fost declarate o prioritate na\u021bional\u0103, autorit\u0103\u021bile din domeniu concentr\u00e2ndu-se pe extinderea serviciilor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 pediatric\u0103, prin formarea mai multor furnizori de servicii de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i prin transformarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u00eentr-o parte esen\u021bial\u0103 a asisten\u021bei medicale primare, pentru a se asigura c\u0103 copiii primesc \u00eengrijirea de calitate de care au nevoie.  <\/p>\n\n\n\n

Se vorbe\u0219te despre: extinderea accesului la \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 pediatric\u0103 (diagnosticarea, tratarea \u0219i trimiterea copiilor \u0219i tinerilor cu afec\u021biuni de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 c\u0103tre servicii specializate); investi\u021bia \u00een formarea \u0219i cre\u0219terea for\u021bei de munc\u0103 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale prin  finan\u021barea unor programe de formare, burse \u0219i programe de rambursare a \u00eemprumuturilor, precum \u0219i alte programe de recrutare, formare \u0219i plasare a profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u00een comunitate, inclusiv sprijinirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale a copiilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, apare nevoia de a elabora orient\u0103ri privind \u00eengrijirea preventiv\u0103 a tinerilor, inclusiv \u00eengrijirea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale (de exemplu, dezvoltarea de noi orient\u0103ri pentru screeningul comportamental, social \u0219i emo\u021bional) \u0219i de a furniza sprijin la domiciliu pentru p\u0103rin\u021bi \u0219i copii prin conectarea serviciilor de s\u0103n\u0103tate, a serviciilor sociale \u0219i a resurselor de dezvoltare a copilului pentru a sprijini bun\u0103starea familiei.<\/p>\n\n\n\n

Oricum, este evident faptul c\u0103 dezvoltarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale pediatrice este o condi\u021bie esen\u021bial\u0103, al\u0103turi de s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i educa\u021bie, pentru viitorul societ\u0103\u021bilor noastre.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. J.10-History-Child-Psychiatry-update-2018.pdf (iacapap.org)<\/a><\/li>
  2. New HHS Study in JAMA Pediatrics Shows Significant Increases in Children Diagnosed with Mental Health Conditions from 2016 to 2020 | HHS.gov<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2023\/09\/20\/how-common-infections-can-spark-psychiatric-illnesses-in-children<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  4. Supporting children’s mental health and wellbeing: Session 1: 1.1 – OpenLearn – Open University<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 7 minute Dac\u0103 \u00een episodul precedent am amintit progresele \u00een domeniul psiho-patologiei copil\u0103riei de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 spre mijlocul secolului trecut, acum vom analiza cum s-au consolidat progresele \u00een psihologia dezvolt\u0103rii copilului, \u00een psiho-patologia dezvolt\u0103rii \u0219i nevoile actuale de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 ale copiilor, dar \u0219i ce arat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8500,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8520"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8520"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8520\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8521,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8520\/revisions\/8521"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8500"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}