{"id":8557,"date":"2024-01-31T10:08:30","date_gmt":"2024-01-31T08:08:30","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8557"},"modified":"2024-02-26T08:54:31","modified_gmt":"2024-02-26T06:54:31","slug":"in-fiecare-zi-aproximativ-830-de-femei-mor-din-cauze-care-pot-fi-prevenite-legate-de-sarcina-si-nastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8557","title":{"rendered":"\u00cen fiecare zi, aproximativ 830 de femei mor din cauze care pot fi prevenite, legate de sarcin\u0103 \u0219i na\u0219tere"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Potrivit ultimelor estim\u0103ri publicate \u00eentr-un raport recent (\u201eTrends in maternal mortality\u201d<\/em>) al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, la fiecare dou\u0103 minute, o femeie moare \u00een timpul sarcinii sau al na\u0219terii. Acest raport arat\u0103 regrese alarmante pentru s\u0103n\u0103tatea femeilor \u00een ultimii ani, deoarece decesele materne fie au crescut, fie au stagnat \u00een aproape toate regiunile lumii. Raportul, care urm\u0103re\u0219te decesele materne la nivel na\u021bional, regional \u0219i global din 2000 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, arat\u0103 c\u0103, \u00een 2020, s-au \u00eenregistrat aproximativ 287 000 de decese materne la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce raportul prezint\u0103 unele progrese semnificative \u00een ceea ce prive\u0219te reducerea num\u0103rului de decese materne \u00eentre 2000 \u0219i 2015, dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, progresele au stagnat \u00een mare m\u0103sur\u0103 sau, \u00een unele cazuri, chiar s-au inversat \u0219i lucrurile s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit. Un astfel de caz este cel al Regatului Unit. Raportul 2023 MBRRACE-UK, care analizeaz\u0103 decesele materne \u00eentre 2019 \u0219i 2021 \u00een Regatul Unit, arat\u0103 c\u0103, \u00een general, decesele materne au crescut cu 15% din 2009.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen dou\u0103 dintre cele opt regiuni ale ONU – Europa \u0219i America de Nord \u0219i America Latin\u0103 \u0219i Caraibe – rata mortalit\u0103\u021bii materne a crescut din 2016 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, cu 17% \u0219i, respectiv, 15%. \u00cen alte p\u0103r\u021bi, rata a stagnat. Raportul noteaz\u0103, totu\u0219i, c\u0103 progresele sunt posibile. De exemplu, dou\u0103 regiuni – Australia \u0219i Noua Zeeland\u0103 \u0219i Asia Central\u0103 \u0219i de Sud – au \u00eenregistrat sc\u0103deri semnificative (cu 35% \u0219i, respectiv, 16%) ale ratei mortalit\u0103\u021bii materne, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, la fel ca \u0219i 31 de \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

Ca num\u0103r total, decesele materne continu\u0103 s\u0103 fie \u00een mare parte concentrate \u00een cele mai s\u0103race p\u0103r\u021bi ale lumii \u0219i \u00een \u021b\u0103rile afectate de conflicte. \u00cen 2020, aproximativ 70 % din totalul deceselor materne au avut loc \u00een Africa Subsaharian\u0103. \u00cen nou\u0103 \u021b\u0103ri care se confrunt\u0103 cu crize umanitare grave, ratele mortalit\u0103\u021bii materne au fost mai mult dec\u00e2t duble fa\u021b\u0103 de media mondial\u0103 (551 decese materne la 100 000 de na\u0219teri vii, fa\u021b\u0103 de 223, la nivel global).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te multe aspecte ale dezvolt\u0103rii globale, este adev\u0103rat c\u0103 lumea a f\u0103cut multe progrese \u00een trecut \u0219i \u0219tim c\u0103 putem face multe progrese \u00een continuare.  Chiar \u0219i \u021b\u0103rile cu cea mai bun\u0103 s\u0103n\u0103tate matern\u0103 din prezent au avut rate foarte ridicate ale mortalit\u0103\u021bii materne \u00een trecut. De exemplu, \u00een Suedia \u0219i Finlanda, \u00een anul 1800, \u00een jur de 900 de mame au murit la fiecare 100.000 de na\u0219teri vii [aproape 1 la 100].<\/p>\n\n\n\n

\u021a\u0103rile care au \u00eenregistrat cele mai mari progrese (cea mai mic\u0103 rat\u0103 a mortalit\u0103\u021bii materne) sunt Finlanda, Grecia, Islanda \u0219i Polonia. Remarcabile sunt progresele Finlandei \u00een cursul celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolul al XX-lea, disponibilitatea antibioticelor a f\u0103cut posibil\u0103 tratarea cazurilor de febr\u0103 puerperal\u0103, iar decesul unei mame este ast\u0103zi, din fericire, foarte rar. \u00cens\u0103, sc\u0103derea mortalit\u0103\u021bii materne \u00een Finlanda a \u00eenceput la mijlocul secolului al XIX-lea \u0219i nu a ajuns la nivelul sc\u0103zut de ast\u0103zi dec\u00e2t dup\u0103 mai bine de un secol. \u00cen schimb, Malaezia a realizat acest progres \u00een doar c\u00e2teva decenii.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, exist\u0103 c\u00e2teva \u021b\u0103ri \u00een care o t\u00e2n\u0103r\u0103 de ast\u0103zi are mai multe riscuri s\u0103 moar\u0103 la na\u0219tere dec\u00e2t mama ei \u00een urm\u0103 cu o genera\u021bie. Vorbim aici despre Statele Unite, Serbia, Georgia, Sf\u00e2nta Lucia, Bahamas, Coreea de Nord, Jamaica, Tonga, Venezuela, Africa de Sud, Surinam, Guyana \u0219i Zimbabwe.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent, regiunea lumii cu cea mai sc\u0103zut\u0103 mortalitate matern\u0103 este Uniunea European\u0103, unde mor 8 femei la 100.000 de na\u0219teri vii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lumea de ast\u0103zi, unde 140 de milioane de femei nasc \u00een fiecare an, dac\u0103 toate \u021b\u0103rile ar avea acest nivel de mortalitate matern\u0103, ar muri doar 11 000 de femei fa\u021b\u0103 de aproximativ 287 000 de decese c\u00e2te sunt \u00een prezent, ceea ce reprezint\u0103 o reducere de 95%. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim \u00een acest fel, aproape toate decesele materne din lume pot fi prevenite cu ajutorul unei \u00eengrijiri materne adecvate, al unor na\u0219teri sigure, al unei bune alimenta\u021bii, al igienei \u0219i salubrit\u0103\u021bii. Acesta este, de asemenea, mesajul Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii: „\u00cen fiecare zi, aproximativ 830 de femei mor din cauze care pot fi prevenite, legate de sarcin\u0103 \u0219i na\u0219tere<\/em><\/strong>„.<\/p>\n\n\n\n

Sc\u0103derea de 100 de ori a mortalit\u0103\u021bii materne se datoreaz\u0103 \u00een\u021belegerii \u0219tiin\u021bifice moderne a cauzei mortalit\u0103\u021bii materne \u0219i adopt\u0103rii unor practici care par surprinz\u0103tor de simple \u00een retrospectiv\u0103. Istoria declinului mortalit\u0103\u021bii materne a \u00eenceput cu un fel de studiu controlat, unul care nu a fost planificat, dar care s-a \u00eent\u00e2mplat aproape accidental.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul secolului al XIX-lea, cea mai mare maternitate din lume se afla la Viena. La acea vreme, septicemia puerperal\u0103 era cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 a deceselor materne. Aceast\u0103 infec\u021bie a uterului ucidea proaspetele mame la scurt timp dup\u0103 na\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

Maternitatea din Viena era \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 aripi, iar de ceva timp medicii observaser\u0103 o diferen\u021b\u0103 izbitoare \u00eentre aripi, pe care nu reu\u0219eau s\u0103 o explice. Medicii \u0219i studen\u021bii la medicin\u0103 \u00eenv\u0103\u021bau \u00een prima arip\u0103, \u00een timp ce moa\u0219ele \u00eenv\u0103\u021bau \u00een cea de-a doua. \u00cen prima arip\u0103, fiecare a zecea mam\u0103 murea de septicemie puerperal\u0103, \u00een timp ce \u00een cea de-a doua „doar” una din 25 murea. \u00cen plus, femeile erau admise \u00een clinici nu \u00een func\u021bie de c\u00e2t de complicat era cazul lor, ci pur \u0219i simplu \u00een zile alternative – cu alte cuvinte, prin repartizare aleatorie. \u00cen mod neinten\u021bionat, spitalul a creat condi\u021biile potrivite pentru un experiment natural.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1846, t\u00e2n\u0103rul medic vienez Ignaz Semmelweis a fost numit la spital. El avea b\u0103nuiala c\u0103 diferen\u021bele dintre practicile de rutin\u0103 ale celor dou\u0103 aripi \u00eei vor permite s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce cauzeaz\u0103 ratele alarmante de mortalitate din una dintre ele. El a observat c\u0103 \u00een prima arip\u0103, unde 10% dintre tinerele mame pieriser\u0103, studen\u021bii la medicin\u0103 alternau \u00eentre a ajuta femeile s\u0103 nasc\u0103 \u0219i a asista la examin\u0103rile post-mortem ale femeilor care muriser\u0103 de septicemie puerperal\u0103. Ace\u0219tia \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219urau activitatea \u00een haine obi\u0219nuite de zi, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00een halate albe \u0219i curate, iar \u00eentre autopsii \u0219i na\u0219teri, nu se sp\u0103lau pe m\u00e2ini. \u00cen schimb, elevele moa\u0219e din cea de-a doua clinic\u0103 nu au efectuat examin\u0103ri postmortem. \u0218i astfel, cu mul\u021bi ani \u00eenainte ca rolul bacteriilor \u00een boli s\u0103 fie cunoscut, Semmelweis a ajuns la concluzia c\u0103 boala pe care o studia era contagioas\u0103 \u0219i c\u0103 medicii erau <\/em>cei care o transmiteau.<\/p>\n\n\n\n

Semmelweis a descoperit, de asemenea, c\u0103 o substan\u021b\u0103 chimic\u0103 ar distruge agentul care a dus la apari\u021bia bolii \u0219i, prin urmare, a insistat ca studen\u021bii s\u0103i s\u0103 se dezinfecteze pe m\u00e2ini cu aceasta \u00eenainte de a intra \u00een saloanele de travaliu. Acest lucru a dus la rezultate spectaculoase. P\u00e2n\u0103 \u00een 1848, ratele mortalit\u0103\u021bii materne din cele dou\u0103 clinici din cadrul maternit\u0103\u021bii din Viena erau comparabile.<\/p>\n\n\n\n

Abia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea antisepsia a fost introdus\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een practica obstetrical\u0103 de rutin\u0103. Aceast\u0103 schimbare, \u00eempreun\u0103 cu descoperirea antibioticelor \u0219i dezvoltarea transfuziei de s\u00e2nge \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX, a redus drastic riscul de a muri la na\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

S\u00e2nger\u0103rile grave, hipertensiunea arterial\u0103, infec\u021biile legate de sarcin\u0103, complica\u021biile avortului \u00een condi\u021bii de risc \u0219i afec\u021biunile de baz\u0103 care pot fi agravate de sarcin\u0103 (cum ar fi HIV\/SIDA \u0219i malaria) sunt principalele cauze ale deceselor materne. Toate acestea pot fi \u00een mare parte prevenite \u0219i tratate dac\u0103 exist\u0103 acces la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 de \u00eenalt\u0103 calitate \u0219i f\u0103cut\u0103 cu respectul cuvenit pacientului.<\/p>\n\n\n\n

Lumea trebuie s\u0103 accelereze \u00een mod semnificativ progresele \u00een vederea atingerii obiectivelor globale de reducere a deceselor materne, \u00een caz contrar risc\u00e2nd s\u0103 piard\u0103 via\u021ba a peste 1 milion de femei \u00een plus p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n\n\n\n

„Este inacceptabil ca at\u00e2t de multe femei s\u0103 continue s\u0103 moar\u0103 inutil \u00een timpul sarcinii \u0219i al na\u0219terii. Peste 280.000 de decese \u00eentr-un singur an este de neconceput”, a declarat directorul executiv al UNFPA, Dr. Natalia Kanem. „Putem \u0219i trebuie s\u0103 facem lucrurile mai bine, investind urgent \u00een planificarea familial\u0103 \u0219i acoperind deficitul global de 900.000 de moa\u0219e, astfel \u00eenc\u00e2t fiecare femeie s\u0103 poat\u0103 primi \u00eengrijirea salvatoare de care are nevoie. Avem instrumentele, cuno\u0219tin\u021bele \u0219i resursele necesare pentru a pune cap\u0103t deceselor materne care pot fi prevenite.  Ceea ce ne trebuie acum este voin\u021ba politic\u0103.”<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un factor important pentru o na\u0219tere sigur\u0103 at\u00e2t pentru mam\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru copil este reprezentat de sfaturile, \u00eengrijirea \u0219i supravegherea de c\u0103tre personalul medical calificat. Olanda este una dintre \u021b\u0103rile care \u00een\u021belege cel mai bine acest lucru \u0219i a creat un sistem medical \u0219i social excelent pentru a sprijini noii p\u0103rin\u021bi \u0219i familiile tinere.<\/p>\n\n\n\n

Succesul acestui sistem este reflectat de mai mul\u021bi indicatori cheie, inclusiv de ratele depresiei post-partum.<\/p>\n\n\n\n

Conform statisticilor, prevalen\u021ba depresiei postpartum a crescut de la 9% (\u00een 2010) la 19% (\u00een 2021). Ceva, undeva, a mers drastic prost. \u00cen doar 10 ani, am asistat la o cre\u0219tere de 105%<\/a> a ceva ce ar fi trebuit s\u0103 scad\u0103 \u00een schimb. \u00cen Statele Unite, depresia postpartum afecteaz\u0103 fiecare 1 din 7 femei<\/a> (15% dintre proaspetele mame), \u00een timp ce \u00een Olanda afecteaz\u0103<\/a> doar 1 din 12 femei<\/a> (8-9% dintre proaspetele mame).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, o alt\u0103 caracteristic\u0103 special\u0103 a sistemului olandez este a\u0219a-numitul kraamzorg – <\/strong>„asisten\u021b\u0103 maternal\u0103<\/em>„. \u00cen \u021a\u0103rile de Jos, exist\u0103 companii kraamzorg <\/strong>care pun la dispozi\u021bie o asistent\u0103 profesional\u0103 sau un \u00eengrijitor care va veni la domiciliul dumneavoastr\u0103 timp de 7 zile dup\u0103 na\u0219tere, doar pentru a avea grij\u0103 de dumneavoastr\u0103 \u0219i de bebelu\u0219ul dumneavoastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 ce spune o t\u00e2n\u0103r\u0103 mam\u0103 despre acest sistem: „\u00cen momentul \u00een care am ajuns acas\u0103, asistenta noastr\u0103 Lisette (o<\/em> felicit din suflet!<\/em>) a fost acolo pentru a se ocupa de noi. A venit la doar 20 de minute dup\u0103 ce am ajuns \u0219i a \u00eenceput s\u0103 ne explice diverse lucruri. L-a luat pe bebelu\u0219, care era surprinz\u0103tor de calm \u00een m\u00e2inile ei, \u0219i i-a schimbat scutecul, i-a verificat temperatura \u0219i mi l-a pus s\u0103 \u00eel hr\u0103nesc. Copilul era at\u00e2t de mic pe atunci, \u00eenc\u00e2t m\u0103 nelini\u0219tea \u0219i cum s\u0103-l \u021bin \u00een bra\u021be. Dar ea ne-a ajutat s\u0103 \u00een\u021belegem cum s\u0103 \u00eel \u021binem \u00een bra\u021be \u0219i cum s\u0103 ne descurc\u0103m cu el pe parcursul zilei. Prima zi cu ea a fost at\u00e2t de lini\u0219titoare \u00eenc\u00e2t nu am vrut s\u0103 plece! De obicei, Kraamzorg petrece aproape 3-4 ore pe zi cu o familie. Dac\u0103 petrec 3 ore cu tine, se vor duce la o alt\u0103 familie pentru restul de 4 ore. Dac\u0103 petrec 4 ore cu tine, vor dedica cele 3 ore r\u0103mase unei alte familii. A\u0219a se \u00eemparte, de obicei, ziua lor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cengrijitoarea noastr\u0103 a stat cu noi 4 ore \u00een fiecare zi, deoarece moa\u0219a mea a solicitat companiei Kraamzorg un program prelungit, deoarece am avut o interven\u021bie chirurgical\u0103 major\u0103 dup\u0103 na\u0219tere.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Acesta este unul dintre modurile \u00een care sunt evitate cazurile de depresie post-partum, ceea ce contribuie, de asemenea, la sc\u0103derea ratelor de mortalitate matern\u0103, demonstr\u00e2nd foarte clar c\u0103 \u00eengrijirea de c\u0103tre profesioni\u0219ti califica\u021bi, profesioni\u0219ti din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii – cum ar fi obstetricieni, asistente medicale \u0219i moa\u0219e, dar \u0219i din alte profesii, cum ar fi profesioni\u0219tii din domeniul asisten\u021bei sociale – \u00eenainte, \u00een timpul \u0219i dup\u0103 na\u0219tere poate salva vie\u021bile femeilor \u0219i ale nou-n\u0103scu\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/u><\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Maternal Mortality – Our World in Data<\/a><\/li>
  2. A woman dies every two minutes due to pregnancy or childbirth: UN agencies (who.int)<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.birthcompanions.org.uk\/resources\/mbrrace-uk-saving-lives-improving-mothers-care-2023<\/a> sursa foto<\/li>
  4. How the Netherlands provides amazing maternity care at home, for free! | by Mehek Kapoor | Stories From Heart | Dec, 2023 | Medium<\/a><\/li>
  5. Sursa foto: https:\/\/www.birthcompanions.org.uk\/resources\/mbrrace-uk-saving-lives-improving-mothers-care-2023<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute Potrivit ultimelor estim\u0103ri publicate \u00eentr-un raport recent (\u201eTrends in maternal mortality\u201d) al Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, la fiecare dou\u0103 minute, o femeie moare \u00een timpul sarcinii sau al na\u0219terii. Acest raport arat\u0103 regrese alarmante pentru s\u0103n\u0103tatea femeilor \u00een ultimii ani, deoarece decesele materne fie au crescut, fie au stagnat \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8541,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8557"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8557"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8557\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8558,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8557\/revisions\/8558"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8541"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8557"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8557"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8557"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}