{"id":8564,"date":"2024-01-31T10:15:44","date_gmt":"2024-01-31T08:15:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8564"},"modified":"2024-02-26T08:54:45","modified_gmt":"2024-02-26T06:54:45","slug":"transplantul-de-organe-face-parte-din-top-10-progrese-medicale-din-istorie-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8564","title":{"rendered":"Transplantul de organe face parte din top 10 progrese medicale din istorie (Episodul 1)"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen ciuda numeroaselor \u00eencerc\u0103ri anterioare, abia \u00een decembrie 1954, doctorul Joseph Murray \u0219i doctorul David Hume au efectuat cu succes primul transplant de organe al c\u0103rui beneficiar a supravie\u021buit opera\u021biei. A fost vorba despre un transplant de rinichi realizat \u00een Boston, SUA. Punctul de cotitur\u0103 l-a reprezentat dep\u0103\u0219irea diferitelor probleme tehnice, cum ar fi anastomoza vascular\u0103 (leg\u0103tura dintre dou\u0103 vase de s\u00e2nge), plasarea rinichiului \u0219i r\u0103spunsul imunitar.<\/p>\n\n\n\n

Practic, acest prim transplant de succes din 1954 a transformat conceptul mitic de transplant \u00een realitate.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, dup\u0103 aproape 10 ani, \u00een 1963, a fost efectuat primul transplant de pl\u0103m\u00e2ni, urmat de unul de pancreas \u0219i rinichi, \u00een 1966 \u0219i de ficat \u0219i inim\u0103, \u00een 1967. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 au salvat mii de vie\u021bi \u00een anii care au urmat, procedurile de transplant au devenit, de asemenea, din ce \u00een ce mai inovatoare \u0219i mai complexe, medicii reu\u0219ind s\u0103 realizeze cu succes primul transplant de m\u00e2n\u0103, \u00een 1998 \u0219i un transplant de fa\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, \u00een 2010.<\/p>\n\n\n\n

Succesul general \u0219i acceptarea public\u0103 a don\u0103rii \u0219i transplantului de organe \u00een prezent se datoreaz\u0103 echipelor multidisciplinare de cercet\u0103tori, imunologi, chirurgi \u0219i avoca\u021bi publici. \u00cen prezent, cercetarea propulseaz\u0103 acest domeniu cu progrese precum experimentele cu organe cultivate \u00een laborator \u0219i multe altele.<\/p>\n\n\n\n

Numai \u00een Statele Unite, peste 800.000 de pacien\u021bi \u0219i-au salvat sau \u0219i-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ via\u021ba datorit\u0103 transplantului, de c\u00e2nd a \u00eenceput \u00eenregistrarea na\u021bional\u0103 de c\u0103tre Re\u021beaua de procurare \u0219i transplant de organe \u00een 1988.<\/p>\n\n\n\n

Dar care au fost pa\u0219ii care au preg\u0103tit aceste momente?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, mitologia include pove\u0219ti despre creaturi alc\u0103tuite dintr-un amalgam de alte creaturi, cu p\u0103r\u021bi ale corpului \u0219i piele transferate de la unele la altele. \u00cens\u0103, a\u0219a cum vedeam mai devreme, abia \u00een anii 1950, neav\u00e2nd alte op\u021biuni medicale pentru bolile incurabile de atunci, inclusiv nefrita, echipe de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, chirurgi \u0219i pacien\u021bi genero\u0219i au ini\u021biat domeniul transplantului de organe cu primul transplant de rinichi reu\u0219it la un om.<\/p>\n\n\n\n

Ideea de a transfera p\u0103r\u021bi ale corpului apare \u00een mitologia antic\u0103 a civiliza\u021biilor din \u00eentreaga lume. Legendele romane, grece\u0219ti, indiene, chineze\u0219ti \u0219i egiptene includ povestiri despre transplanturi de organe efectuate de zei \u0219i vindec\u0103tori care foloseau organe de origine animal\u0103 sau de la persoane decedate.<\/p>\n\n\n\n

Prima men\u021biune scris\u0103 care face referire la un transplant este atribuit\u0103 Papirusului Ebers, scris \u00een jurul anului 1550 \u00ee.Hr., care men\u021biona grefa de piele pentru tratarea arsurilor. \u00cen jurul anului 600 \u00ee.Hr., chirurgul indian Sushruta, cunoscut ca p\u0103rintele chirurgiei, este creditat cu efectuarea primelor opera\u021bii de chirurgie plastic\u0103, inclusiv grefe de piele pe toat\u0103 grosimea.  \u00cen „Miracolul piciorului negru”, din Legenda Aurea din 348 d.Hr. a lui Jacobus De Voragine, transplantul de membre a fost men\u021bionat pentru prima dat\u0103 \u00een literatura scris\u0103. \u00cen aceast\u0103 povestire, sfin\u021bii patroni cre\u0219tini ai medicinei, farmaciei \u0219i chirurgiei, Cosma \u0219i Damian, \u00eenlocuiesc piciorul canceros al unui diacon roman cu cel al unui etiopian recent decedat. \u00cen 1817, medicul francez Henri Dutrochet a scris o scrisoare c\u0103tre editorul revistei Gazette de Sant\u00e9 despre transplantul de piele, pe baza unei povestiri a cumnatului s\u0103u, un ofi\u021ber de armat\u0103 sta\u021bionat \u00een India. Potrivit scrisorii, un subordonat al armatei fusese pedepsit prin t\u0103ierea nasului. B\u0103rbatul a c\u0103utat localnici versa\u021bi \u00een grefe de piele \u0219i cunoscu\u021bi pentru capacitatea lor de a reconstrui chirurgical un nas \u0219i le-a cerut s\u0103 \u00eel opereze. De\u0219i exist\u0103 incertitudini cu privire la veridicitatea scrisorii lui Dutrochet, alte surse au documentat practica grefelor de piele \u00een India cu sute de ani mai devreme.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda \u00eendoielilor cu privire la faptul c\u0103 aceste opera\u021bii antice au avut loc a\u0219a cum sunt descrise, relat\u0103rile demonstreaz\u0103 fascina\u021bia exercitat\u0103 de-a lungul timpului de tema transplantului unor p\u0103r\u021bi ale corpului de la o persoan\u0103 la alta. Abia \u00een istoria recent\u0103 aceste idei de transplant au devenit realitate.<\/p>\n\n\n\n

Primul transplant de piele documentat \u00een mod verificabil a avut loc \u00een 1869. Chirurgul elve\u021bian Jacques-Louis Reverdin a demonstrat c\u0103 a avut succes cu grefa epidermic\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia a folosit mici mostre de epiderm\u0103 ciupite sau rase din straturile superficiale ale pielii. Grefa prin ciupire este \u00eenc\u0103 utilizat\u0103 pentru a accelera formarea \u021besutului de granula\u021bie \u0219i pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi supravie\u021buirea grefelor de piele mai mari. Grefele de piele au continuat s\u0103 fie utilizate \u00een tratamentul arsurilor p\u00e2n\u0103 la Primului R\u0103zboi Mondial. Pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp, tratamentele cu unguent \u0219i utilizarea acidului tanic au \u00eenlocuit grefele, dar, \u00een perioada care a precedat cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, s-a descoperit c\u0103 acidul tanic provoca necroz\u0103 hepatic\u0103, iar grefele au redevenit o practic\u0103 obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

O poveste notabil\u0103 este cea a unui pacient tratat \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, pilotul Charles Woods. La 23 decembrie 1944, Woods a plecat cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de 28.000 de kilograme de combustibil de avion, care a explodat la decolare. El a suferit arsuri grave pe 70% din corp, inclusiv pe fa\u021b\u0103. R\u0103nile p\u0103reau s\u0103-i pun\u0103 \u00een pericol supravie\u021buirea. Cu toate acestea, la 6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 accident, echipa medical\u0103 de la Spitalul General Valley Forge din Pennsylvania i-a grefat lui Woods piele de la un soldat decedat recent. Aceast\u0103 gref\u0103 a fost un succes; „probabil din cauza st\u0103rii sale de sl\u0103biciune, r\u0103spunsul s\u0103u imunitar fusese \u00eembl\u00e2nzit”. Dup\u0103 alte 24 de opera\u021bii \u00een urm\u0103torii 2 ani, Woods a revenit la o via\u021b\u0103 relativ normal\u0103 \u0219i a continuat s\u0103 aib\u0103 o familie \u0219i s\u0103 devin\u0103 om de afaceri. A murit \u00een 2004, la v\u00e2rsta de 84 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre medicii care au f\u0103cut parte din echipa medicale care s-a ocupat de Woods a fost Joseph Murray. Dup\u0103 ce \u0219i-a terminat anul de stagiatur\u0103 chirurgical\u0103, Murray a fost \u00eencorporat \u00een Corpul medical al armatei americane \u0219i a fost repartizat la Valley Forge. Dup\u0103 r\u0103zboi, Murray s-a \u00eentors la preg\u0103tirea sa pe zona de chirurgie la Spitalul Peter Bent Brigham din Boston. Dup\u0103 ce a v\u0103zut succesul cazului lui Woods, Murray a fost fascinat de transplant, \u00een special de cel de organe. \u00cen ciuda consensului general conform c\u0103ruia transplantul de orice altceva \u00een afar\u0103 de piele nu era fezabil din cauza respingerii, Murray „\u0219tia c\u0103 ceva a \u00eembl\u00e2nzit sistemul imunitar\u201d al lui Woods. A\u0219a c\u0103 transplantul nu p\u0103rea o c\u0103utare inutil\u0103 pentru el.<\/p>\n\n\n\n

Povestea primului transplant reu\u0219it de rinichi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een anii 1950, grefele de piele fuseser\u0103 singurele transplanturi efectuate cu succes, dar \u0219tiin\u021ba fundamental\u0103 studia viabilitatea transplantului de organe. O mare parte din primele cercet\u0103ri privind transplantul de organe s-au concentrat asupra rinichilor, deoarece donatorii vii, singurii de acest tip la acea vreme, puteau supravie\u021bui cu un singur rinichi. \u00cen 1953, Richard Herrick, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 22 de ani, a fost l\u0103sat la vatr\u0103 din Garda de Coast\u0103 cu nefrit\u0103 cronic\u0103, un diagnostic care pe atunci punea \u00een pericol via\u021ba \u0219i care nu avea leac. La acea vreme, mai fuseser\u0103 efectuate \u0219i alte transplanturi renale la om, dar ele e\u0219uaser\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i transplanturile renale nu avuseser\u0103 succes p\u00e2n\u0103 atunci, Herrick a cerut ajutorul lui Murray, care \u00ee\u0219i dezvoltase propriile tehnici pentru a efectua un transplant renal. Aflat \u00eentr-o stare grav\u0103 \u0219i av\u00e2nd un frate geam\u0103n s\u0103n\u0103tos, Herrick a acceptat s\u0103 se supun\u0103 procedurii experimentale, primind un rinichi de la fratele s\u0103u geam\u0103n. Murray \u0219i colegii s\u0103i au testat compatibilitatea fra\u021bilor, efectu\u00e2nd mici grefe de piele de la fiecare frate la cel\u0103lalt, \u0219i chiar au luat amprentele celor doi pentru a confirma c\u0103 erau identici. Fra\u021bii Herrick au fost opera\u021bi f\u0103r\u0103 complica\u021bii la exact 10 ani dup\u0103 ce avionul lui Woods explodase. Herrick s-a c\u0103s\u0103torit cu una dintre asistentele sale, a avut doi copii \u0219i a tr\u0103it \u00eenc\u0103 8 ani cu rinichiul fratelui s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1959, primul transplant de rinichi din Louisiana a fost efectuat la Charity Hospital. Acest caz a marcat primul transplant de rinichi reu\u0219it \u00eentre persoane care nu erau identice din punct de vedere genetic. Donatorul \u0219i primitorul erau fra\u021bi gemeni fraterni. La acea vreme, imunosupresia nu fusese \u00eenc\u0103 ad\u0103ugat\u0103 la \u00eengrijirea transplantului. \u00cenainte de a primi rinichiul fratelui s\u0103u, primitorul a fost supus unei doze sub letale de raze X corporale totale. \u00cen ciuda unei recuper\u0103ri postoperatorii dificile, pacientul a continuat s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 activ\u0103 \u0219i a murit din cauza unor probleme cardiace 25 de ani mai t\u00e2rziu. Acest succes a entuziasmat echipele de transplant din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een anii 1960, era clar c\u0103 nu toate transplanturile puteau proveni de la donatori identici din punct de vedere genetic sau chiar \u00eenrudi\u021bi, a\u0219a c\u0103 cercet\u0103torii \u0219i medicii au studiat imunosupresia pentru a preveni respingerea. \u00cen 1962, doctorul Roy Calne \u0219i echipa sa de la Spitalul Peter Bent Brigham au publicat rezultatele conform c\u0103rora 6-mercaptopurina a prelungit supravie\u021buirea dup\u0103 transplantul renal la 104 c\u00e2ini. Apoi, doctorul Murray \u0219i echipa sa au transferat experimentul lui Calne din laboratorul lor la pacien\u021bii umani din spital. A\u0219a au descoperit c\u0103 iradierea a conferit pu\u021bine beneficii dac\u0103 este singura folosit\u0103, \u00een timp ce agen\u021bii supresori chimici azatioprin\u0103, actinomicin\u0103 C \u0219i prednison au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit mai ales rezultatele pe termen scurt. Acest lucru a adus un optimism prudent \u00eentr-o problem\u0103 care, \u00een urm\u0103 cu zece ani, era considerat\u0103 aproape insolubil\u0103. Aceste rezultate optimiste prudente puteau duce la o extindere a bazinului de donatori, deoarece reac\u021bia imunitar\u0103 la organele str\u0103ine putea fi suprimat\u0103. \u00cen 1962, Murray a condus primul transplant renal \u00eentre pacien\u021bi ne\u00eenrudi\u021bi, cu ajutorul azatioprinei. Acesta a fost, de asemenea, un caz de referin\u021b\u0103, deoarece a fost primul transplant reu\u0219it de la un donator decedat.<\/p>\n\n\n\n

Anterior acestui moment, una dintre principalele bariere era reprezentat\u0103 \u0219i de disponibilitatea donatorilor. Toate eforturile de a rezolva problema prin transplant de la animale s-au dovedit \u0219i ele f\u0103r\u0103 succes. De exemplu, \u00een ciuda multiplelor \u00eencerc\u0103ri din \u00eentreaga lume, transplanturile renale \u0219i cardiace de la cimpanzeu \u0219i babuin la om nu au reu\u0219it niciodat\u0103 s\u0103 asigure supravie\u021buirea pe termen lung a pacien\u021bilor. Solu\u021bia, \u00een afar\u0103 de donatorii umani, p\u0103rea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 persoanele decedate.<\/p>\n\n\n\n

Referitor la aceast\u0103 a doua categorie, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1960, organele erau prelevate de la pacien\u021bii care muriser\u0103 de moarte cardiac\u0103, singurul tip de deces recunoscut la acea vreme. \u00cen 1959, Dr. Guy Alexandre, un chirurg belgian care fusese unul dintre cercet\u0103torii lui Murray la Harvard, a introdus ideea de coma d\u00e9pass\u00e9, o stare dincolo de cel mai profund tip de com\u0103. Coma d\u00e9pass\u00e9 a fost posibil\u0103 datorit\u0103 ventila\u021biei artificiale, care a p\u0103strat oxigenarea organelor la pacien\u021bii f\u0103r\u0103 func\u021bii cerebrale. La 3 iunie 1963, un pacient cu un traumatism cranian grav a fost adus la Spitalul Saint-Pierre din Bruxelles. \u00cen ciuda tuturor eforturilor de resuscitare, pacientul se afla \u00eentr-o stare de com\u0103 d\u00e9pass\u00e9. Solicitarea lui Alexandre de a efectua un transplant renal cu un rinichi de la acest „donator cu inima care bate” a fost aprobat\u0103 de \u0219eful de sec\u021bie, iar aceast\u0103 prim\u0103 donare de la un pacient \u00een moarte cerebral\u0103 a fost un succes.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen num\u0103rul urm\u0103tor vom continua s\u0103 analiz\u0103m istoria transplantului altor organe, inclusiv evolu\u021bia aspectelor privind organizarea \u0219i reglementarea acestei complexe activit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n

  1. The top 10 medical advances in history | Proclinical Blogs<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  2. The history of organ donation and transplantation | UNOS<\/a><\/li>
  3. Unlocking the Full Potential of Organ Transplants – Medika Life<\/a><\/li>
  4. Outcomes in Solid-Organ Transplantation: Success and Stagnation – PMC (nih.gov)<\/a><\/li>
  5. The history of organ transplantation – PMC (nih.gov)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute \u00cen ciuda numeroaselor \u00eencerc\u0103ri anterioare, abia \u00een decembrie 1954, doctorul Joseph Murray \u0219i doctorul David Hume au efectuat cu succes primul transplant de organe al c\u0103rui beneficiar a supravie\u021buit opera\u021biei. A fost vorba despre un transplant de rinichi realizat \u00een Boston, SUA. Punctul de cotitur\u0103 l-a reprezentat dep\u0103\u0219irea diferitelor […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8543,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8564"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8564"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8564\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8565,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8564\/revisions\/8565"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8543"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8564"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8564"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8564"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}