{"id":8590,"date":"2024-02-26T08:37:35","date_gmt":"2024-02-26T06:37:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8590"},"modified":"2024-03-26T10:23:14","modified_gmt":"2024-03-26T08:23:14","slug":"efectele-mediului-si-ale-stilului-de-viata-modern-asupra-dezvoltarii-copiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8590","title":{"rendered":"Efectele mediului \u0219i ale stilului de via\u021b\u0103 modern asupra dezvolt\u0103rii copiilor"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Studiile efectuate \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990 au confirmat, \u00een zeci de \u021b\u0103ri, c\u0103 v\u00e2rsta pubert\u0103\u021bii la fete a sc\u0103zut cu aproximativ trei luni pe deceniu, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1970. O evolu\u021bie similar\u0103, de\u0219i mai pu\u021bin pronun\u021bat\u0103, a fost observat\u0103 \u0219i la b\u0103ie\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

De\u0219i cauza \u0219i efectul sunt dificil de distins, pubertatea timpurie poate avea efecte d\u0103un\u0103toare, \u00een special pentru fete. Fetele care trec mai devreme prin pubertate au un risc mai mare de depresie, anxietate, recurgerea la abuz de substan\u021be \u0219i alte probleme psihologice, \u00een compara\u021bie cu fetele care ajung la pubertate mai t\u00e2rziu. Fetele care au menstrua\u021bia mai devreme pot avea, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta cancer de s\u00e2n sau uterin la v\u00e2rsta adult\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nimeni nu \u0219tie ce factor de risc – sau, mai probabil, ce combina\u021bie de factori – determin\u0103 sc\u0103derea v\u00e2rstei de intrare la pubertate sau de ce exist\u0103 diferen\u021be clare \u00een func\u021bie de ras\u0103 \u0219i sex.<\/p>\n\n\n\n

Obezitatea pare s\u0103 joace un rol, dar nu poate explica pe deplin schimbarea. Cercet\u0103torii investigheaz\u0103, de asemenea, alte poten\u021biale influen\u021be, inclusiv substan\u021bele chimice g\u0103site \u00een anumite materiale plastice, \u0219i stresul. \u0218i, important de notat este \u0219i c\u0103 medici din \u00eentreaga lume au raportat o nou\u0103 cre\u0219tere a cazurilor de pubertate timpurie \u00een timpul pandemiei.<\/p>\n\n\n\n

„Observ\u0103m aceste schimb\u0103ri accentuate la to\u021bi copiii no\u0219tri \u0219i nu \u0219tim cum s\u0103 le prevenim”, a declarat doctorul Anders Juul, endocrinolog pediatru la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, care a publicat dou\u0103 studii recente despre acest fenomen.<\/p>\n\n\n\n

Grupul de cercetare al doctorul Juul a examinat dezvoltarea s\u00e2nilor la o cohort\u0103 de 1.100 de fete din Copenhaga. Spre deosebire de copiii americani, grupul danez corespundea modelului descris de mult timp \u00een manualele medicale: Fetele au \u00eenceput s\u0103-\u0219i dezvolte s\u00e2nii la o v\u00e2rst\u0103 medie de 11 ani. „Am fost \u00eentrebat adesea despre boom-ul pubert\u0103\u021bii din SUA, a\u0219a cum \u00eel numeam noi”, a spus doctorul Juul. „\u0218i, de obicei, am spus: „nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Danemarca”.” La acea vreme, doctorul Juul a sugerat c\u0103 debutul mai devreme al pubert\u0103\u021bii \u00een Statele Unite era probabil legat de o cre\u0219tere a obezit\u0103\u021bii \u00een copil\u0103rie, care nu se \u00eent\u00e2mpla \u0219i \u00een Danemarca. Obezitatea a fost asociat\u0103 cu apari\u021bia menstrua\u021biei mai devreme la fete \u00eenc\u0103 din anii 1970. Numeroase studii realizate de atunci au ar\u0103tat c\u0103 fetele supraponderale sau obeze au tendin\u021ba de a-\u0219i \u00eencepe menstrua\u021bia mai devreme dec\u00e2t fetele cu greutate medie. De exemplu, un studiu \u00eentins pe zeci de ani, efectuat pe aproape 1.200 de fete din Louisiana, SUA, publicat \u00een 2003, ar\u0103ta c\u0103 obezitatea din copil\u0103rie a fost asociat\u0103 cu menstrua\u021bii mai timpurii: fiecare abatere standard peste greutatea medie din copil\u0103rie a fost asociat\u0103 cu o \u0219ans\u0103 dubl\u0103 de a avea o menstrua\u021bie \u00eenainte de v\u00e2rsta de 12 ani.<\/p>\n\n\n\n

Apoi, \u00een 2021, cercet\u0103torii din Marea Britanie au descoperit c\u0103 leptina, un hormon eliberat de celulele adipoase care limiteaz\u0103 foamea, ac\u021biona \u0219i asupra unei p\u0103r\u021bi a creierului care reglementa dezvoltarea sexual\u0103. \u0218oarecii \u0219i persoanele cu anumite muta\u021bii genetice \u00een aceast\u0103 regiune au cunoscut o dezvoltare sexual\u0103 mai t\u00e2rzie. „Nu cred c\u0103 exist\u0103 prea multe controverse cu privire la faptul c\u0103 obezitatea este un factor determinat asupra pubert\u0103\u021bii timpurii \u00een zilele noastre”, a declarat Dr. Natalie Shaw, endocrinolog pediatru la Institutul Na\u021bional de \u0218tiin\u021be ale S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii Mediului, care a studiat efectele obezit\u0103\u021bii asupra pubert\u0103\u021bii. Totu\u0219i, a ad\u0103ugat ea, multe fete care se dezvolt\u0103 devreme nu sunt supraponderale.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o cercetare din 2009 realizat\u0103 pe aproape 1.000 de fete de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103 din Copenhaga, echipa doctorului Juul din Danemarca a constatat c\u0103 v\u00e2rsta medie de dezvoltare a s\u00e2nilor a sc\u0103zut cu un an de la studiul s\u0103u anterior, la pu\u021bin sub 10 ani, majoritatea fetelor av\u00e2nd \u00eentre 7 \u0219i 12 ani. De asemenea, fetele aveau menstrua\u021bia mai devreme, \u00een jurul v\u00e2rstei de 13 ani, cu aproximativ patru luni mai devreme dec\u00e2t ceea ce raportase el anterior. „Aceasta este o schimbare foarte pregnant\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 foarte scurt\u0103 de timp”, a spus doctorul Juul. Dar, spre deosebire de medicii din Statele Unite, el nu credea c\u0103 obezitatea este de vin\u0103, pentru c\u0103 indicele de mas\u0103 corporal\u0103 al copiilor danezi din cohorta din 2009 nu era diferit de cel din anii 1990.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, doctorul Juul a devenit unul dintre cei mai vocali sus\u021bin\u0103tori ai unei teorii alternative, \u00een care factorul de risc este expunerea la substan\u021be chimice. Fetele cu cea mai precoce dezvoltare a s\u00e2nilor din studiul s\u0103u din 2009, a spus el, au avut cele mai ridicate niveluri de ftala\u021bi \u00een urin\u0103, substan\u021be folosite pentru a face plasticul mai durabil \u0219i care se g\u0103sesc \u00een orice, de la podele de vinil la ambalaje alimentare. Ftala\u021bii apar\u021bin unei clase mai largi de substan\u021be chimice numite „perturbatori endocrini”, care pot afecta activitatea hormonal\u0103 \u0219i care au devenit omniprezente \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor \u00een ultimele decenii.<\/p>\n\n\n\n

Ca urmare a tuturor acestor studii de referin\u021b\u0103, cercet\u0103torii studiaz\u0103 acum din ce \u00een ce mai mult rolul obezit\u0103\u021bii, al substan\u021belor chimice \u0219i al stresului asupra apari\u021biei pubert\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00eentr-un articol publicat \u00een urm\u0103 cu aproape 2 ani, doctorul Juul \u0219i o echip\u0103 de cercet\u0103tori au analizat sute de studii asupra perturbatorii endocrini \u0219i efectele acestora asupra pubert\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Substan\u021bele chimice perturbatoare ale sistemului endocrin sunt substan\u021be chimice naturale sau artificiale care pot imita, bloca sau interfera cu hormonii organismului.<\/p>\n\n\n\n

Aceste substan\u021be chimice sunt asociate cu o gam\u0103 larg\u0103 de probleme de s\u0103n\u0103tate. Glandele endocrine, distribuite \u00een tot corpul, produc hormonii care ac\u021bioneaz\u0103 ca molecule de semnalizare dup\u0103 eliberarea \u00een sistemul circulator. Corpul uman este dependent de hormoni pentru un sistem endocrin s\u0103n\u0103tos, care controleaz\u0103 multe procese biologice, cum ar fi cre\u0219terea normal\u0103, fertilitatea \u0219i reproducerea.<\/p>\n\n\n\n

Hormonii ac\u021bioneaz\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi extrem de mici, iar deregl\u0103rile minore ale acestor niveluri pot provoca efecte semnificative asupra dezvolt\u0103rii \u0219i biologiei umane.<\/p>\n\n\n\n

Substan\u021bele care pot perturba sistemul endocrin se g\u0103sesc \u00een multe produse de uz cotidian, inclusiv \u00een unele produse cosmetice, ambalaje pentru alimente \u0219i b\u0103uturi, juc\u0103rii, covoare \u0219i pesticide. Unele substan\u021be chimice care ac\u021bioneaz\u0103 ca substan\u021be ignifuge pot fi, de asemenea, perturbatori endocrini.<\/p>\n\n\n\n

Perturbatorii endocrini nu pot fi complet evita\u021bi sau elimina\u021bi, iar contactul cu aceste substan\u021be chimice poate avea loc prin aer, alimenta\u021bie, piele \u0219i ap\u0103. Cu toate acestea, putem face alegeri \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 pentru a reduce expunerea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 oamenii pot fi expu\u0219i la perturbatori endocrini prin intermediul alimentelor \u0219i b\u0103uturilor consumate, al pesticidelor aplicate \u0219i al produselor cosmetice utilizate.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit speciali\u0219tilor, exist\u0103 aproape 85.000 de substan\u021be chimice artificiale \u00een lume, iar 1.000 sau mai multe dintre acestea ar putea fi perturbatori endocrini, pe baza propriet\u0103\u021bilor lor unice. <\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103toarele se num\u0103r\u0103 printre cele mai comune \u0219i mai bine studiate:<\/p>\n\n\n\n