{"id":8597,"date":"2024-02-26T08:44:47","date_gmt":"2024-02-26T06:44:47","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8597"},"modified":"2024-03-26T10:23:26","modified_gmt":"2024-03-26T08:23:26","slug":"transplantul-de-organe-face-parte-din-top-10-progrese-medicale-din-istorie-episodul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8597","title":{"rendered":"Transplantul de organe face parte din top 10 progrese medicale din istorie (Episodul 2)"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 8 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen num\u0103rul precedent vorbeam despre pa\u0219ii care au precedat primul transplant de organe al c\u0103rui beneficiar a supravie\u021buit opera\u021biei. Iar succesul avea loc \u00een decembrie 1954, c\u00e2nd doctorii Joseph Murray \u0219i David Hume au efectuat cu succes primul transplant de rinichi, \u00een Boston, SUA.<\/p>\n\n\n\n

Mai spuneam atunci c\u0103 succesul general \u0219i acceptarea public\u0103 a don\u0103rii \u0219i transplantului de organe \u00een prezent se datoreaz\u0103 echipelor multidisciplinare de cercet\u0103tori, imunologi, chirurgi \u0219i avoca\u021bi publici. \u00centre timp, cercetarea propulseaz\u0103 acest domeniu cu progrese precum experimentele cu organe cultivate \u00een laborator \u0219i multe altele, care merit\u0103 amintite.<\/p>\n\n\n\n

Dar, \u00eenainte de toate, s\u0103 amintim \u0219i reu\u0219itele \u00een domeniu legate de transplantul de ficat sau inim\u0103 de la donatori deceda\u021bi, \u00eencep\u00e2nd cu finalul anilor 1960, precum \u0219i despre inima artificial\u0103 care oferea un timp de a\u0219teptare pentru g\u0103sirea unui donator<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce a efectuat peste 400 de transplanturi de pl\u0103m\u00e2ni la c\u00e2ini, echipa doctorului James Hardy de la Universitatea din Mississippi a transplantat \u00een 1963 primul pl\u0103m\u00e2n uman de la un donator a c\u0103rui inim\u0103 se oprise. Primitorul, care primise transplantul din cauza diagnosticului de carcinom bron\u0219ic, a murit la 18 zile dup\u0103 opera\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Primul transplant experimental de ficat a fost efectuat de Dr. Stewart Welch la un c\u00e2ine \u0219i a presupus introducerea ficatului donatorului \u00een abdomen f\u0103r\u0103 \u00eendep\u0103rtarea ficatului nativ. Insuficien\u021ba fluxului portal a cauzat e\u0219ecul grefei, care, la acea vreme, a fost atribuit respingerii mediate de ficat. \u00cen opera\u021biile ulterioare, ficatul donatorului a \u00eenlocuit organul original. De\u0219i \u00eendep\u0103rtarea ficatului nu a \u00eempiedicat respingerea, aceast\u0103 tehnic\u0103 ortotopic\u0103 r\u0103m\u00e2ne standardul \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi. \u00cen 1967, Dr. Thomas Starzl a efectuat primul transplant de ficat la un om la Universitatea din Colorado, ajutat de rezultatele modelului canin \u0219i de imunosupresia pe baz\u0103 de azatioprin\u0103 \u0219i steroizi. Primii trei pacien\u021bi au supravie\u021buit \u00eentre 7 \u0219i 22 de zile. Doctorii Starzl \u0219i Calne au perfec\u021bionat tehnicile chirurgicale, conservarea organelor \u0219i imunosupresia p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1970, \u00een timp ce ratele de supravie\u021buire la un an au r\u0103mas sub 25%. Aceast\u0103 investiga\u021bie a continuat, iar descoperirea \u0219i utilizarea clinic\u0103 a ciclosporinei la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970 au crescut perioada de supravie\u021buire.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te transplantul de inim\u0103, doctorul Christiaan Barnard, un chirurg cardiotoracic sud-african, \u0219i fratele s\u0103u, un alt chirurg cardiolog, au fost printre cei care au practicat la c\u00e2ini tehnicile de transplant cardiac ce fuseser\u0103 dezvoltate de doctorul Norman Shumway la Universitatea Stanford. Barnard \u0219i-a luat un concediu sabatic la Universitatea din Virginia pentru a dob\u00e2ndi experien\u021b\u0103 cu imunosupresia folosit\u0103 la pacien\u021bii cu transplant renal. Dup\u0103 ce a efectuat cu succes un transplant renal, Barnard a \u00eencercat primul transplant de inim\u0103 din lume. Legea sud-african\u0103 era vag\u0103, \u00een sensul c\u0103 prevedea c\u0103 un pacient era mort doar dup\u0103 ce un medic declara decesul. Barnard a declarat-o pe Denise Darvall, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 25 de ani, moart\u0103, dup\u0103 ce un accident de ma\u0219in\u0103 i-a provocat un traumatism cranian ireversibil. Barnard a deconectat ventilatorul \u0219i a a\u0219teptat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd electrocardiograma a indicat absen\u021ba debitului cardiac, aproximativ 6 minute. Beneficiarul, Louis Washansky, care fusese p\u00e2n\u0103 la transplant \u021bintuit la pat cu diabet, boal\u0103 cardiac\u0103 ischemic\u0103 \u0219i insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103, a murit la 18 zile dup\u0103 opera\u021bie. Urm\u0103torii pacien\u021bi ai lui Barnard au avut rezultate mai bune; al doilea a dus o via\u021b\u0103 activ\u0103 timp de aproape 19 luni, iar al cincilea \u0219i al \u0219aselea pacient au tr\u0103it 12 \u0219i, respectiv, 24 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce propriul s\u0103u tat\u0103 murise din cauza unei boli de inim\u0103, doctorul Robert Jarvik a inventat o tehnologie complet nou\u0103 pentru domeniul transplanturilor. La Universitatea din Utah, Jarvik a proiectat o inim\u0103 complet artificial\u0103, Jarvik-7. \u00cen 1982, doctorul William DeVries \u0219i echipa sa sub conducerea doctorului Reemtsma de la Universitatea din Utah, au petrecut 7 ore \u00een sala de opera\u021bie pentru a implanta Jarvik-7, primul implant de inim\u0103 artificial\u0103 total\u0103 la un om. Aceast\u0103 versiune de implant a necesitat ca pacientul s\u0103 fie ata\u0219at la un compresor de aer de 350 de kilograme, iar pacientul a tr\u0103it \u00een spital timp de 112 zile. Jarvik-7 a fost implantat la peste 150 de pacien\u021bi \u00een anii 1990, atunci c\u00e2nd inimile lor erau prea deteriorate pentru alte interven\u021bii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au fost identifica\u021bi donatori.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te reglementarea \u0219i organizarea<\/strong>, acestea au ajutat ca transplantul s\u0103 fie acceptat pe scar\u0103 larg\u0103 de c\u0103tre public. Prima implicare guvernamental\u0103 semnificativ\u0103 \u00een SUA \u00een domeniul transplantului a fost Legea na\u021bional\u0103 uniform\u0103 privind dona\u021biile anatomice, elaborat\u0103 \u00een 1967. Aceasta a permis persoanelor fizice sau rudelor apropiate s\u0103 doneze organe \u0219i\/sau \u021besuturi pentru transplant \u00een momentul decesului. Comunitatea medical\u0103 \u00eens\u0103\u0219i a trebuit s\u0103 ia decizii cu privire la aspecte unice \u00een domeniul transplantului. Criteriile oficiale pentru moartea cerebral\u0103 au fost stabilite abia \u00een 1968 de c\u0103tre un comitet de la Harvard Medical School. Raportul urm\u0103rea s\u0103 defineasc\u0103 coma ireversibil\u0103 ca fiind un criteriu de deces pentru a diminua povara pe care o reprezint\u0103 pacien\u021bii \u00een com\u0103 permanent\u0103 pentru familii \u0219i spitale \u0219i pentru a clarifica controversele legate de ob\u021binerea de organe pentru transplant. Donarea dup\u0103 moartea cerebral\u0103 a devenit cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de donare.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1960, fiecare centru de transplant era responsabil \u00een mod individual de g\u0103sirea donatorilor \u0219i de recuperarea organelor. Centrele au \u00eenfiin\u021bat b\u0103nci de organe, care se ocupau de logistica donatorilor. \u00cen cazul \u00een care un poten\u021bial donator nu se potrivea cu niciun primitor din acel centru de transplant, nu exista nicio modalitate de a potrivi organele cu primitorii din alt\u0103 parte.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 barier\u0103, \u00een 1977, Funda\u021bia pentru procurarea de organe din sud-estul \u021b\u0103rii (SEOPF) a creat o baz\u0103 de date computerizat\u0103 pentru a cre\u0219te eficien\u021ba potrivirii organelor cu un pacient compatibil din orice institu\u021bie membr\u0103. Aceast\u0103 baz\u0103 de date, denumit\u0103 baza de date United Network for Organ Sharing (UNOS), a fost revolu\u021bionar\u0103. \u00cen 1982, SEOPF a deschis un centru de apeluri \u00een statul Virginia, SUA, care a func\u021bionat \u00een permanen\u021b\u0103 de atunci \u0219i care ast\u0103zi este Centrul de organe UNOS.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1984, Legea na\u021bional\u0103 privind transplantul de organe a creat o re\u021bea na\u021bional\u0103 pentru alocarea de organe \u0219i colectarea de date privind donarea, transplantul \u0219i rezultatele pacien\u021bilor. \u00cen 2013, criteriile pentru donatori s-au extins pentru a include un grup mai mare de poten\u021biali donatori compatibili pentru primitori. Pe vremuri excluse de la donare, persoanele cu virusul imunodeficien\u021bei umane pot acum s\u0103 doneze la pacien\u021bi cu acela\u0219i statut viral. Tratamentul actual al hepatitei C permite transplantul de organe pozitive la hepatita C \u0219i, ulterior, tratamentul \u0219i vindecarea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc de concluzii…<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00cen prezent, peste 110.000 de pacien\u021bi din Statele Unite se afl\u0103 pe lista de a\u0219teptare a UNOS pentru un transplant de organe care le poate salva sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi dramatic via\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Numai \u00een Statele Unite, peste 800.000 de pacien\u021bi \u0219i-au salvat sau \u0219i-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit semnificativ via\u021ba datorit\u0103 transplantului, de c\u00e2nd a \u00eenceput \u00eenregistrarea na\u021bional\u0103 de c\u0103tre Re\u021beaua de prelevare \u0219i transplant de organe \u00een 1988.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, potrivit unor surse,[1]<\/a> \u00een Rom\u00e2nia pacien\u021bii a\u0219teapt\u0103 trei-patru ani pentru un rinichi nou. Unii bolnavii sunt chema\u021bi pentru transplant \u0219i dup\u0103 18 ani de dializ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 nevoie evident\u0103 ne spune c\u0103 \u0219tiin\u021ba \u00een continu\u0103 evolu\u021bie din spatele transplantului merit\u0103 s\u0103 mul\u021bumeasc\u0103 exper\u021bilor \u00een \u0219tiin\u021ba fundamental\u0103, imunologie, chirurgie, biologie \u0219i transplant. \u0218i aceasta pentru c\u0103, \u00een ultimii 70 de ani, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, medicii \u0219i pacien\u021bii au transformat transplantul din mitologie \u00een realitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 doar timpul ne va spune unde ne vor duce urm\u0103torii 70 de ani \u0219i dac\u0103 vor putea face lucrurile mai simple pentru cei care au nevoie de transplant.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. The top 10 medical advances in history | Proclinical Blogs<\/a><\/li>
  2. The history of organ donation and transplantation | UNOS<\/a><\/li>
  3. Unlocking the Full Potential of Organ Transplants – Medika Life<\/a><\/li>
  4. Outcomes in Solid-Organ Transplant,ation: Success and Stagnation – PMC (nih.gov)<\/a><\/li>
  5. The history of organ transplantation – PMC (nih.gov)<\/a><\/li>
  6. \u00cen Rom\u00e2nia, pacien\u021bii a\u0219teapt\u0103 trei-patru ani pentru un rinichi nou. Unii bolnavii sunt chema\u021bi pentru transplant \u0219i dup\u0103 18 ani de dializ\u0103 (euronews.ro)<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n
    \n\n\n\n

    [1]<\/a> \u00cen Rom\u00e2nia, pacien\u021bii a\u0219teapt\u0103 trei-patru ani pentru un rinichi nou. Unii bolnavii sunt chema\u021bi pentru transplant \u0219i dup\u0103 18 ani de dializ\u0103 (euronews.ro)<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 8 minute \u00cen num\u0103rul precedent vorbeam despre pa\u0219ii care au precedat primul transplant de organe al c\u0103rui beneficiar a supravie\u021buit opera\u021biei. Iar succesul avea loc \u00een decembrie 1954, c\u00e2nd doctorii Joseph Murray \u0219i David Hume au efectuat cu succes primul transplant de rinichi, \u00een Boston, SUA. Mai spuneam atunci c\u0103 succesul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8582,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8597"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8597"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8597\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8598,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8597\/revisions\/8598"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8582"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}