![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/microbiom.png\")
<\/a><\/figure>\n\n\n\nMicrobiomul este alc\u0103tuit at\u00e2t din bacterii utile, c\u00e2t \u0219i de unele poten\u021bial d\u0103un\u0103toare. Cele mai multe sunt simbiotice (de care beneficiaz\u0103 at\u00e2t corpul uman, c\u00e2t \u0219i microbiomul), iar celelalte sunt patogene (care favorizeaz\u0103 apari\u021bia bolilor).<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-un organism s\u0103n\u0103tos, bacteriile patogene \u0219i cele simbiotice coexist\u0103 f\u0103r\u0103 probleme. Dar, dac\u0103 exist\u0103 o perturbare a acestui echilibru – provocat\u0103 de boli infec\u021bioase, de anumite diete sau de utilizarea \u00eendelungat\u0103 a antibioticelor sau a altor medicamente care distrug bacteriile – apare disbioza, oprind aceste interac\u021biuni normale, caz \u00een care organismul poate deveni mai sensibil la boli.
Microbiomul stimuleaz\u0103 sistemul imunitar, descompune compu\u0219ii alimentari poten\u021bial toxici \u0219i sintetizeaz\u0103 anumite vitamine \u0219i aminoacizi, inclusiv vitaminele B \u0219i vitamina K. De exemplu, enzimele cheie necesare pentru formarea vitaminei B12 se g\u0103sesc doar \u00een bacterii, nu \u0219i \u00een plante \u0219i animale.<\/p>\n\n\n\n
Microbiota ajut\u0103 la descompunerea diver\u0219ilor compu\u0219i (carbohidra\u021bi, fibre, etc.) cu ajutorul enzimelor lor digestive. Fermentarea fibrelor nedigerabile determin\u0103 producerea de acizi gra\u0219i cu lan\u021b scurt (SCFA) care pot fi utiliza\u021bi de organism ca surs\u0103 de nutrien\u021bi, dar care joac\u0103, de asemenea, un rol important \u00een func\u021bia muscular\u0103 \u0219i, eventual, \u00een prevenirea bolilor cronice, inclusiv a anumitor tipuri de cancer \u0219i tulbur\u0103ri intestinale. Studiile clinice au ar\u0103tat c\u0103 SCFA pot fi utile \u00een tratamentul colitei ulcerative, al bolii Crohn \u0219i al diareii asociate cu antibiotice.<\/p>\n\n\n\n
Microbiota unei persoane s\u0103n\u0103toase va asigura, de asemenea, protec\u021bie \u00eempotriva organismelor patogene care p\u0103trund \u00een organism, de exemplu prin consumul de ap\u0103 sau alimente contaminate. Marile familii de bacterii care se g\u0103sesc \u00een intestinul uman includ Prevotella<\/em>, Ruminococcus<\/em>, Bacteroides <\/em>\u0219i Firmicutes<\/em>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen colon, un mediu cu un nivel sc\u0103zut de oxigen, ve\u021bi g\u0103si bacteriile anaerobe Peptostreptococcus, Bifidobacterium<\/em>, Lactobacillus <\/em>\u0219i Clostridium<\/em>. Se crede c\u0103 ace\u0219ti microbi previn dezvoltarea excesiv\u0103 a bacteriilor d\u0103un\u0103toare, concur\u00e2nd pentru nutrien\u021bi \u0219i pentru locurile de ata\u0219are la membranele mucoase ale intestinului, un loc important de activitate imunitar\u0103 \u0219i de produc\u021bie de proteine antimicrobiene.<\/p>\n\n\n\n Microbiomul este un mediu viu \u0219i dinamic \u00een care abunden\u021ba relativ\u0103 a speciilor poate fluctua zilnic, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u0219i lunar, \u00een func\u021bie de diet\u0103, medicamente, exerci\u021bii fizice \u0219i o serie de alte expuneri la mediul \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Legat de cunoa\u0219terea sa, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een stadii incipiente de \u00een\u021belegere a rolului larg al microbiomului \u00een s\u0103n\u0103tate \u0219i a amplorii problemelor care pot ap\u0103rea \u00een urma unei \u00eentreruperi a interac\u021biunilor normale dintre microbiom \u0219i gazda sa.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, un studiu recent a constatat c\u0103 oamenii care duc un mod de via\u021b\u0103 modern au o diversitate a microbiomului semnificativ mai mic\u0103 dec\u00e2t cei care tr\u0103iesc ca v\u00e2n\u0103tori-culeg\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103torii au lucrat cu v\u00e2n\u0103torii-culeg\u0103tori Hadza care tr\u0103iesc \u00eentr-o zon\u0103 din nordul Tanzaniei. Ace\u0219tia au folosit genetica pentru a caracteriza microbiomul intestinal al Hadza, o tehnic\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de „secven\u021biere metagenomic\u0103 ultraprofund\u0103”. De asemenea, au studiat persoane din Nepal \u0219i California \u0219i au comparat rezultatele cu cele existente.<\/p>\n\n\n\n Aproape jum\u0103tate dintre microbii identifica\u021bi \u00een microbiomul intestinal Hadza erau „necunoscu\u021bi \u00een seturile de date unificate existente”. Interesant este faptul c\u0103 au g\u0103sit peste 100 de microbi care dispar la popula\u021biile industrializate. Diversitatea microbiomului intestinal a fost, de asemenea, legat\u0103 de partajarea microbilor \u00eentre membrii care nu sunt rude, care este guvernat\u0103 de structurile sociale ale societ\u0103\u021bii Hadza.<\/p>\n\n\n\n Aceste constat\u0103ri au multe limit\u0103ri \u0219i nu pot oferi o imagine complet\u0103 a microbiomului. Cu toate acestea, rezultatele au o valoare considerabil\u0103, deoarece indic\u0103 factori care sunt importan\u021bi pentru o bun\u0103 s\u0103n\u0103tate a microbiomului. Mai exact, ele sugereaz\u0103 c\u0103 diversitatea microbiomului \u0219i „comer\u021bul cu germeni” sunt importante pentru s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n De ce diversitatea microbiomului intestinal ar fi benefic\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate?<\/strong> O posibilitate are leg\u0103tur\u0103 cu genele. Genele ne permit s\u0103 producem un tip de molecule cunoscute sub numele de proteine. Printre acestea se num\u0103r\u0103 enzimele, precum cele care se g\u0103sesc \u00een intestinul nostru, care ne ajut\u0103 s\u0103 descompunem alimentele pe m\u0103sur\u0103 ce sunt digerate. Este larg cunoscut c\u0103 microbii no\u0219tri intestinali joac\u0103 un rol crucial \u00een acest proces, deoarece au propriile gene \u0219i pot produce, de asemenea, enzime. Deoarece o digestie adecvat\u0103 este esen\u021bial\u0103 pentru via\u021b\u0103, acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 depindem de genele con\u021binute de microbii no\u0219tri intestinali pentru a r\u0103m\u00e2ne s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n\n\n\n De fapt, un microbiom intestinal mai divers \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ave\u021bi o gam\u0103 mai larg\u0103 de instrumente \u00een setul de instrumente moleculare. \u0218i este logic s\u0103 ne folosim oaspe\u021bii microbieni \u00een acest mod, deoarece ace\u0219tia reprezint\u0103 o surs\u0103 excelent\u0103 de diversitate genetic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Bacteriile intestinale sintetizeaz\u0103, de asemenea, aproximativ 95% din serotonina noastr\u0103, cea mai mare parte fiind localizat\u0103 \u00een intestinul nostru. Serotonina este produs\u0103 atunci c\u00e2nd o enzim\u0103 (triptofan hidroxilaz\u0103) interac\u021bioneaz\u0103 cu un aminoacid numit triptofan. (Aminoacizii sunt elementele constitutive ale moleculelor de proteine.) Serotonina este un regulator metabolic esen\u021bial. Ea ne moduleaz\u0103 apetitul, deoarece nivelurile sc\u0103zute de serotonin\u0103 favorizeaz\u0103 foamea, iar nivelurile ridicate favorizeaz\u0103 sa\u021bietatea.<\/p>\n\n\n\n Serotonina este, de asemenea, o substan\u021b\u0103 chimic\u0103 cheie de semnalizare \u00een creier. Cele mai simple dou\u0103 tipuri de semnale chimice cresc sau scad probabilitatea ca celula cerebral\u0103 \u021bint\u0103 s\u0103 trimit\u0103 un mesaj c\u0103tre diferi\u021bi receptori. Dar serotonina apar\u021bine unei clase mai complexe de mesageri chimici care schimb\u0103 modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 celulele creierului \u00een loc s\u0103 le fac\u0103 pur \u0219i simplu mai mult sau mai pu\u021bin active. <\/p>\n\n\n\n Toate aceste mecanisme ne arat\u0103 c\u0103 s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 necesit\u0103 un microbiom puternic, iar un microbiom puternic necesit\u0103 o bun\u0103 diversitate a bacteriilor componente. Pentru a fi s\u0103n\u0103to\u0219i, trebuie s\u0103 fim expu\u0219i la microbii potrivi\u021bi \u0219i s\u0103 \u00eei evit\u0103m pe cei nepotrivi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Am devenit mai buni \u00een ceea ce prive\u0219te evitarea microbilor r\u0103i, dar uneori am mers prea departe \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, provoc\u00e2nd astfel disfunc\u021bii ale microbiumului \u0219i ale sistemului imunitar.<\/p>\n\n\n\n Cercet\u0103rile \u00een domeniul microbiomului au cunoscut o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent, iar printre subiectele de interes se num\u0103r\u0103, \u00een ultimul timp, urm\u0103toarele: 1. factorii care afecteaz\u0103 microbiomul femeilor \u00eens\u0103rcinate, al sugarilor \u0219i al popula\u021biei pediatrice, \u00een general; 2. manipularea bacteriilor pentru a rezista bolilor \u0219i a r\u0103spunde mai bine la tratamente; 3. diferen\u021be \u00een microbiom \u00eentre persoanele s\u0103n\u0103toase \u0219i cele cu boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile gastrointestinale, obezitatea, cancerele \u0219i bolile cardiovasculare; 4. dezvoltarea de biomarkeri de diagnosticare din microbiom pentru a identifica bolile \u00eenainte ca acestea s\u0103 se dezvolte; 5. modificarea microbiomului prin transplantarea bacteriilor \u00eentre indivizi (de exemplu, transplantul de microbiot\u0103 fecal\u0103).<\/p>\n\n\n\n Transplantul de microbiot\u0103 fecal\u0103 este deja un remediu standard pentru infec\u021biile cu C. difficile <\/em>\u00een Marea Britanie \u0219i este investigat pentru boli ca sindromul colonului iritabil sau scleroza multipl\u0103. Dar transplantul de microbiot\u0103 fecal\u0103 este doar \u00eenceputul revolu\u021biei medicinei microbiene. Cercet\u0103torii cred c\u0103, mai mult dec\u00e2t transplantul de microbiot\u0103 fecal\u0103, care pare o solu\u021bie provizorie, viitorul const\u0103 \u00een modificarea microbiomului pentru a r\u0103spunde nevoilor specifice ale unui pacient.<\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, exist\u0103 c\u00e2teva provoc\u0103ri importante ale transplantului de microbiot\u0103 fecal\u0103. Microbiota transplantat\u0103 este imposibil de standardizat, variind de la un donator la altul \u0219i chiar de la o dona\u021bie la alta. Acest lucru \u00eel face greu de reglementat \u00een mod consecvent. America \u0219i Canada consider\u0103 pastilele de transplant de microbiot\u0103 fecal\u0103 drept medicamente experimentale. \u00cen Italia, \u021a\u0103rile de Jos \u0219i Belgia, transplantul de microbiot\u0103 fecal\u0103 este privit ca un transplant de \u021besut. Marea Britanie \u00eel consider\u0103 un medicament, ceea ce permite o reglementare mai flexibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n Toate aceste provoc\u0103ri limiteaz\u0103 oferta. Speciali\u0219ti britanici estimeaz\u0103 c\u0103, din cei o mie de pacien\u021bi cu infec\u021bii recurente cu C. difficile <\/em>din Marea Britanie \u00een fiecare an, doar c\u00e2teva sute primesc tratamentul. Exist\u0103, de asemenea, \u00eentrebarea dac\u0103 afec\u021biunile cronice ar putea fi vreodat\u0103 tratate \u00een mod fiabil cu transplantul de microbiot\u0103 fecal\u0103. Chiar dac\u0103 \u00eentregul microbiom este \u00eenlocuit, spune Bernd Schnabl, gastroenterolog la Universitatea din California, San Diego, SUA beneficiile vor fi temporare, dac\u0103 cauza principal\u0103 nu este tratat\u0103.<\/p>\n\n\n\n A\u0219a \u00eenc\u00e2t cercet\u0103torii caut\u0103 abord\u0103ri alternative. \u00cen acest context, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 modifice popula\u021biile de specii individuale de bacterii din microbiomul unui pacient, unii cercet\u0103tori se concentreaz\u0103 asupra metaboli\u021bilor pe care ace\u0219tia \u00eei produc. De exemplu, amoniacul, care este legat de ciroza hepatic\u0103. O abordare posibil\u0103 pentru a limita prezen\u021ba acestuia \u00een intestin (\u0219i, ulterior, \u00een s\u00e2nge) este de a modifica genetic bacteriile din vecin\u0103tate pentru a fi mai bune consumatoare de amoniac. O alt\u0103 metod\u0103 const\u0103 \u00een cultivarea unor viru\u0219i care ucid bacteriile, care pot reduce num\u0103rul microbilor produc\u0103tori de amoniac. Se sper\u0103 c\u0103 anul viitor va aduce un test cu astfel de bacterii pentru hepatita legat\u0103 de alcool.<\/p>\n\n\n\n Seres Therapeutics<\/em>, o firm\u0103 de biotehnologie cu sediul \u00een Cambridge, Massachusetts, SUA, crede c\u0103 ideea de baz\u0103 este de a folosi bacteria \u00eens\u0103\u0219i ca medicament. Va fi un medicament care are o capacitate evoluat\u0103 de a ajunge acolo unde trebuie \u0219i a c\u0103rui diversitate de specii constitutive \u00eel \u00eenzestreaz\u0103 cu multe efecte simultane posibile. Recent, Agen\u021bia de reglementare a medicamentelor din SUA (Food and Drug Administration) a aprobat un produs numit ser-109 produs de Seres – primul tratament oral pentru microbiom – pentru utilizarea \u00eempotriva infec\u021biilor recurente cu C. difficile.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, compania testeaz\u0103 un grup de 16 bacterii pe care le nume\u0219te ser-155 la pacien\u021bii care au suferit un transplant alogen de celule stem hematopoietice, un tratament pentru boli precum leucemia, \u00een care se transplanteaz\u0103 celule stem din m\u0103duva osoas\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri sistemul imunitar al pacientului. Acest proces, care include adesea doze mari de antibiotice, poate afecta grav microbiomul, f\u0103c\u00e2nd ca o infec\u021bie periculoas\u0103 s\u0103 fie mai greu de comb\u0103tut. Primele rezultate publicate \u00een luna mai au ar\u0103tat c\u0103 tratamentul a fost bine tolerat \u0219i c\u0103, timp de 30 de zile, la nou\u0103 pacien\u021bi c\u0103rora li s-a administrat ser-155 a ap\u0103rut o singur\u0103 infec\u021bie nou\u0103, \u00een compara\u021bie cu \u0219ase care ar fi fost de a\u0219teptat f\u0103r\u0103 tratament.<\/p>\n\n\n\n Medicamentele bazate pe microbiom au \u00eenregistrat progrese spectaculoase \u00een ultimul deceniu.<\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, principala provocare const\u0103 \u00een identificarea bolilor clinice care se preteaz\u0103 la interven\u021bia cu medicamente bazate pe microbiom \u0219i dezvoltarea unor metode adecvate de identificare, perfec\u021bionare \u0219i testare a terapiilor candidate. Totu\u0219i, sunt necesare studii suplimentare pentru a optimiza metodele de identificare a microbilor candida\u021bi, pentru a dezvolta modele de validare preclinic\u0103 \u0219i pentru a progresa c\u0103tre o direc\u021bionare personalizat\u0103 a medicamentelor bazate pe microbiom.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute Fiecare persoan\u0103 are un microbiom unic, determinat ini\u021bial de ADN-ul s\u0103u, \u0219i este expus\u0103 pentru prima dat\u0103 la microorganisme ca nou n\u0103scut, \u00een timpul na\u0219terii \u0219i apoi prin laptele matern. Microorganismele la care este expus sugarul depind exclusiv de speciile care se g\u0103sesc la mam\u0103. Ulterior, expunerile la mediu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8576,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8599"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8599"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8599\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8601,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8599\/revisions\/8601"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8576"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8599"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8599"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8599"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}