{"id":8641,"date":"2024-03-26T10:37:27","date_gmt":"2024-03-26T08:37:27","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8641"},"modified":"2024-04-19T09:19:03","modified_gmt":"2024-04-19T07:19:03","slug":"accidentul-vascular-cerebral-in-antichitatea-greaca-si-musulmana-si-o-serie-de-mituri-care-persista-si-astazi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8641","title":{"rendered":"Accidentul vascular cerebral \u00een antichitatea greac\u0103 \u0219i musulman\u0103 \u0219i o serie de mituri care persist\u0103 \u0219i ast\u0103zi"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Efortul colectiv al oamenilor de a \u00een\u021belege creierul \u0219i boala sa comun\u0103, accidentul vascular cerebral, s-a \u00eentins pe parcursul mai multor secole, culturi \u0219i societ\u0103\u021bi.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Dintre ace\u0219tia, medicii antici greci \u0219i musulmani au adus la vremea lor contribu\u021bii importante la \u00een\u021belegerea \u0219i gestionarea accidentului vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Istoria medicinei este la fel de veche ca \u0219i omenirea \u00eens\u0103\u0219i, dar descenden\u021ba medicinei moderne \u00eencepe din Europa antic\u0103. \u00cen secolele V-II \u00ee. e. n, filozofii greci Hipocrate, Aristotel \u0219i adep\u021bii lor, iar \u00een secolul al II-lea e. n. Galen din Pergamum, \u0219i-au prezentat teoriile filozofice privind accidentul vascular cerebral. Acestea au influen\u021bat medicii \u0219i filosofii de mai t\u00e2rziu, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XV-lea e. n. Cu toate acestea, dup\u0103 moartea lui Galen, nu au mai existat alte inova\u021bii din partea filozofilor europeni.<\/p>\n\n\n\n

Perioada cuprins\u0103 \u00eentre 800 \u0219i 1200 e. n. este considerat\u0103 semnificativ\u0103 \u00een istoria lumii. Indicatorii de progres \u0219i dezvoltare \u00een lumea antic\u0103 s-au mutat din Europa, spre est. Istoricii numesc aceast\u0103 perioad\u0103 ca fiind epoca de aur a islamului.<\/p>\n\n\n\n

Printre medicii musulmani din acea epoca de aur a islamului s-au num\u0103rat Rhazes, Ibnisina, Haly Abbas, Maimonide \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Ei au rafinat acele concepte vechi ale lui Hipocrate, Aristotel \u0219i Galen \u0219i au introdus altele noi. Cu toate acestea, ei nu au contestat miturile \u0219i principiile antice. Ace\u0219ti medici au scris c\u0103r\u021bi \u00een care \u0219i-au explicat teoriile, detaliind cazurile lor clinice, nu numai \u00een ceea ce prive\u0219te accidentul vascular cerebral, ci \u0219i \u00een multe alte domenii ale medicinei. De fapt, aceste c\u0103r\u021bi au fost predate \u00een \u0219colile medicale europene p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVII-lea e.n.<\/p>\n\n\n\n

At\u00e2t medicii antici greci, c\u00e2t \u0219i cei musulmani, au \u00eencercat s\u0103 defineasc\u0103 clinic modul de recunoa\u0219tere a accidentului vascular cerebral. Ace\u0219tia considerau accidentul vascular cerebral ca fiind o afec\u021biune cu debut brusc, care l\u0103sa pacientul nemi\u0219cat sau f\u0103r\u0103 cuvinte. Putea exista o afectare sever\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor \u0219i a senza\u021biilor. \u00cen cazurile mai pu\u021bin grave, putea exista o sl\u0103biciune unilateral\u0103 a corpului, cu sau f\u0103r\u0103 c\u00e2teva simptome premonitorii, cum ar fi ame\u021beli, dureri de cap, scotome \u0219i amor\u021beal\u0103 a membrelor. Ei \u0219tiau c\u0103 accidentul vascular cerebral putea duce la com\u0103 sau la probleme de respira\u021bie. De asemenea, ei au observat c\u0103 apoplexia era legat\u0103 de s\u00e2ngerarea \u00een interiorul unui organ. Pulsul pacien\u021bilor putea fi, de asemenea, slab, iar ace\u0219tia puteau avea venele jugulare umflate \u0219i vaporoase, sediment urinar zgrun\u021buros sau granulat.<\/p>\n\n\n\n

Putem spune c\u0103 medicii musulmani, \u00eentre anii 800 \u0219i 1200 d.Hr., au jucat un rol remarcabil, conserv\u00e2nd \u0219i rafin\u00e2nd filozofiile greco-romane, formul\u00e2nd propriile teorii \u0219i ajung\u00e2nd la concluzii proprii, unele dintre acestea corespunz\u00e2nd modelelor noastre moderne legate de AVC. Ace\u0219tia au recunoscut importan\u021ba creierului ca surs\u0103 a simptomelor AVC, au propus natura vascular\u0103 a etiologiei AVC \u0219i au avut unele idei despre hemoragia intraventricular\u0103 \u0219i despre procesul de ateroscleroz\u0103. Strategiile lor de gestionare au fost acum eliminate, dar unele dintre medicamentele pe baz\u0103 de plante pe care le foloseau se consider\u0103 a fi utile \u00een gestionarea accidentului vascular cerebral chiar \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de importan\u021ba acestor elemente care au ajutat procesul de cunoa\u0219tere \u00een domeniul medicinei, o serie de mituri \u0219i concep\u021bii gre\u0219ite despre accidentul vascular cerebral au r\u0103mas \u0219i persist\u0103 la nivelul publicului larg, iar ele merit\u0103 clarificate<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2019, accidentul vascular cerebral a fost a doua cauz\u0103 principal\u0103 de mortalitate la nivel mondial, reprezent\u00e2nd 11% din decesele \u00eenregistrate.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Exist\u0103 trei tipuri principale de accident vascular cerebral.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Primul \u0219i cel mai frecvent, care reprezint\u0103 87% din cazuri, este accidentul vascular cerebral ischemic<\/strong>. Acesta apare atunci c\u00e2nd fluxul de s\u00e2nge prin artera care furnizeaz\u0103 oxigen c\u0103tre creier se blocheaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Al doilea este un accident vascular cerebral hemoragic<\/strong>, cauzat de o ruptur\u0103 \u00eentr-o arter\u0103 din creier, care la r\u00e2ndul s\u0103u deterioreaz\u0103 \u021besuturile din jur.<\/p>\n\n\n\n

Cel de-al treilea tip de accident vascular cerebral este un atac ischemic tranzitoriu<\/strong>, care este uneori numit „mini-accident vascular cerebral”. Acesta apare atunci c\u00e2nd fluxul sanguin este blocat temporar la nivelul creierului, de obicei pentru cel mult 5 minute.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i accidentul vascular cerebral este foarte frecvent, acesta este adesea \u00een\u021beles gre\u0219it. Iat\u0103 ce clarific\u0103ri a adus doctorul Rafael Alexander Ortiz, \u0219eful sec\u021biei de chirurgie neuro-endovascular\u0103 \u0219i neuro-radiologie interven\u021bional\u0103 de la Lenox Hill Hospital (SUA), \u00eentrebat de publica\u021bia medicalnewsoday.com despre cele mai frecvente 10 mituri.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Mitul 1. Accidentul vascular cerebral este o problem\u0103 a inimii<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

„Unii oameni cred c\u0103 accidentul vascular cerebral este o problem\u0103 a inimii”, a declarat Dr. Ortiz. Acest lucru este incorect. Un accident vascular cerebral este o problem\u0103 a creierului, cauzat\u0103 de blocarea sau ruperea arterelor sau a venelor din creier, \u0219i nu a inimii<\/strong>.”<\/p>\n\n\n\n

Unii oameni confund\u0103 accidentul vascular cerebral cu un atac de cord, care este cauzat de un blocaj al fluxului sanguin c\u0103tre inim\u0103, \u0219i nu c\u0103tre creier.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, de\u0219i riscul de accident vascular cerebral este legat de factorii de risc cardiovascular, accidentele vasculare cerebrale se produc la nivelul creierului, nu al inimii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mitul 2. Accidentul vascular cerebral nu poate fi prevenit<\/em><\/strong><\/em><\/h2>\n\n\n\n

„Cei mai frecven\u021bi factori de risc pentru accidentul vascular cerebral includ hipertensiunea, fumatul, colesterolul ridicat, obezitatea, diabetul, traumatismele la nivelul capului sau g\u00e2tului \u0219i aritmiile cardiace”, a declarat Dr. Ortiz.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi dintre ace\u0219ti factori de risc pot fi modifica\u021bi prin stilul de via\u021b\u0103. Practicarea de exerci\u021bii fizice \u00een mod regulat \u0219i o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 pot reduce factorii de risc precum hipertensiunea, colesterolul ridicat, obezitatea \u0219i diabetul. Al\u021bi factori de risc includ consumul de alcool \u0219i stresul.<\/strong> Dac\u0103 o persoan\u0103 \u00ee\u0219i reduce sau elimin\u0103 aceste riscuri poate reduce, de asemenea, riscul s\u0103u de accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Mitul 3. Accidentul vascular cerebral nu este o boal\u0103 \u201dde familie\u201d<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Tulbur\u0103rile genetice unice, cum ar fi siclemia, sau boala celulelor secer\u0103toare, cresc riscul unei persoane de a suferi un accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Factorii genetici, inclusiv un risc mai mare de hipertensiune arterial\u0103 \u0219i al\u021bi factori de risc cardiovascular, pot, de asemenea, cre\u0219te indirect riscul de accident vascular cerebral.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Deoarece este probabil ca familiile s\u0103 aib\u0103 acelea\u0219i stiluri de via\u021b\u0103, factorii nes\u0103n\u0103to\u0219i ai stilului de via\u021b\u0103 sunt susceptibili de a cre\u0219te riscul de accident vascular cerebral \u00een r\u00e2ndul membrilor familiei, mai ales atunci c\u00e2nd sunt cupla\u021bi cu factorii de risc genetici.<\/p>\n\n\n\n

Mitul 4. Simptomele accidentului vascular cerebral sunt greu de recunoscut<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Cele mai frecvente simptome ale accidentului vascular cerebral sunt u\u0219or de recunoscut \u0219i formeaz\u0103 acronimul ” B. E. F.A.S.T.”:<\/p>\n\n\n\n

B: Brusc dezechilibru. Pierderea brusc\u0103 a echilibrului sau a coordon\u0103rii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

E: Episod de vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 sau pierderea vederii la unul sau ambii ochi.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

F: Fa\u021ba \u201dcade\u201d – c\u00e2nd o parte a fe\u021bei devine amor\u021bit\u0103 \u0219i produce un „z\u00e2mbet” neuniform<\/strong><\/p>\n\n\n\n

A: Amor\u021birea sau sl\u0103birea unui bra\u021b, care atunci c\u00e2nd este ridicat, alunec\u0103 \u00eencet \u00een jos<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S: Sl\u0103birea vorbirii sau dificult\u0103\u021bi de vorbire<\/strong><\/p>\n\n\n\n

T: Timpul s\u0103 suna\u021bi la 112<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Simptomele accidentului vascular cerebral includ:<\/p>\n\n\n\n

Mitul 5. Accidentul vascular cerebral nu poate fi tratat<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

„Exist\u0103 o convingere gre\u0219it\u0103 c\u0103 accidentele vasculare cerebrale sunt ireversibile \u0219i nu pot fi tratate….Tratamentul de urgen\u021b\u0103 al unui accident vascular cerebral cu injectarea unui medicament care distruge cheagurile, trombectomia mecanic\u0103 minim invaziv\u0103 pentru \u00eendep\u0103rtarea cheagurilor sau interven\u021bia chirurgical\u0103 pot inversa simptomele unui accident vascular cerebral la mul\u021bi pacien\u021bi, mai ales dac\u0103 ace\u0219tia ajung la spital suficient de devreme pentru terapie (\u00een decurs de c\u00e2teva minute sau ore de la debutul simptomelor)<\/em>„, a explicat Dr. Ortiz.<\/p>\n\n\n\n

„Cu c\u00e2t simptomele dureaz\u0103 mai mult, cu at\u00e2t este mai mic\u0103 probabilitatea unui rezultat bun. Prin urmare, este esen\u021bial ca la debutul simptomelor de accident vascular cerebral – adic\u0103 dac\u0103 apar probleme de vorbire, vedere dubl\u0103, paralizie sau amor\u021beal\u0103 etc. – s\u0103 fie chemat\u0103 o ambulan\u021b\u0103 (112) pentru ca persoana s\u0103 fie transportat\u0103 la cel mai apropiat spital<\/em>„, a continuat el.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile arat\u0103, de asemenea, c\u0103 cei care ajung \u00een termen de 3 ore de la primele simptome au, de obicei, mai pu\u021bine dizabilit\u0103\u021bi la 3 luni dup\u0103 aceea dec\u00e2t cei care au ajuns mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mitul 6. Accidentul vascular cerebral apare numai la persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

V\u00e2rsta este un factor de risc semnificativ pentru accidentul vascular cerebral. Riscul de accident vascular cerebral se dubleaz\u0103 la fiecare 10 ani dup\u0103 v\u00e2rsta de 55 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, accidentele vasculare cerebrale pot ap\u0103rea la orice v\u00e2rst\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu care a examinat datele din sistemul de s\u0103n\u0103tate a constatat c\u0103 34% dintre spitaliz\u0103rile pentru AVC din 2009 au fost \u00eenregistrate la persoane cu v\u00e2rsta sub 65 de ani.<\/p>\n\n\n\n

O analiz\u0103 din 2013 subliniaz\u0103 \u0219i ea c\u0103 „aproximativ 15% din toate accidentele vasculare cerebrale ischemice apar la adul\u021bii tineri \u0219i la adolescen\u021bi”.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au observat c\u0103 factorii de risc de accident vascular cerebral, inclusiv hipertensiunea, diabetul, obezitatea, tulbur\u0103rile lipidice \u0219i consumul de tutun, se num\u0103r\u0103 printre cele mai frecvente afec\u021biuni coexistente \u00een r\u00e2ndul acestui grup de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mitul 7. Toate accidentele vasculare cerebrale au simptome<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Nu toate accidentele vasculare cerebrale au simptome. Mai mult, unele cercet\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 accidentele vasculare cerebrale f\u0103r\u0103 simptome sunt mult mai frecvente dec\u00e2t cele cu simptome.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu a constatat c\u0103 din cele peste 11 milioane de accidente vasculare cerebrale din 1998, 770.000 au prezentat simptome, \u00een timp ce aproape 11 milioane au fost silen\u021bioase.<\/p>\n\n\n\n

Dovezile acestor a\u0219a-numite accidente vasculare cerebrale silen\u021bioase apar pe imaginile RMN sub forma unor pete albe de la \u021besutul cicatrizat \u00een urma unui blocaj sau a rupturii unui vas de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n

Adesea, accidentele vasculare cerebrale silen\u021bioase sunt identificate atunci c\u00e2nd pacien\u021bii primesc scan\u0103ri RMN pentru simptome care includ dureri de cap, probleme cognitive \u0219i ame\u021beli<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i apar f\u0103r\u0103 simptome, acestea trebuie tratate \u00een mod similar cu accidentele vasculare cerebrale cu simptome. \u0218i aceasta pentru c\u0103 accidentele vasculare cerebrale silen\u021bioase \u00eei expun pe oameni la riscul de accidente vasculare cerebrale simptomatice viitoare , declin cognitiv \u0219i demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mitul 8. Un mini-accident vascular cerebral nu este at\u00e2t de riscant<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

„Termenul de mini-accident vascular cerebral a fost folosit \u00een mod incorect, deoarece unii cred c\u0103 este legat de accidente vasculare cerebrale mici, care prezint\u0103 un risc sc\u0103zut”, a declarat doctorul Ortiz. „Aceast\u0103 afirma\u021bie este incorect\u0103, deoarece acesta este un atac ischemic tranzitoriu. Nu este un accident vascular cerebral mic, ci un semnal c\u0103 poate ap\u0103rea un accident vascular cerebral mare<\/strong>. Orice simptom al unui accident vascular cerebral acut, tranzitoriu sau persistent, necesit\u0103 o examinare \u0219i un tratament de urgen\u021b\u0103 pentru a preveni un accident vascular cerebral mare devastator<\/em>„, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n\n\n\n

Mitul 9. Accidentul vascular cerebral provoac\u0103 \u00eentotdeauna paralizie<\/em><\/strong><\/em><\/h2>\n\n\n\n

Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de invaliditate pe termen lung, dar nu to\u021bi cei care sufer\u0103 un accident vascular cerebral vor suferi paralizie sau sl\u0103biciune<\/strong>. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 accidentul vascular cerebral duce la reducerea mobilit\u0103\u021bii la peste jum\u0103tate dintre supravie\u021buitorii de accident vascular cerebral cu v\u00e2rsta de 65 de ani \u0219i peste.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, impactul pe termen lung al accidentului vascular cerebral variaz\u0103 \u00een func\u021bie de mul\u021bi factori, cum ar fi cantitatea de \u021besut cerebral afectat \u0219i zona afectat\u0103. Leziunile la nivelul creierului st\u00e2ng, de exemplu, vor afecta partea dreapt\u0103 a corpului \u0219i viceversa.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 accidentul vascular cerebral se produce \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a creierului, efectele pot include: paralizie pe partea dreapt\u0103 a corpului; probleme de vorbire \u0219i de limbaj; comportament lent \u0219i precaut; pierderea memoriei.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 afecteaz\u0103 partea dreapt\u0103 a creierului, poate ap\u0103rea \u0219i paralizia, de data aceasta pe partea st\u00e2ng\u0103 a corpului. Alte efecte pot include: probleme de vedere; comportament curios; pierderea memoriei.<\/p>\n\n\n\n

Mitul 10. Recuperarea dup\u0103 accidentul vascular cerebral se \u00eent\u00e2mpl\u0103 rapid<\/em><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Recuperarea dup\u0103 un accident vascular cerebral poate dura luni, \u0219i chiar ani. Cu toate acestea, este posibil ca mul\u021bi s\u0103 nu se recupereze complet<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Conform American Stroke Association,<\/em> dintre supravie\u021buitorii de accident vascular cerebral: 10% \u00ee\u0219i vor reveni aproape complet; al\u021bi 10% vor avea nevoie de \u00eengrijire \u00eentr-un azil de b\u0103tr\u00e2ni sau \u00eentr-o alt\u0103 institu\u021bie pe termen lung; 25% se vor recupera cu deficien\u021be minore; 40% vor avea deficien\u021be moderate sau severe.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o fereastr\u0103 de timp critic\u0103 \u00eentre 2-3 luni de la debutul accidentului vascular cerebral, \u00een timpul c\u0103reia reabilitarea motorie intensiv\u0103 are mai multe \u0219anse de a duce la recuperare. De asemenea, este posibil ca unii s\u0103 se poat\u0103 recupera spontan \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Dincolo de aceast\u0103 perioad\u0103 \u0219i dup\u0103 6 luni, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birile sunt \u00eenc\u0103 posibile, de\u0219i este probabil s\u0103 fie mult mai lente.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, dincolo de preven\u021bie, care este esen\u021bial\u0103, trebuie s\u0103 \u0219tim c\u0103 avem din ce \u00een ce mai multe modalit\u0103\u021bi de a trata accidentele vasculare cerebrale, dac\u0103 medicii intervin la timp. Iar apoi, cu ajutorul reabilit\u0103rii, un procent bun de pacien\u021bi vor putea func\u021biona destul de bine.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.healthline.com\/health\/stroke#symptoms<\/a> (inclusiv sursa foto 1)<\/li>
  2. Debunking 10 misconceptions about stroke (medicalnewstoday.com)<\/a> (inclusiv sursa foto 2)<\/li>
  3. These nine myths about stroke could be dangerous (osfhealthcare.org)<\/a><\/li>
  4. Stroke: Should you worry if your symptoms pass in under an hour? (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  5. Stroke medicine in antiquity: The Greek and Muslim contribution – PMC (nih.gov)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 10 minute Efortul colectiv al oamenilor de a \u00een\u021belege creierul \u0219i boala sa comun\u0103, accidentul vascular cerebral, s-a \u00eentins pe parcursul mai multor secole, culturi \u0219i societ\u0103\u021bi. Dintre ace\u0219tia, medicii antici greci \u0219i musulmani au adus la vremea lor contribu\u021bii importante la \u00een\u021belegerea \u0219i gestionarea accidentului vascular cerebral. Istoria medicinei este […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8612,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8641"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8641"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8641\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8642,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8641\/revisions\/8642"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8612"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8641"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8641"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8641"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}