{"id":8643,"date":"2024-03-26T10:39:23","date_gmt":"2024-03-26T08:39:23","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8643"},"modified":"2024-04-19T09:19:07","modified_gmt":"2024-04-19T07:19:07","slug":"expunerea-cronica-la-particule-fine-si-riscurile-legate-de-principalele-boli-cardiovasculare-sau-respiratorii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8643","title":{"rendered":"Expunerea cronic\u0103 la particule fine \u0219i riscurile legate de principalele boli cardiovasculare sau respiratorii"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 9 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Poluarea aerului este o cauz\u0103 major\u0103 de mortalitate \u0219i de \u00eemboln\u0103vire \u00een Europa \u0219i \u00een lume \u0219i reprezint\u0103 cel mai mare risc de mediu pentru s\u0103n\u0103tate, fiind responsabil\u0103 \u00een fiercare an pentru mii de decese prevenibile datorate unor boli cardiovasculare, respiratorii \u0219i altor boli netransmisibile.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Poluantul atmosferic considerat ca av\u00e2nd cel mai grav impact asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane este reprezentat de particulele fine (PM2.5<\/sub> ). Expunerea la acestea (PM2.5<\/sub>), \u00een special \u00een zonele urbane, atinge adesea niveluri care dep\u0103\u0219esc pragurile de siguran\u021b\u0103 recomandate de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS).<\/p>\n\n\n\n

Aceste particule PM2.5 <\/sub> sunt suficient de mici pentru a fi inhalate \u00een profunzime \u00een pl\u0103m\u00e2ni \u0219i pot p\u0103trunde \u00een fluxul sanguin, duc\u00e2nd la o serie de probleme de s\u0103n\u0103tate, cum ar fi inflama\u021bia sistematic\u0103, vasoconstric\u021bia, modific\u0103ri electrice cardiace \u0219i formarea de cheaguri de s\u00e2nge, toate acestea put\u00e2nd contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Europa, arderea combustibililor reziden\u021biali \u0219i emisiile din transportul rutier contribuie \u00een mod semnificativ la cre\u0219terea PM2.5<\/sub>. Studiile toxicologice indic\u0103 faptul c\u0103 PM2.5 <\/sub>provenite din aceste surse sunt relativ mai periculoase, din cauza con\u021binutului ridicat de carbon negru \u0219i organic.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 suficiente dovezi din studiile de cohort\u0103 privind asocierile dintre mortalitatea din toate cauzele \u0219i mortalitatea cardiopulmonar\u0103 \u0219i expunerea medie pe termen lung la carbon negru. Studiile toxicologice au \u00eencercat, de asemenea, s\u0103 cuantifice nivelurile de nocivitate ale diferitelor tipuri de aerosoli \u0219i au furnizat dovezi solide c\u0103 diferitele subcomponente ale PM2.5 <\/sub>au niveluri diferite de nocivitate. \u00cen ciuda acestor indica\u021bii, modelele actuale de risc nu \u021bin cont de toxicitatea diferen\u021biat\u0103 a subcomponentelor PM2.5<\/sub>, ceea ce reprezint\u0103 o limitare fundamental\u0103. De asemenea, merit\u0103 men\u021bionat \u0219i faptul c\u0103 studiile de toxicitate nu cuantific\u0103 efectele acumulate pe termen lung asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een urma expunerii la PM2.5<\/sub>.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, un num\u0103r tot mai mare de lucr\u0103ri de specialitate privind PM2.5 <\/sub>a ar\u0103tat c\u0103 poluan\u021bii antropogeni \u0219i, \u00een special, PM2.5 <\/sub>derivate din combustie au un poten\u021bial ridicat de a induce stresul oxidativ.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, un nou studiu arat\u0103 c\u0103 nivelurile mai ridicate de poluan\u021bi atmosferici, \u00een special de ozon \u0219i de particule fine, au fost asociate cu un risc crescut de crize de astm la copiii care locuiesc \u00een centrele urbane. A<\/strong>cest studiu publicat \u00een revista Lancet Planetary Health <\/em><\/strong>relateaz\u0103 c\u0103 nivelurile mai ridicate de poluare a aerului, \u00een special concentra\u021biile de ozon \u0219i de particule fine, au fost asociate cu crize de astm \u0219i cu un declin al func\u021biei pulmonare la copiii care locuiesc \u00een centrele urbane. De asemenea, cercet\u0103torii au observat c\u0103 ace\u0219ti poluan\u021bi atmosferici ar putea declan\u0219a crize de astm chiar \u0219i atunci c\u00e2nd concentra\u021biile lor sunt sub standardele na\u021bionale de calitate a aerului. Ei au ad\u0103ugat \u0219i c\u0103 concentra\u021biile mai mari de ozon \u0219i de particule fine au fost asociate cu activarea unor c\u0103i inflamatorii specifice \u00een c\u0103ile respiratorii, ajut\u00e2nd la \u00een\u021belegerea modului \u00een care nivelurile mai ridicate de poluan\u021bi pot duce la un risc crescut de crize de astm la copiii care tr\u0103iesc \u00een zonele urbane.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au folosit probele nazale pentru a determina dac\u0103 boala respiratorie a fost cauzat\u0103 de o infec\u021bie viral\u0103 sau de factori non-virali. De asemenea, ace\u0219tia au clasificat participan\u021bii \u00een func\u021bie de nivelul de exacerbare a astmului \u00een timpul bolii. Ei au folosit apoi date privind indicele de calitate a aerului \u0219i concentra\u021biile de poluan\u021bi individuali colectate de Agen\u021bia pentru Protec\u021bia Mediului pentru fiecare zon\u0103 geografic\u0103 inclus\u0103 \u00een studiu. Aceste date privind poluarea aerului au fost puse \u00een coresponden\u021b\u0103 cu loca\u021bia \u0219i data \u00eemboln\u0103virii fiec\u0103rui participant.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, autorii studiului au raportat c\u0103 valorile indicelui de calitate a aerului au fost mai mari cu nou\u0103 zile \u00eenainte \u0219i dup\u0103 debutul simptomelor, la participan\u021bii cu o exacerbare a astmului non-viral fa\u021b\u0103 de cei cu o exacerbare a astmului viral. \u00cen plus, valorile indicelui de calitate a aerului au fost corelate negativ cu func\u021bia pulmonar\u0103 la participan\u021bii cu exacerb\u0103ri ale astmului non-viral.<\/p>\n\n\n\n

O asociere similar\u0103 \u00eentre indicele de calitate a aerului \u0219i exacerb\u0103rile de astm non-virale a fost observat\u0103, de asemenea, folosind date dintr-un studiu diferit care a implicat 419 persoane cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 6 \u0219i 20 de ani care locuiau \u00een gospod\u0103rii cu venituri mici din opt ora\u0219e mari din SUA.<\/p>\n\n\n\n

Datele din ambele studii au ar\u0103tat c\u0103 concentra\u021biile de ozon \u0219i de particule fine PM2.5<\/sub> au fost mai mari \u00een timpul episoadelor de exacerbare a astmului non-viral. Mai mult, concentra\u021biile de ozon au fost asociate cu un declin al func\u021biei pulmonare.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, valorile indicelui de calitate a aerului \u0219i concentra\u021biile de ozon nu au dep\u0103\u0219it standardele na\u021bionale de calitate a aerului, iar concentra\u021biile de particule fine au dep\u0103\u0219it valorile standard de mediu doar \u00een unele cazuri.<\/p>\n\n\n\n

Autorii studiului au declarat c\u0103 acest lucru ar putea sugera c\u0103 expunerea \u0219i la niveluri sc\u0103zute de poluan\u021bi atmosferici timp de mai multe zile ar putea fi suficient\u0103 pentru a provoca un atac de astm. De asemenea, ace\u0219tia au remarcat c\u0103 valorile regionale ale Agen\u021biei Regionale de Mediu ar putea s\u0103 nu indice nivelurile ridicate ale acestor poluan\u021bi \u00een anumite localit\u0103\u021bi urbane. \u00cen plus, expunerea personal\u0103 la poluan\u021bii atmosferici poate varia, chiar \u0219i \u00een cazul persoanelor care locuiesc \u00een aceea\u0219i localitate.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au declarat c\u0103 c\u0103ile moleculare implicate \u00een exacerbarea astmului asociate cu anumi\u021bi poluan\u021bi atmosferici ar putea explica prevalen\u021ba \u0219i morbiditatea mai mare a astmului la copiii care tr\u0103iesc \u00een centrele urbane. Identificarea c\u0103ilor care sunt specifice exacerb\u0103rilor de astm cauzate de niveluri mai ridicate de poluan\u021bi atmosferici ar putea ajuta, de asemenea, la conceperea de interven\u021bii care s\u0103 vizeze aceste c\u0103i moleculare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, dispozitivele personale care ajut\u0103 la monitorizarea nivelurilor de calitate a aerului \u0219i utilizarea filtrelor de aer \u00een timpul unor niveluri ridicate de poluare atmosferic\u0103 ar putea contribui la reducerea riscului de exacerbare a astmului asociat cu poluarea.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, numeroase studii, inclusiv studii epidemiologice la scar\u0103 larg\u0103, au constatat \u00een mod constant c\u0103 expunerea la PM2.5<\/sub> poate declan\u0219a afec\u021biuni cardiovasculare adverse \u0219i cre\u0219te riscul de spitalizare \u0219i mortalitate legate de afec\u021biuni cardiovasculare. S-a constatat c\u0103 expunerile cronice la PM2.5<\/sub> , care dureaz\u0103 un an sau mai mult, prezint\u0103 un risc mult mai mare pentru s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103 dec\u00e2t expunerile pe termen scurt, care dureaz\u0103 doar c\u00e2teva zile.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, exist\u0103 \u00eenc\u0103 lacune majore \u00een cunoa\u0219terea pe aceast\u0103 tem\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, majoritatea studiilor publicate s-au concentrat pe unul sau pe un num\u0103r mic de subtipuri de boli cardiovasculare sau au tratat bolile cardiovasculare ca un criteriu de evaluare compozit, ceea ce poate s\u0103 nu identifice subtipurile cele mai vulnerabile la PM2.5<\/sub> .<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere povara \u00een cre\u0219tere rapid\u0103 a bolilor cardiovasculare la nivel mondial, o compara\u021bie direct\u0103 a m\u0103rimilor efectului \u00eentre subtipuri din cadrul aceleia\u0219i cohorte ar ajuta la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a mecanismelor care stau la baza acestora \u0219i ar documenta interven\u021biile specifice pentru a reduce impactul PM2.5<\/sub> .<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu de cohort\u0103 recent, efectuat pe 59 de milioane de beneficiari Medicare din SUA, autorii au constatat c\u0103 expunerea medie pe trei ani la PM2.5<\/sub> a fost asociat\u0103 cu riscuri relative crescute de prim\u0103 internare \u00een spital pentru cardiopatie ischemic\u0103, boli cerebrovasculare, insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103, cardiomiopatie, aritmie \u0219i anevrism aortic toracic \u0219i abdominal. Pentru rezultatul compozit al bolilor cardiovasculare, curba expunere-r\u0103spuns a crescut \u00een mod monoton, suger\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 un prag sigur pentru s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103 general\u0103; \u00een compara\u021bie cu cel mai mic interval de expunere \u00eentre 0 \u0219i 5 \u00b5g\/m3<\/sup> , riscul de internare \u00een spital a crescut deja la expuneri \u00eentre 5 \u0219i 6 \u00b5g\/m3<\/sup> \u0219i a crescut de 1,29 ori la expuneri \u00eentre 9 \u0219i 10 \u00b5g\/m3<\/sup><\/p>\n\n\n\n

Acest din urm\u0103 interval a cuprins media na\u021bional\u0103 de 9,7 \u00b5g\/m3<\/sup> \u0219i este evaluat de Agen\u021bia pentru Protec\u021bia Mediului din SUA pentru viitoarele standarde na\u021bionale de calitate a aerului \u00eenconjur\u0103tor. La scar\u0103 absolut\u0103, riscul de internare \u00een spital a crescut de la 2,59% la expuneri \u22645 \u00b5g\/m3<\/sup> la 3,35% la expuneri cuprinse \u00eentre 9 \u0219i 10 \u00b5g\/m3<\/sup> ; cardiopatia ischemic\u0103, boala cerebrovascular\u0103, insuficien\u021ba cardiac\u0103 \u0219i aritmia au prezentat cre\u0219teri considerabile ale riscului absolut de internare \u00een spital asociate cu PM2.5<\/sub>.<\/p>\n\n\n\n

Aceste rezultate sunt cruciale pentru fundamentarea unor interven\u021bii specifice pentru a atenua impactul negativ al PM2.5<\/sub> asupra acestor afec\u021biuni. \u00cen modelele decalate pe un singur an, efectul PM2.5<\/sub> a persistat cel pu\u021bin trei ani dup\u0103 expunere, suger\u00e2nd un impact de lung\u0103 durat\u0103 al PM2.5<\/sub> asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cardiovasculare. De asemenea, aceasta a presupus c\u0103 beneficiile politicilor de reducere a PM2.5<\/sub> s-ar realiza imediat dup\u0103 implementare \u0219i ar continua s\u0103 se acumuleze timp de mai mul\u021bi ani. \u00cen general, constat\u0103rile au eviden\u021biat beneficiile importante care ar putea fi ob\u021binute prin aderarea la linia directoare recent publicat\u0103 de OMS privind calitatea aerului de \u22645 \u00b5g\/m3<\/sup> .<\/p>\n\n\n\n

Este important s\u0103 subliniem, de asemenea, c\u0103 studiul are unele limit\u0103ri, care au fost semnalate de autori. \u00cen primul r\u00e2nd, din cauza surselor limitate de date disponibile, autorii nu au putut lua \u00een considerare factorii de risc la nivel individual, cum ar fi indicele de mas\u0103 corporal\u0103 \u0219i fumatul, pentru intern\u0103rile \u00een spital legate de afec\u021biuni cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, poten\u021biala generalizare a constat\u0103rilor a fost limitat\u0103 de profilul demografic al popula\u021biei Medicare \u0219i de perioada de studiu (2000-2016). Prin urmare, nu este clar dac\u0103 asocia\u021biile observate ar persista \u00een popula\u021biile mai tinere sau \u00een contextul perioadei mai recente. Cu toate acestea, rata admiterilor \u00een spital legate de afec\u021biuni cardiovasculare a fost relativ stabil\u0103 \u0219i \u00een sc\u0103dere \u0219i, deoarece autorii au luat \u00een considerare schimb\u0103rile temporale \u00een analiza lor, ei apreciaz\u0103 c\u0103 este probabil ca estim\u0103rile efectului s\u0103 fi r\u0103mas \u00een aceea\u0219i direc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere urbanizarea \u00een cre\u0219tere \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, este pu\u021bin probabil ca expunerea uman\u0103 la poluan\u021bii atmosferici periculo\u0219i s\u0103 scad\u0103, iar mortalitatea excesiv\u0103 este de a\u0219teptat s\u0103 creasc\u0103. Prin urmare, este important s\u0103 se m\u0103soare frecvent contribu\u021bia acestor sectoare de emisii cu „toxicitate ridicat\u0103” la excesul de mortalitate, ceea ce va facilita conceperea strategiilor viitoare \u00eentr-un mod mai eficient \u0219i evaluarea eficacit\u0103\u021bii celor actuale.<\/p>\n\n\n\n

Planul de ac\u021biune „poluare zero” al Comisiei Europene stabile\u0219te un obiectiv de reducere a impactului polu\u0103rii atmosferice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (estimat prin num\u0103rul de decese premature atribuibile particulelor fine (PM2.5<\/sub> )) cu cel pu\u021bin 55% p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, comparativ cu cel din 2005. \u00centre 2005 \u0219i 2021, num\u0103rul de decese premature \u00een UE atribuibile PM2.5<\/sub> a sc\u0103zut cu 41%.<\/p>\n\n\n\n

Sc\u0103derea mortalit\u0103\u021bii premature a fost rezultatul punerii \u00een aplicare a politicilor UE, na\u021bionale \u0219i locale de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a calit\u0103\u021bii aerului (de exemplu, directivele UE privind calitatea aerului \u00eenconjur\u0103tor \u0219i planurile \u0219i m\u0103surile na\u021bionale, regionale \u0219i locale derivate din acestea) \u0219i de reducere a emisiilor de poluan\u021bi atmosferici, inclusiv a particulelor. Aceste politici au reu\u0219it s\u0103 reduc\u0103 emisiile de particule fine provenite din \u00eenc\u0103lzirea casnic\u0103, principala lor surs\u0103<\/a>, precum \u0219i din alte surse, cum ar fi transportul, industria \u0219i agricultura.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul „Green<\/a> Deal”-ului European lansat de Comisia European\u0103, s-a solicitat o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire suplimentar\u0103 a calit\u0103\u021bii aerului \u0219i revizuirea standardelor de calitate a aerului din UE,<\/a> pentru a le alinia mai str\u00e2ns la cele mai recente recomand\u0103ri ale<\/a> Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) privind calitatea aerului<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Iar toate acestea au ca unic scop s\u0103 atenueze impactul negativ al PM2.5<\/sub> asupra unor afec\u021biuni precum cele pulmonare \u0219i cardio-vasculare pe care studiile au demonstrat c\u0103 le influen\u021beaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/p>\n\n\n\n

  1. Premature deaths due to exposure to fine particulate matter in Europe (europa.eu)<\/a><\/li>
  2. Health effects of carbonaceous PM2.5 compounds from residential fuel combustion and road transport in Europe | Scientific Reports (nature.com)<\/a><\/li>
  3. Asthma: How air pollutants may increase attacks in urban children (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  4. Exposure-response associations between chronic exposure to fine particulate matter and risks of hospital admission for major cardiovascular diseases: population based cohort study | The BMJ<\/a><\/li>
  5. Sursa foto: Monitoring air pollution levels is key to adopting and implementing WHO’s Global Air Quality Guidelines<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 9 minute Poluarea aerului este o cauz\u0103 major\u0103 de mortalitate \u0219i de \u00eemboln\u0103vire \u00een Europa \u0219i \u00een lume \u0219i reprezint\u0103 cel mai mare risc de mediu pentru s\u0103n\u0103tate, fiind responsabil\u0103 \u00een fiercare an pentru mii de decese prevenibile datorate unor boli cardiovasculare, respiratorii \u0219i altor boli netransmisibile. Poluantul atmosferic considerat ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8621,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8643"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8643"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8643\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8645,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8643\/revisions\/8645"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8621"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8643"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8643"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8643"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}