{"id":8646,"date":"2024-03-26T10:41:15","date_gmt":"2024-03-26T08:41:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8646"},"modified":"2024-04-19T09:19:10","modified_gmt":"2024-04-19T07:19:10","slug":"intre-educatie-si-sanatate-exista-o-stransa-legatura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8646","title":{"rendered":"\u00centre educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Corela\u021bia pozitiv\u0103 dintre educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate este demonstrat\u0103 de diverse studii[1]<\/a> \u0219i \u00een mai multe discipline ca de exemplu: s\u0103n\u0103tatea public\u0103, studiile privind educa\u021bia \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i educa\u021bia pentru s\u0103n\u0103tate, sociologia \u0219i economia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 fiecare disciplin\u0103 interpreteaz\u0103 rolul educa\u021biei \u0219i mecanismul prin care se explic\u0103 corela\u021bia cu s\u0103n\u0103tatea \u00eentr-un mod diferit, \u00een general, ele ajung la concluzia c\u0103 educa\u021bia poate cre\u0219te eficien\u021ba ac\u021biunilor care au ca scop s\u0103 ne protejeze propria s\u0103n\u0103tate, poate contribui la o mai bun\u0103 alocare a resurselor spre propria s\u0103n\u0103tate sau, pentru c\u0103 persoana cu un nivel mai ridicat de educa\u021bie devine mult mai orientat\u0103 spre viitor, persoana ajunge \u0219i s\u0103investeasc\u0103 mai mult \u0219i \u00een propria s\u0103n\u0103tate.Al\u021bii autori vorbesc despre faptul c\u0103 persoanele educate au mai multe \u0219anse de a fi angajate, ceea ce este mai bine pentru propria s\u0103n\u0103tate fa\u021b\u0103 de cazul \u0219omerilor.<\/p>\n\n\n\n

Un nivel de educa\u021bie mai ridicat este, de asemenea, asociat cu poten\u021bialul de a ob\u021bine un venit mai mare, care permite achizi\u021bionarea de servicii medicale \u0219i finan\u021barea unor obiceiuri s\u0103n\u0103toase. \u00cen sociologie, educa\u021bia este v\u0103zut\u0103 ca o surs\u0103 de resurse socio-psihologice \u0219i, de asemenea, este asociat\u0103 cu stiluri de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103toase. \u00cen domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, persoanele mai educate au tendin\u021ba de a prefera obiceiurile s\u0103n\u0103toase sau de a le evita pe cele nes\u0103n\u0103toase, iar educa\u021bia este o component\u0103-cheie a culturii sanitare. \u00cen abord\u0103rile privind s\u0103n\u0103tatea industrial\u0103, tipul de loc de munc\u0103 este, de asemenea, relevant, deoarece probabilitatea de a \u00eent\u00e2lni pericole \u00een mediul fizic de lucru influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea, iar cei cu un nivel de educa\u021bie mai ridicat au mai multe \u0219anse s\u0103 lucreze \u00eentr-un mediu mai sigur.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 studiile nu se pun de acord care este de fapt mecanismul cauzal (\u0219i probabil c\u0103 nu o vor putea face, pentru c\u0103 fiecare are propria manier\u0103 de a privi problema), adev\u0103rul este o combina\u021bie a tuturor acestora \u0219i duce la o concluzie simpl\u0103: educa\u021bia \u0219i s\u0103n\u0103tatea merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Plec\u00e2nd de la acest adev\u0103r, urm\u0103toarea \u00eentrebare de bun sim\u021b este: ne putem baza c\u0103 fiecare persoan\u0103 \u00ee\u0219i poate construi auto-didactic propriul sistem de educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate, \u00een func\u021bie de propria educa\u021bie \u0219i capacitate de a discerne \u00eentre ceea ce face bine propriei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bi \u0219i ce nu, sau ar trebui s\u0103 g\u00e2ndim mult mai strategic aceste ac\u021biuni de educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate?<\/p>\n\n\n\n

Ne putem a\u0219tepta ca un copil care este expus la informa\u021bii \u0219i modele pe care nu le poate judeca singur, fie \u00een mediul online, fie \u00een cel social sau familial, s\u0103-\u0219i formeze singur atitudini \u0219i comportamente sanogene? Sau ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 este nevoie ca educa\u021bia pentru s\u0103n\u0103tate s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 ca disciplin\u0103 obligatorie \u0219i bine sus\u021binut\u0103 \u00een toate \u0219colile din Rom\u00e2nia?<\/p>\n\n\n\n

Poate ar merita s\u0103 ne uit\u0103m la exemplele din alte \u021b\u0103ri ale Uniunii Europene, unde marea majoritate a statelor membre au inclus \u00een curriculum-ul \u0219colar educa\u021bia pentru s\u0103n\u0103tate, cu participare obligatorie.<\/p>\n\n\n\n

Probabil ele o fac pentru c\u0103 au \u00een\u021beles \u0219i c\u0103 este mult mai eficient s\u0103 ai o popula\u021bie educat\u0103 \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea, dac\u0103 vrei ca societate s\u0103 ai o popula\u021bie mai s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i un sistem \u00een care sunt mai pu\u021bine inegalit\u0103\u021bi, de exemplu, pentru copiii din medii sociale dezavantajate.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de aceast\u0103 tem\u0103 important\u0103 de reflec\u021bie \u0219i ac\u021biune, v\u0103 \u00eencurajez s\u0103 citi\u021bi articolele lunii martie din revist\u0103 \u0219i v\u0103 trimit, ca de fiecare dat\u0103, cele mai bune g\u00e2nduri.<\/p>\n\n\n\n

Doina Carmen Mazilu, Pre\u0219edinte OAMGMAMR \u2013 filiala Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> https:\/\/academic.oup.com\/heapro\/article\/26\/2\/163\/594426<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Corela\u021bia pozitiv\u0103 dintre educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate este demonstrat\u0103 de diverse studii[1] \u0219i \u00een mai multe discipline ca de exemplu: s\u0103n\u0103tatea public\u0103, studiile privind educa\u021bia \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i educa\u021bia pentru s\u0103n\u0103tate, sociologia \u0219i economia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Cu toate c\u0103 fiecare disciplin\u0103 interpreteaz\u0103 rolul educa\u021biei \u0219i mecanismul prin care se explic\u0103 corela\u021bia cu s\u0103n\u0103tatea \u00eentr-un mod diferit, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8622,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,54],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8646"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8646"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8646\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8647,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8646\/revisions\/8647"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8622"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8646"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8646"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8646"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}