{"id":8677,"date":"2024-04-19T09:04:08","date_gmt":"2024-04-19T07:04:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8677"},"modified":"2024-05-21T09:00:34","modified_gmt":"2024-05-21T07:00:34","slug":"legatura-neasteptata-dintre-singuratate-si-boala-parkinson","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8677","title":{"rendered":"Leg\u0103tura nea\u0219teptat\u0103 dintre singur\u0103tate \u0219i boala Parkinson"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 dinainte de debutul pandemiei COVID-19, potrivit declara\u021biilor acestora, aproximativ jum\u0103tate dintre adul\u021bii americani se confruntau cu niveluri semnificative de singur\u0103tate. Este ceea ce \u00een SUA era numit \u201do epidemie de singur\u0103tate\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Desigur, fenomenul nu este caracteristic doar acestei \u021b\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Cel pu\u021bin unul din 10 locuitori ai Uniunii Europene se simte singur \u00een cea mai mare parte a timpului, potrivit unui raport privind singur\u0103tatea comandat de Comisia European\u0103 \u0219i publicat tot anul trecut. Iar aproximativ 13 % dintre locuitorii UE au r\u0103spuns c\u0103 se simt singuri adesea sau tot timpul, \u00een cadrul primului sondaj privind singur\u0103tatea realizat la nivelul UE, care a cuprins 25,000 de persoane.<\/p>\n\n\n\n

Despre singur\u0103tate se \u0219tie c\u0103 afecteaz\u0103 \u00een mod fundamental s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 mintal\u0103, fizic\u0103 \u0219i social\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De fapt, singur\u0103tatea \u0219i izolarea cresc riscul ca persoanele afectate s\u0103 dezvolte probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u00een timpul vie\u021bii lor, iar lipsa conexiunii sociale poate cre\u0219te riscul de deces prematur la niveluri comparabile cu obiceiul fumatului zilnic.<\/p>\n\n\n\n

Practic, consecin\u021bele pentru s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 ale unei rela\u021bii sociale slabe sau insuficiente includ un risc cu 29% mai mare de boli de inim\u0103, un risc cu 32% mai mare de accident vascular cerebral \u0219i un risc cu 50% mai mare de apari\u021bie a demen\u021bei la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103. \u00cen plus, lipsa conexiunii sociale cre\u0219te riscul de deces prematur cu peste 60%.<\/p>\n\n\n\n

Iar, potrivit unui studiu ap\u0103rut \u00een toamna trecut\u0103 \u00een \u00een JAMA Neurology, singur\u0103tatea ar putea fi legat\u0103 \u0219i de boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

Despre acest studiu \u0219i aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 vorbe\u0219te \u0219i Dr F. Perry Wilson de la Yale School of Medicine \u0219i autorul c\u0103r\u021bii How Medicine Works and When It Doesn’t<\/a> \u00een cadrul rubricii Impact Factor<\/em> a medscape.com<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Acest studiu prospectiv de cohort\u0103 a inclus un e\u0219antion de popula\u021bie din UK Biobank, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 38 \u0219i 73 de ani, care aveau date despre singur\u0103tate \u0219i nu aveau un diagnostic de boal\u0103 Parkinson la momentul ini\u021bial. Ei au fost evalua\u021bi pentru prima dat\u0103 \u00eentre 13 martie 2006 \u0219i 1 octombrie 2010 \u0219i au fost urm\u0103ri\u021bi p\u00e2n\u0103 la 9 octombrie 2021.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a clarifica la ce se refer\u0103, studiul define\u0219te singur\u0103tatea drept un sentiment subiectiv dureros care rezult\u0103 din discrepan\u021ba dintre rela\u021biile sociale dorite \u0219i cele percepute, ce se caracterizeaz\u0103 prin vulnerabilitate emo\u021bional\u0103 crescut\u0103, hipervigilen\u021b\u0103 \u0219i cogni\u021bie perseverent\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Practic, studiul analizeaz\u0103 date de la pu\u021bin sub 500.000 de persoane din Marea Britanie care au r\u0103spuns la un sondaj care includea \u00eentrebarea „V\u0103 sim\u021bi\u021bi adesea singur<\/em>?” \u00eentre 2006 \u0219i 2010. Dintre ei, 18,4% au r\u0103spuns afirmativ. Datele din dosarele electronice de s\u0103n\u0103tate ale indivizilor au fost apoi monitorizate de-a lungul timpului pentru a vedea cine va primi un nou cod de diagnostic care s\u0103 corespund\u0103 bolii Parkinson. P\u00e2n\u0103 \u00een 2021, 2822 de persoane au f\u0103cut boala – adic\u0103 pu\u021bin peste jum\u0103tate de procent. Iar, dintre ei, num\u0103rul celor care spuseser\u0103 c\u0103 se simt adesea singuri, a fost de 549 de persoane.<\/p>\n\n\n\n

Cifrele simple sunt mai pu\u021bin edificatoare. \u00cens\u0103, este important de notat faptul c\u0103 persoanele singure au avut un risc absolut pentru boala Parkinson cu aproximativ 0,03% mai mare dec\u00e2t cel al persoanelor care nu se simt singure.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate c\u0103 asocierea cu boala Parkinson pare slab\u0103, ea este totu\u0219i semnificativ\u0103 \u0219i vorbe\u0219te despre faptul c\u0103 singur\u0103tatea este un fenomen neurologic. Exist\u0103 ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conexiunea social\u0103 care ne afecteaz\u0103 creierul \u00eentr-un mod care nu este doar emo\u021bional sau spiritual, ci \u0219i biologic.<\/p>\n\n\n\n

Desigur, persoanele care spun c\u0103 se simt adesea singure sunt diferite \u0219i \u00een alte privin\u021be fa\u021b\u0103 de persoanele care spun c\u0103 nu se simt singure. Persoanele singure, \u00een acest set de date folosite \u00een studiu, erau mai tinere, multe dintre ele femei, mai pu\u021bine dintre ele aveau o diplom\u0103 universitar\u0103, prezentau o stare de s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 mai proast\u0103 \u0219i erau mai implicate \u00een comportamente de s\u0103n\u0103tate cu risc ridicat, cum ar fi fumatul.<\/p>\n\n\n\n

Ajust\u00e2nd datele pentru to\u021bi ace\u0219ti factori, autorii au constatat c\u0103, la scar\u0103 relativ\u0103, persoanele singure aveau cu aproximativ 20%-30% mai multe \u0219anse de a dezvolta boala Parkinson fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Deci, lucrurile \u00eencep s\u0103 devin\u0103 serioase. Atunci, ce putem face \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103? Cum putem preveni?<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u0219terea problemei este un prim pas.<\/p>\n\n\n\n

Dar exist\u0103 \u0219i c\u00e2teva m\u0103suri de politici publice pe care le putem lua, ca societate, pentru a reduce singur\u0103tatea. Putem investi \u00een spa\u021bii publice care aduc oamenii \u00eempreun\u0103 – parcuri, muzee, biblioteci. Putem folosi mai mult transportul public. Un lucru care ne poate ajuta \u0219i la reducerea polu\u0103rii, un alt factor nociv care ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea, despre care nu prea vorbim.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a consolida infrastructura social\u0103, comunit\u0103\u021bile locale ar trebui s\u0103 proiecteze medii care s\u0103 promoveze conexiunea, s\u0103 stabileasc\u0103 \u0219i s\u0103 extind\u0103 programele de conectare a comunit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 investeasc\u0103 \u00een institu\u021bii care aduc oamenii \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar la nivel individual, putem s\u0103 interac\u021bion\u0103m mai mult. Ar fi at\u00e2t de benefic pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s\u0103 nu uit\u0103m \u0219i c\u0103 singur\u0103tatea \u0219i izolarea social\u0103 \u00een copil\u0103rie cresc riscul de depresie \u0219i anxietate, at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u0219i \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, tot at\u00e2t de multe motive s\u0103 lu\u0103m \u00een serios aceste studii.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Loneliness and Risk of Parkinson Disease – PMC (nih.gov)<\/a><\/li>
  2. Medscape Registration<\/a> The Surprising Link Between Loneliness and Parkinson’s Disease<\/li>
  3. New Surgeon General Advisory Raises Alarm about the Devastating Impact of the Epidemic of Loneliness and Isolation in the United States | HHS.gov<\/a><\/li>
  4. One in five people that live here experience loneliness. Is this the loneliest country in Europe? | Euronews<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aprox. de lectur\u0103: 6 minute \u00cenc\u0103 dinainte de debutul pandemiei COVID-19, potrivit declara\u021biilor acestora, aproximativ jum\u0103tate dintre adul\u021bii americani se confruntau cu niveluri semnificative de singur\u0103tate. Este ceea ce \u00een SUA era numit \u201do epidemie de singur\u0103tate\u201d. Desigur, fenomenul nu este caracteristic doar acestei \u021b\u0103ri. Cel pu\u021bin unul din 10 locuitori ai Uniunii Europene […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8663,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8677"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8677"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8677\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8678,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8677\/revisions\/8678"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}