{"id":8714,"date":"2024-05-21T08:39:32","date_gmt":"2024-05-21T06:39:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8714"},"modified":"2024-06-26T09:56:20","modified_gmt":"2024-06-26T07:56:20","slug":"inteligenta-artificiala-si-medicina-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8714","title":{"rendered":"Inteligen\u021ba Artificial\u0103 \u0219i Medicina. Episodul 1"},"content":{"rendered":"\n

Timp aprox. de lectur\u0103: 7 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

\u00cen timpul pandemiei COVID-19, Florence, un chatbot conceput pentru a disemina mesaje de s\u0103n\u0103tate public\u0103 privind virusul, vaccinurile, consumul de tutun, alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i activitatea fizic\u0103, a fost dezvoltat de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), Google \u0219i Amazon Web Services pentru a combate dezinformarea \u0219i dezinformarea. De atunci, baza sa de cuno\u0219tin\u021be s-a extins pentru a include fumatul, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u0219i alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Anul acesta, la \u00eenceputul lunii aprilie, \u00eenaintea Zilei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, care a fost axat\u0103 pe tema \u201dS\u0103n\u0103tatea mea, dreptul meu\u201d, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) anun\u021b\u0103 lansarea S.A.R.A.H., un prototip digital de promotor al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cu un r\u0103spuns empatic \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit, alimentat de inteligen\u021ba artificial\u0103 (AI) generativ\u0103. S.A.R.A.H.  este un asistent inteligent de resurse de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (AI), care reprezint\u0103 o evolu\u021bie a avatarurilor de informa\u021bii despre s\u0103n\u0103tate alimentate de inteligen\u021ba artificial\u0103, folosind noi modele de limbaj \u0219i tehnologii de ultim\u0103 genera\u021bie. Acesta poate implica utilizatorii 24 de ore pe zi, \u00een 8 limbi, pe mai multe subiecte de s\u0103n\u0103tate, pe orice dispozitiv. Promotorul digital de s\u0103n\u0103tate al OMS este instruit s\u0103 ofere informa\u021bii pe principalele subiecte de s\u0103n\u0103tate, inclusiv obiceiuri s\u0103n\u0103toase \u0219i s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, pentru a ajuta oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i optimizeze parcursul de s\u0103n\u0103tate \u0219i bun\u0103stare. Acesta \u00ee\u0219i propune s\u0103 ofere un instrument suplimentar pentru ca oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i realizeze dreptul la s\u0103n\u0103tate, oriunde s-ar afla.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

„Viitorul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este digital, iar sprijinirea \u021b\u0103rilor pentru a valorifica puterea tehnologiilor digitale pentru s\u0103n\u0103tate este o prioritate pentru OMS”, a declarat directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „S.A.R.A.H. ne ofer\u0103 o imagine a modului \u00een care inteligen\u021ba artificial\u0103 ar putea fi utilizat\u0103 \u00een viitor pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi accesul la informa\u021biile despre s\u0103n\u0103tate \u00eentr-un mod mai interactiv.”<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, vedem deja multe semne ale viitorului digital al asisten\u021bei medicale: chirurgii robo\u021bi se ocup\u0103 de o gam\u0103 tot mai larg\u0103 de opera\u021bii. Modul \u00een care pacien\u021bii acceseaz\u0103 informa\u021biile despre s\u0103n\u0103tate \u0219i se motiveaz\u0103 s\u0103 urmeze regimurile de tratament pare preg\u0103tit pentru a fi reimaginat, pe m\u0103sur\u0103 ce robo\u021bii de chat \u0219i monitoarele de s\u0103n\u0103tate portabile \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103. Productivitatea sistemelor de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 pare s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 semnificativ. Dac\u0103 astfel de instrumente se vor r\u0103sp\u00e2ndi \u0219i dac\u0103 sistemele de asisten\u021b\u0103 medical\u0103 vor fi remodelate pentru a le valorifica la maximum, acestea ar trebui s\u0103 permit\u0103 furnizarea de servicii medicale mult mai bune. Acest lucru reprezint\u0103 o oportunitate de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi vie\u021bile a sute de milioane, chiar miliarde de oameni.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m care a fost istoria acestora, aplica\u021biile de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 au \u00eenceput s\u0103 intre \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la \u00eenceputul anilor 1970. \u00cen 1973 a fost creat Stanford University Medical Experimental-Artificial Intelligence in Medicine (AIM), un sistem de calculatoare cu partajare \u00een timp, care a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit capacit\u0103\u021bile de conectare \u00een re\u021bea a cercet\u0103torilor clinici \u0219i biomedicali din mai multe institu\u021bii. \u00cen mare parte, ca urmare a acestor colabor\u0103ri, primul atelier AIM sponsorizat de National Institutes of Health a avut loc la Universitatea Rutgers \u00een 1975. Aceste evenimente reprezint\u0103 colabor\u0103rile ini\u021biale dintre pionierii AIM. Unul dintre primele prototipuri care au demonstrat fezabilitatea aplic\u0103rii IA \u00een medicin\u0103 a fost dezvoltarea unui program de consultare pentru glaucom folosind modelul CASNET. Acest model este o re\u021bea cauzal-asociativ\u0103 care const\u0103 din 3 programe separate: construirea modelului, consultarea \u0219i o baz\u0103 de date care a fost construit\u0103 \u0219i \u00eentre\u021binut\u0103 de c\u0103tre colaboratori. Acest model ar putea aplica informa\u021bii despre o anumit\u0103 boal\u0103 la pacien\u021bi individuali \u0219i le-ar putea oferi medicilor sfaturi privind gestionarea pacien\u021bilor. Acesta a fost dezvoltat la Universitatea Rutgers \u0219i a fost demonstrat oficial la reuniunea Academiei de Oftalmologie din Las Vegas, Nevada, \u00een 1976.<\/p>\n\n\n\n

Un moment cheie \u00een istoria utiliz\u0103rii inteligen\u021bei artificiale \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a fost dezvoltarea, la \u00eenceputul anilor 1970, a unui sistem de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 cu „\u00eenl\u0103n\u021buire invers\u0103”, MYCIN. Pe baza informa\u021biilor despre pacien\u021bi introduse de medici \u0219i a unei baze de cuno\u0219tin\u021be de aproximativ 600 de reguli, MYCIN putea furniza o list\u0103 de poten\u021biali agen\u021bi patogeni bacterieni \u0219i apoi recomanda op\u021biuni de tratament cu antibiotice ajustate \u00een mod corespunz\u0103tor la greutatea corporal\u0103 a pacientului. MYCIN a devenit cadrul pentru sistemul bazat pe reguli, EMYCIN. Ulterior, INTERNIST-1 a fost dezvoltat folosind acela\u0219i cadru ca EMYCIN \u0219i o baz\u0103 de cuno\u0219tin\u021be medicale mai mare pentru a ajuta medicul de familie la diagnosticare.<\/p>\n\n\n\n

Pe parcursul anilor 1980 \u0219i 1990, proiectarea de noi sisteme de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 a contribuit la realizarea unor progrese medicale precum:<\/p>\n\n\n\n