{"id":8746,"date":"2024-06-26T09:49:38","date_gmt":"2024-06-26T07:49:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8746"},"modified":"2024-07-25T09:04:26","modified_gmt":"2024-07-25T07:04:26","slug":"14-iunie-este-ziua-mondiala-a-donatorului-de-sange-un-bun-prilej-sa-ne-reamintim-ce-stim-despre-grupele-de-sange-si-sa-aflam-care-sunt-noutatile-in-acest-domeniu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8746","title":{"rendered":"14 iunie este Ziua Mondial\u0103 a Donatorului de S\u00e2nge. Un bun prilej s\u0103 ne reamintim ce \u0219tim despre grupele de s\u00e2nge \u0219i s\u0103 afl\u0103m care sunt nout\u0103\u021bile \u00een acest domeniu."},"content":{"rendered":"\n<h3><em>Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/SANGE.jpg\"><img width=\"1024\" height=\"576\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/SANGE-1024x576.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-8730\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/SANGE-1024x576.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/SANGE-300x169.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/SANGE-768x432.jpg 768w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/SANGE.jpg 1280w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>\u00cen fiecare an, \u00een iunie, de 20 de ani, \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume s\u0103rb\u0103toresc Ziua Mondial\u0103 a Donatorului de S\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n<p>Evenimentul are rolul de a cre\u0219te gradul de con\u0219tientizare a nevoii de s\u00e2nge \u0219i produse sanguine sigure, de a mul\u021bumi donatorilor de s\u00e2nge voluntari pentru dona\u021biile de s\u00e2nge care salveaz\u0103 vie\u021bi \u0219i de a onora impactul profund at\u00e2t asupra pacien\u021bilor, c\u00e2t \u0219i asupra donatorilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Este, de asemenea, un moment oportun pentru a aborda provoc\u0103rile continue \u0219i pentru a accelera progresul c\u0103tre un viitor \u00een care transfuzia de s\u00e2nge \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 este universal accesibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen plus, acesta poate fi cel mai bun moment pentru a ne reaminti sau a afla mai multe despre grupele de s\u00e2nge \u0219i de unde a pornit totul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1930, Dr. Karl Landsteiner a primit Premiul Nobel pentru dezvoltarea sistemului de grupe sanguine ABO, o metod\u0103 utilizat\u0103 pentru clasificarea grupelor de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n<p>De ce este important acest lucru? Cunoa\u0219terea grupei dumneavoastr\u0103 de s\u00e2nge este crucial\u0103 atunci c\u00e2nd dona\u021bi sau primi\u021bi s\u00e2nge, deoarece o transfuzie cu o grup\u0103 nepotrivit\u0103 poate duce la reac\u021bii ale sistemului imunitar care au ca rezultat diverse complica\u021bii, inclusiv insuficien\u021b\u0103 renal\u0103, coagularea s\u00e2ngelui \u0219i, \u00een cazuri grave, chiar decesul.<\/p>\n\n\n\n<p>Din fericire, progresele \u00een tehnicile de testare au redus la minimum aceste cazuri, \u00een ultimii ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, cercet\u0103rile indic\u0103 faptul c\u0103 ar putea exista leg\u0103turi \u00eentre grupa sanguin\u0103 \u0219i o serie de boli. Cunoa\u0219terea grupei de s\u00e2nge poate servi ca indicator al unor riscuri specifice de s\u0103n\u0103tate, cum ar fi scleroza multipl\u0103 sau diabetul.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, cercet\u0103rile indic\u0103 faptul c\u0103 <strong>persoanele cu grupa sanguin\u0103 O<\/strong> au un risc redus de a dezvolta boli coronariene. Motivul exact din spatele acestui fenomen r\u0103m\u00e2ne neclar pentru exper\u021bi. Cu toate acestea, se sugereaz\u0103 c\u0103 alte grupe de s\u00e2nge ar putea avea niveluri ridicate de colesterol \u0219i cantit\u0103\u021bi crescute de o protein\u0103 legat\u0103 de coagulare, ceea ce ar putea explica discrepan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi, ulcerele peptice, care sunt r\u0103ni deschise care pot fi destul de dureroase \u0219i care apar \u00een mucoasa stomacului sau a intestinului superior, se pare c\u0103 sunt mai frecvente la persoanele cu grupa sanguin\u0103 O.<\/p>\n\n\n\n<p>Boala reumatismal\u0103 &#8211; o colec\u021bie de peste 200 de afec\u021biuni care au ca rezultat dureri articulare, tisulare, tendinoase \u0219i cartilaginoase &#8211; ar fi, potrivit unui studiu realizat \u00een Turcia \u00een 2017, mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor cu grupele de s\u00e2nge A \u0219i O.<\/p>\n\n\n\n<p>Traumatismele grave, de tipul celor suferite \u00een accidente de ma\u0219in\u0103 sau alte leziuni, duc adesea la pierderi semnificative de s\u00e2nge. Cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 persoanele cu grupa sanguin\u0103 O sunt mai predispuse la hemoragii fatale. Cu toate acestea, sunt necesare investiga\u021bii suplimentare pentru a \u00een\u021belege pe deplin motivele care stau la baza acestui fenomen.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi, cercet\u0103rile efectuate \u00een Italia \u0219i Coreea de Sud au ar\u0103tat c\u0103 persoanele cu grupa sanguin\u0103 O au o probabilitate redus\u0103 de a dezvolta boala Crohn.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, sunt \u0219anse mai mari s\u0103 tr\u0103i\u021bi mai mult dac\u0103 ave\u021bi grupa de s\u00e2nge O. Exper\u021bii cred c\u0103 acest lucru se datoreaz\u0103 \u00een principal unui risc mai sc\u0103zut de boli la nivelul inimii \u0219i al vaselor de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi, potrivit unui studiu limitat, persoanele cu <strong>grupa de s\u00e2nge AB<\/strong> au o tendin\u021b\u0103 mai mare de a avea probleme cognitive \u0219i de memorie, ceea ce le-ar putea cre\u0219te riscul de a dezvolta demen\u021b\u0103, \u00een compara\u021bie cu persoanele cu grupe de s\u00e2nge diferite.<\/p>\n\n\n\n<p>Persoanele cu grupa de s\u00e2nge AB prezint\u0103 \u0219i un risc mai mare de accident vascular cerebral, deoarece se crede c\u0103 au o tendin\u021b\u0103 mai mare de coagulare \u00een compara\u021bie cu alte grupe de s\u00e2nge, potrivit exper\u021bilor medicali.<\/p>\n\n\n\n<p>Iar persoanele cu <strong>grupele de s\u00e2nge<\/strong> <strong>A, AB \u0219i B<\/strong> prezint\u0103 un risc mai mare de cancer de stomac \u0219i pancreas, \u00een compara\u021bie cu cele cu grupa O, \u00een special persoanele cu grupa de s\u00e2nge A. Se crede c\u0103 aceast\u0103 corela\u021bie se datoreaz\u0103 H. pylori, o infec\u021bie mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een cazul grupei A de s\u00e2nge. Aceast\u0103 infec\u021bie este detectat\u0103 de obicei \u00een stomac \u0219i poate duce la inflama\u021bii \u0219i ulcere \u0219i poate cre\u0219te probabilitatea de a dezvolta cancer pancreatic.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile indic\u0103, de asemenea, c\u0103 persoanele cu grupele de s\u00e2nge A, B sau AB au o susceptibilitate crescut\u0103 de a dezvolta tromboembolism venos, care apare atunci c\u00e2nd s\u00e2ngele formeaz\u0103 cheaguri \u00een venele profunde.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Persoanele cu s\u00e2nge de tip A<\/strong> au, de obicei, niveluri mai ridicate de cortizol, denumit \u00een mod obi\u0219nuit hormonul stresului. \u00cen consecin\u021b\u0103, acest r\u0103spuns hormonal le poate pune probleme atunci c\u00e2nd fac fa\u021b\u0103 stresului.<\/p>\n\n\n\n<p>Sunt necesare mai multe cercet\u0103ri pentru a \u00een\u021belege \u0219i motivul care st\u0103 la baza prevalen\u021bei mai mari a diabetului de tip 2 la <strong>persoanele cu grupele de s\u00e2nge A \u0219i B<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Scleroza multipl\u0103 (SM) este o afec\u021biune medical\u0103 cronic\u0103 \u00een care sistemul imunitar vizeaz\u0103 mielina, un \u00eenveli\u0219 protector din jurul nervilor cu poten\u021bialul de a provoca un handicap semnificativ. Studiile indic\u0103 faptul c\u0103 <strong>persoanele cu grupele de s\u00e2nge A \u0219i B<\/strong> au o susceptibilitate crescut\u0103 de a dezvolta SM.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen concluzie, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu au reu\u0219it \u00eenc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 leg\u0103tura dintre grupa de s\u00e2nge \u0219i anumite boli, l\u0103s\u00e2nd rela\u021bia dintre cele dou\u0103 \u00een mare parte misterioas\u0103. \u00cen prezent, se crede c\u0103 un amestec de predispozi\u021bie genetic\u0103 \u0219i influen\u021be de mediu contribuie la apari\u021bia a numeroase boli.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a ob\u021bine o \u00een\u021belegere cuprinz\u0103toare a acestei asocieri, sunt necesare cercet\u0103ri suplimentare.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>\u00cen acest context complicat, dac\u0103 e s\u0103 ne referim la o serie de descoperiri mai recente, o tehnic\u0103 promi\u021b\u0103toare ar putea face ca grupele de s\u00e2nge s\u0103 fie compatibile \u00eentre ele. Acest lucru ar reduce cererea de donatori de grupa O<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Fiecare persoan\u0103 are o grup\u0103 de s\u00e2nge, definit\u0103 prin lan\u021burile caracteristice de molecule de zah\u0103r, sau antigeni, care ies din celulele ro\u0219ii ale s\u00e2ngelui ca ni\u0219te \u021bepi pe spatele unui arici. Nu toate aceste grupe sunt create \u00een mod egal. La cei aproximativ 50% dintre persoanele cu grupa 0, zaharurile sunt inofensive, permi\u021b\u00e2nd ca s\u00e2ngele lor s\u0103 fie transfuzat \u00een orice organism care are nevoie. La cei cu grupele de s\u00e2nge A \u0219i B, \u00eens\u0103, antigenii pot declan\u0219a reac\u021bii imune d\u0103un\u0103toare la cineva cu o grup\u0103 diferit\u0103. Cei cu s\u00e2nge AB, care au ambele tipuri de antigeni, pot dona s\u00e2nge doar celor care au aceea\u0219i grup\u0103 cu ei.<\/p>\n\n\n\n<p>Prin urmare, exist\u0103 o cerere foarte mare de aprovizionare cu s\u00e2nge de grup\u0103 0. Dac\u0103 \u0219i alte grupuri ar putea fi transformate \u00een 0, oferta de donatori universali ar putea fi dublat\u0103 instantaneu. Acum, cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 au g\u0103sit o modalitate de a face acest lucru, datorit\u0103 unui nou amestec de enzime g\u0103site \u00een bacteriile intestinale.<\/p>\n\n\n\n<p>De zeci de ani, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au experimentat cu enzime, molecule biologice care faciliteaz\u0103 reac\u021biile biochimice, pentru a elimina antigenele A \u0219i B \u0219i a ob\u021bine s\u00e2nge de tip 0. Dar s\u00e2ngele tratat cu enzime poate fi totu\u0219i incompatibil.<\/p>\n\n\n\n<p>Scriind \u00een revista Nature Microbiology din 29 aprilie, Martin Olsson, consultant \u00een medicin\u0103 transfuzional\u0103 la Universitatea Lund din Suedia, \u0219i Maher Abou Hachem de la Universitatea Tehnic\u0103 din Danemarca sus\u021bin c\u0103 problema ar putea proveni de la lan\u021burile de zah\u0103r alungite ale antigenului, numite extensii, care nu sunt vizate de enzimele actuale. Acest lucru a determinat echipa s\u0103 caute enzime capabile s\u0103 elimine at\u00e2t antigenele, c\u00e2t \u0219i prelungirile acestora. Ei au optat pentru enzimele din Akkermansia muciniphila, o bacterie care se hr\u0103ne\u0219te cu mucusul protector care c\u0103ptu\u0219e\u0219te intestinul, deoarece mucusul con\u021bine zaharuri similare cu cele de pe globulele ro\u0219ii din s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n<p>Ideea lor a func\u021bionat: folosind un amestec de diferite enzime A. muciniphila, echipa a eliminat at\u00e2t antigenii, c\u00e2t \u0219i extensiile lor cunoscute. Pentru a testa dac\u0103 acest lucru a avut vreo influen\u021b\u0103 asupra compatibilit\u0103\u021bii, au efectuat teste care au combinat globulele ro\u0219ii tratate cu plasm\u0103, componenta apoas\u0103 a s\u00e2ngelui, din alte grupe de s\u00e2nge. Dac\u0103 anticorpii din plasm\u0103 se leag\u0103 de antigenii din s\u00e2ngele tratat, testul d\u0103 un rezultat pozitiv, indic\u00e2nd incompatibilitatea. Un rezultat negativ sugereaz\u0103 c\u0103 donarea este sigur\u0103. Atunci c\u00e2nd celulele sanguine de tip B au fost tratate cu amestecul de enzime, rata negativ\u0103 a fost \u00eentre 91% \u0219i 96%. Atunci c\u00e2nd enzimele care \u021bintesc extensiile au fost omise, rata a fost de aproximativ 80%, ceea ce implic\u0103 faptul c\u0103 noile extensii au fost cel pu\u021bin par\u021bial responsabile pentru dificultatea de a produce s\u00e2nge universal. De\u0219i ratele de 100% ar fi ideale, o anumit\u0103 marj\u0103 de eroare poate fi acceptabil\u0103, dac\u0103 rezultatele negative produc doar reac\u021bii imunitare slabe &#8211; ceea ce ar putea fi stabilit prin teste clinice.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar treaba nu este \u00eenc\u0103 terminat\u0103. Atunci c\u00e2nd celulele unei grupe de s\u00e2nge au fost tratate cu enzime, rata de negativitate a fost mai aproape de 50%. Acest lucru este mai bun dec\u00e2t cele 17-20% pe care le-au ob\u021binut f\u0103r\u0103 enzimele care \u021bintesc extensia, dar &#8222;nu este cu adev\u0103rat conceptul universal&#8221;, spune Dr. Olsson. Este posibil ca unele extensii de tip A s\u0103 fie rezistente la amestecul actual de enzime; Dr. Olsson consider\u0103 c\u0103 o re\u021bet\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 s-ar putea dovedi mai eficient\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar exist\u0103 \u0219i alte limit\u0103ri: s\u00e2ngele unor persoane con\u021bine \u0219i Rh, un grup de antigeni proteici nedori\u021bi, dar mai pu\u021bin periculo\u0219i, a c\u0103ror prezen\u021b\u0103 transform\u0103 o grup\u0103 de s\u00e2nge &#8222;negativ\u0103&#8221;, cum ar fi AB-, \u00een &#8222;pozitiv\u0103&#8221;, cum ar fi AB+. Deoarece nu con\u021bin molecule de zah\u0103r, acestea nu sunt afectate de enzime. Eliminarea \u0219i a Rh-ului ar putea necesita o cu totul alt\u0103 abordare.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 aceste obstacole pot fi dep\u0103\u0219ite, beneficiile ar putea fi substan\u021biale. Mai multe \u021b\u0103ri, printre care America \u0219i Marea Britanie, s-au confruntat \u00een ultimii ani cu grave penurii de s\u00e2nge, iar \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei ar trebui s\u0103 creasc\u0103 \u0219i mai mult cererea de s\u00e2nge; \u00een \u021b\u0103rile cu venituri ridicate, mai mult de jum\u0103tate din transfuzii sunt efectuate la persoane de peste 60 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Posibilitatea de a renun\u021ba la potrivirea grupei ar permite b\u0103ncilor de s\u00e2nge s\u0103 apeleze la donatori de toate tipurile, atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu o lips\u0103 urgent\u0103, nu doar la cei cu s\u00e2nge din grupa O. Listele de a\u0219teptare pentru transplanturile de organe ar putea, de asemenea, s\u0103 se scurteze, deoarece donatorii \u0219i primitorii de organe trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een prezent grupe de s\u00e2nge compatibile. A\u0219adar, interesul \u0219i emo\u021bia pentru acest subiect sunt mai mult dec\u00e2t justificate.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a href=\"https:\/\/www.who.int\/campaigns\/world-blood-donor-day\">Ziua Mondial\u0103 a Donatorului de S\u00e2nge (who.int)<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2024\/04\/29\/a-promising-technique-could-make-blood-types-mutually-compatible\">tehnic\u0103 promi\u021b\u0103toare ar putea face ca grupele de s\u00e2nge s\u0103 fie compatibile \u00eentre ele (economist.com)<\/a> &#8211; sursa foto<\/li><li><a href=\"https:\/\/www.msn.com\/en-xl\/health\/other\/discover-how-your-blood-type-can-influence-your-health\/ss-BB1hbOQH?ocid=entnewsntp&amp;pc=U531&amp;cvid=c7c714c8ee5743c0cd30744067cc9123&amp;ei=43\">Descoper\u0103 cum \u00ee\u021bi poate influen\u021ba grupa de s\u00e2nge s\u0103n\u0103tatea ta (msn.com)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute \u00cen fiecare an, \u00een iunie, de 20 de ani, \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume s\u0103rb\u0103toresc Ziua Mondial\u0103 a Donatorului de S\u00e2nge. Evenimentul are rolul de a cre\u0219te gradul de con\u0219tientizare a nevoii de s\u00e2nge \u0219i produse sanguine sigure, de a mul\u021bumi donatorilor de s\u00e2nge voluntari pentru dona\u021biile de s\u00e2nge care [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8730,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8746"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8746"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8746\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8747,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8746\/revisions\/8747"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8730"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}