{"id":8783,"date":"2024-07-25T08:52:25","date_gmt":"2024-07-25T06:52:25","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8783"},"modified":"2024-09-05T09:23:42","modified_gmt":"2024-09-05T07:23:42","slug":"o-serie-de-studii-ne-spun-ca-testele-de-sange-sau-inteligenta-artificiala-ar-putea-ajunge-sa-prezica-boala-parkinson-si-dementa-alzheimer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8783","title":{"rendered":"O serie de studii ne spun c\u0103 testele de s\u00e2nge sau inteligen\u021ba artificial\u0103 ar putea ajunge s\u0103 prezic\u0103 boala Parkinson \u0219i demen\u021ba Alzheimer"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Un nou test de s\u00e2nge ar putea fi capabil s\u0103 identifice boala Parkinson cu 7 ani \u00eenainte de apari\u021bia simptomelor, conform unei noi cercet\u0103ri finalizate la University College London \u0219i University Medical Center Goettingen.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele au fost publicate recent \u00een revista Nature Communications<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen articol, cercet\u0103torii au descris modul \u00een care au dezvoltat un test de s\u00e2nge care utilizeaz\u0103 inteligen\u021ba artificial\u0103 (AI) pentru a detecta boala Parkinson cu aproximativ \u0219apte ani \u00eenainte de apari\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Ei au analizat probe de s\u00e2nge de la 72 de subiec\u021bi care sufer\u0103 de tulburarea de somn idiopatic\u0103 cu mi\u0219c\u0103ri rapide ale ochilor (iRBD). Persoanele care au aceast\u0103 tulburare ac\u021bioneaz\u0103 fizic \u00een baza viselor lor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 o fac. Iar aproximativ 75% p\u00e2n\u0103 la 80% dintre persoanele cu iRBD vor dezvolta o sinucleinopatie – o tulburare a creierului cauzat\u0103 de acumularea anormal\u0103 a unei proteine numite alfa-sinuclein\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Practic, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au folosit un instrument de \u00eenv\u0103\u021bare automat\u0103 \u0219i au identificat 79% dintre persoanele cu iRBD ca av\u00e2nd acela\u0219i profil ca o persoan\u0103 cu boala Parkinson. Programul AI a analizat opt biomarkeri sanguini modifica\u021bi la persoanele cu Parkinson.<\/p>\n\n\n\n

Echipa de cercet\u0103tori a declarat c\u0103 a prezis corect faptul c\u0103 16 persoane din cadrul studiului vor dezvolta boala Parkinson. Ei au reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 acest lucru cu \u0219apte ani \u00eenainte de apari\u021bia simptomelor. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au continuat s\u0103 monitorizeze cele 16 persoane identificate cu Parkinson pentru a continua s\u0103 verifice acurate\u021bea testului.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Michael Bartl, coautor al studiului \u00een cadrul Departamentului de Neurologie de la Centrul Medical Universitar Goettingen \u0219i Paracelsus-Elena-Klinik Kassel, a declarat c\u0103 „prin determinarea a opt proteine din s\u00e2nge, putem identifica poten\u021bialii pacien\u021bi cu Parkinson cu c\u00e2\u021biva ani \u00een avans<\/em>. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 terapiile medicamentoase ar putea fi administrate \u00eentr-un stadiu mai timpuriu, ceea ce ar putea, eventual, s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 progresia bolii sau chiar s\u0103 \u00eempiedice apari\u021bia acesteia<\/em>…Nu numai c\u0103 am dezvoltat un test, dar putem diagnostica boala pe baza unor markeri care sunt direct lega\u021bi de procese precum inflama\u021bia \u0219i degradarea proteinelor nefunc\u021bionale. Astfel, ace\u0219ti markeri reprezint\u0103 posibile \u021binte pentru noi tratamente medicamentoase<\/em>„, a men\u021bionat Bartl.<\/p>\n\n\n\n

David Dexter, directorul de cercetare de la Parkinson’s UK, a indicat c\u0103 aceast\u0103 cercetare reprezint\u0103 un pas important \u00eenainte \u00een g\u0103sirea unui test de diagnostic pentru Parkinson \u0219i sper\u0103 c\u0103, cu mai mult\u0103 munc\u0103, testul ar putea face distinc\u021bia \u00eentre Parkinson \u0219i boli care prezint\u0103 similitudini, cum ar fi atrofia sistemelor multiple sau demen\u021ba cu corpi Lewy.<\/p>\n\n\n\n

„Dezvoltarea unui test biomarker pentru detectarea precoce a bolii Parkinson este un progres cu un poten\u021bial de transformare promi\u021b\u0103tor, deoarece ar putea schimba peisajul diagnosticului, tratamentului \u0219i cercet\u0103rii \u00een bolile neurodegenerative. \u00cens\u0103 este nevoie de o bun\u0103 validare, iar considerentele etice \u0219i integrarea atent\u0103 \u00een practica clinic\u0103 vor fi esen\u021biale pentru realizarea beneficiilor sale<\/em>„, a declarat Dr. Daniel Truong, neurolog \u0219i director medical al Truong Neuroscience Institute la Memorial Care Orange Coast Medical Center din California \u0219i redactor-\u0219ef al Journal of Clinical Parkinsonism and Related Disorders, care nu a fost implicat \u00een studiu, pentru Medical News Today. „Dac\u0103 este implementat cu succes, acest test ar putea duce la interven\u021bii mai timpurii \u0219i mai eficiente, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind \u00een cele din urm\u0103 via\u021ba a milioane de persoane care pot dezvolta sau tr\u0103iesc cu boala Parkinson<\/em>„, a ad\u0103ugat acesta.<\/p>\n\n\n\n

„Testarea ar putea fi mai u\u0219or accesibil\u0103 \u0219i ar putea fi efectuat\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103. Acest lucru ar duce la reducerea costurilor din s\u0103n\u0103tate<\/em>„, a continuat dr Truong. „Succesul unui astfel de test biomarker ar schimba paradigma de la tratamentul reactiv la gestionarea proactiv\u0103, permi\u021b\u00e2nd interven\u021bii mai timpurii \u0219i mai personalizate. Acest lucru nu numai c\u0103 ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea vie\u021bii pacien\u021bilor, dar ar face, de asemenea, s\u0103 avanseze cercetarea \u0219i ar putea duce la economii semnificative ale costurilor asisten\u021bei medicale. Combina\u021bia dintre diagnosticul precoce, tratamentele \u021bintite \u0219i o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a mecanismelor bolii ar putea anun\u021ba o nou\u0103 er\u0103 \u00een gestionarea \u0219i tratamentul bolii Parkinson<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n

Cum este diagnosticat\u0103 boala Parkinson \u00een prezent?<\/strong> <\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n

„\u00cen prezent, nu suntem \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 identific\u0103m din timp persoanele care vor dezvolta boala, chiar dac\u0103 \u0219tim c\u0103 anumite persoane cu istoric familial al bolii \u0219i muta\u021bii genetice, pe care acum le putem testa \u0219i identifica, sunt expuse riscului de a dezvolta Parkinson<\/em>„, a declarat Dr. Alessandro Di Rocco, neurolog la Northwell Lenox Hill Hospital din New York, care nu a fost implicat \u00een studiu. „Mai mult, \u00eenainte de a dezvolta modific\u0103rile motorii tipice ale bolii, cum ar fi \u00eencetinirea mi\u0219c\u0103rilor sau tremorul, pot exista simptome „prodromale” care pot ap\u0103rea cu c\u00e2\u021biva ani mai devreme<\/em>„, a declarat acesta pentru Medical News Today.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit unui articol publicat \u00een Journal of Parkinson’s Disease, simptomele prodromale includ:<\/p>\n\n\n\n

– Constipa\u021bie;<\/p>\n\n\n\n

– Pierderea mirosului;<\/p>\n\n\n\n

– Posibil\u0103 tulburare de comportament \u00een somnul REM;<\/p>\n\n\n\n

– Depresie;<\/p>\n\n\n\n

– Tulbur\u0103ri de anxietate;<\/p>\n\n\n\n

– Deficien\u021b\u0103 cognitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dintre acestea, constipa\u021bia poate ap\u0103rea cu p\u00e2n\u0103 la 20 de ani \u00eenainte de simptomele motorii. Pe de alt\u0103 parte, pierderea mirosului \u0219i depresia pot ap\u0103rea cu p\u00e2n\u0103 la 10 ani \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n

„Boala Parkinson este diagnosticat\u0103 \u00een prezent printr-o combina\u021bie de evalu\u0103ri clinice, istoric medical, examin\u0103ri fizice \u0219i neurologice \u0219i teste de sus\u021binere, cum ar fi DaTscan<\/em>” (Dopamine Transporter Scan), a explicat dr. Truong. „Testele imagistice RMN ajut\u0103 la excluderea altor afec\u021biuni care pot provoca simptome similare, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, tumorile cerebrale sau hidrocefalia cu presiune normal\u0103,<\/em> iar DaTscan m\u0103soar\u0103 cantitatea de transportatori de dopamin\u0103 din creier<\/em>….Aceasta ajut\u0103 la diferen\u021bierea bolii Parkinson de alte afec\u021biuni cu simptome similare<\/em>„, a spus el.<\/p>\n\n\n\n

„Cercet\u0103rile sunt \u00een curs de desf\u0103\u0219urare pentru a identifica biomarkeri care pot ajuta la diagnosticarea precoce<\/em>„, a ad\u0103ugat dr. Truong. „De exemplu, testele de amplificare a semin\u021belor de \u03b1-sinuclein\u0103 (SAA) \u0219i fenotiparea proteomic\u0103 bazat\u0103 pe spectrometrie de mas\u0103 sunt metode promi\u021b\u0103toare pentru detectarea modific\u0103rilor moleculare timpurii asociate cu boala Parkinson. Biopsia cutanat\u0103 poate ajuta la identificarea \u03b1-sinucleinei pe piele<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n

Testul de s\u00e2nge pentru Parkinson ar putea schimba regulile jocului, dar ar pune \u0219i o presiune mai mare asupra solu\u021biilor de tratarea bolii<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Doctorul Di Rocco este de acord c\u0103 testul de identificare a bolii Parkinson ar putea fi util. Cu toate acestea, el a declarat c\u0103, \u00een acela\u0219i timp, sunt necesare \u0219i tratamente eficiente:<\/p>\n\n\n\n

„Identificarea persoanelor cu risc ridicat de Parkinson ar putea fi extrem de util\u0103 \u00een viitor, c\u00e2nd am putea avea medicamente sau alte tratamente care ar putea \u00eent\u00e2rzia sau preveni apari\u021bia bolii<\/em>„, a explicat dr. Di Rocco. „\u00cen prezent, \u00eens\u0103, nu avem niciun tratament eficient pentru persoanele pe care le recunoa\u0219tem ca fiind expuse riscului de Parkinson, iar o predic\u021bie timpurie nu va duce la niciun tratament practic sau recomandare specific\u0103, \u00een afar\u0103 de men\u021binerea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos \u0219i activ<\/em>.”<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 caut\u0103 s\u0103 identifice dac\u0103 un anumit test de s\u00e2nge este promi\u021b\u0103tor \u0219i pentru a prezice boala Alzheimer<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi de a prezice cine este susceptibil de a dezvolta boala Alzheimer, deoarece aceste persoane pot beneficia de terapia anti-amiloid\u0103 cu mult \u00eenainte ca boala s\u0103 devin\u0103 evident\u0103. Un nou test de s\u00e2nge poate contribui la realizarea acestui obiectiv.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au recrutat 912 persoane care au fost diagnosticate cu declin cognitiv subiectiv, insuficien\u021b\u0103 cognitiv\u0103 u\u0219oar\u0103 sau demen\u021b\u0103. Ei au prelevat probe de s\u00e2nge pentru a verifica \u0219ase biomarkeri. Apoi au efectuat o tomografie cu emisie de pozitroni (PET) a creierului participan\u021bilor pentru a c\u0103uta acumularea de proteine amiloid-beta \u0219i tau, semnele distinctive ale bolii Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd cercet\u0103torii au comparat rezultatele analizelor de s\u00e2nge cu imaginile PET, au constatat c\u0103 un biomarker, denumit tau fosforilat 217 din plasm\u0103 (p-tau217), a fost cel mai puternic asociat cu prezen\u021ba amiloid-beta. \u00cen plus, nivelurile sanguine mai ridicate de p-tau217 au fost corelate cu cantit\u0103\u021bi mai mari de protein\u0103 tau care d\u0103uneaz\u0103 celulelor creierului.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele acestui studiu au fost publicate \u00een num\u0103rul din martie 2024 al revistei JAMA Neurology.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i rezultatele trebuie verificate, constat\u0103rile reprezint\u0103 un progres poten\u021bial interesant \u00een lupta \u00eempotriva bolii Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Un simplu test de s\u00e2nge ar putea, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 ajute la identificarea persoanelor care ar trebui s\u0103 beneficieze de imagistic\u0103 PET costisitoare sau de o punc\u021bie lombar\u0103 invaziv\u0103, necesare pentru a determina dac\u0103 o persoan\u0103 ar putea beneficia de medicamente anti-amiloide sau de alte terapii viitoare.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u0219i inteligen\u021ba artificial\u0103 pare s\u0103 dea rezultate pentru identificarea<\/strong> bolii Alzheimer<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii de la Universitatea din Boston afirm\u0103 c\u0103 au conceput un instrument de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 care poate prezice cu o acurate\u021be de aproape 80% dac\u0103 o persoan\u0103 risc\u0103 s\u0103 dezvolte boala Alzheimer, pe baza tiparelor sale de vorbire.<\/p>\n\n\n\n

Folosind un model de procesare a limbajului natural, cercet\u0103torii au \u00eencercat s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 persoanele cu declin cognitiv u\u0219or vor dezvolta boala Alzheimer \u00eentr-o perioad\u0103 de \u0219ase ani. Ei s-au concentrat pe o cohort\u0103 de 166 de persoane – 107 femei \u0219i 59 de b\u0103rba\u021bi – cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 63 \u0219i 97 de ani, care aveau un anumit nivel de afec\u021biuni cognitive.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare participant a f\u0103cut parte din studiul Framingham Heart Study, condus de Universitatea din Boston, \u0219i, \u00een cadrul studiului, a fost \u00eenregistrat pentru un interviu de o or\u0103. Aceste interviuri au constituit datele care au fost analizate de instrumentul AI dezvoltat de cercet\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

Din cohort\u0103, 90 de persoane au continuat s\u0103 aib\u0103 declin progresiv al func\u021biei cognitive, \u00een timp ce 76 au r\u0103mas stabile. \u00cens\u0103 cercet\u0103torii de la Universitatea din Boston au descoperit c\u0103, prin combinarea instrumentelor de recunoa\u0219tere a vorbirii \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii automate, puteau urm\u0103ri leg\u0103turile dintre modelele de vorbire \u0219i declinul cognitiv, pe baza biomarkerilor asocia\u021bi cu declinul cognitiv. Modelul pe care l-au dezvoltat, de\u0219i pe un e\u0219antion mic, a fost capabil s\u0103 prezic\u0103 declinul cognitiv semnificativ cu o acurate\u021be de 78,5%, spun cercet\u0103torii implica\u021bi \u00een studiu.<\/p>\n\n\n\n

De ce sunt importante astfel de rezultate?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

„\u0218tim c\u0103 40% din cazurile de Alzheimer din prezent pot fi \u00eent\u00e2rziate sau prevenite prin modific\u0103ri de baz\u0103 ale stilului de via\u021b\u0103: lucruri precum monitorizarea, o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru inim\u0103, reducerea consumului de alcool, lucruri de genul acesta. Exerci\u021biile fizice, tratarea depresiei – acestea sunt lucruri despre care, dac\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 cineva are un risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer, \u00eei pute\u021bi spune: „Acestea sunt lucrurile pe care le pute\u021bi face pentru a gestiona acest risc<\/em>.”, a precizat Melissa Lee, PhD \u0219i director adjunct al Acceleratorului de diagnosticare din cadrul Funda\u021biei pentru descoperirea medicamentelor Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

„Av\u00e2nd capacitatea de a spune – \u00een viitor, este probabil s\u0103 ave\u021bi un declin cognitiv, sau nu este probabil s\u0103 ave\u021bi un declin cognitiv, v\u0103 ofer\u0103 posibilitatea de a interveni mult mai devreme dec\u00e2t am putea acum, fie prin intermediul medicamentelor care sunt \u00een prezent \u00een curs de dezvoltare, care vizeaz\u0103 lucruri cum ar fi amiloidul, fie prin intermediul lucrurilor pe care \u0219tim deja s\u0103 aib\u0103 un impact asupra riscului de a dezvolta Alzheimer mai t\u00e2rziu precum cele legate de stilul de via\u021b\u0103 \u0219i exersarea continu\u0103 a abilit\u0103\u021bilor cognitive<\/em>„, a ad\u0103ugat ea.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Parkinson’s: New blood test may predict disease years before symptoms (medicalnewstoday.com)<\/a> \u2013 inclusiv sursa foto<\/li>
  2. Blood test shows promise as simple test for Alzheimer’s disease – Harvard Health<\/a><\/li>
  3. Alzheimer’s: AI tool may help predict risk with almost 80% accuracy (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute Un nou test de s\u00e2nge ar putea fi capabil s\u0103 identifice boala Parkinson cu 7 ani \u00eenainte de apari\u021bia simptomelor, conform unei noi cercet\u0103ri finalizate la University College London \u0219i University Medical Center Goettingen. Rezultatele au fost publicate recent \u00een revista Nature Communications. \u00cen articol, cercet\u0103torii au descris modul […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8771,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8783"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8783"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8783\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8784,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8783\/revisions\/8784"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8771"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}