{"id":8789,"date":"2024-07-25T09:00:41","date_gmt":"2024-07-25T07:00:41","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8789"},"modified":"2024-09-05T09:23:56","modified_gmt":"2024-09-05T07:23:56","slug":"istoria-oftalmologiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8789","title":{"rendered":"Istoria oftalmologiei"},"content":{"rendered":"\n<h3><em>Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n<p>Afec\u021biunile oculare reprezint\u0103 o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 ce afecteaz\u0103 un num\u0103r semnificativ de persoane din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, aproximativ 2,2 miliarde de persoane sufer\u0103 de deficien\u021be de vedere sau de orbire, cel pu\u021bin 1 miliard dintre aceste cazuri put\u00e2nd fi prevenite sau tratate. \u00cen plus, se preconizeaz\u0103 c\u0103 prevalen\u021ba global\u0103 a deficien\u021belor de vedere va cre\u0219te \u00een urm\u0103torii ani, din cauza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii popula\u021biei \u0219i a factorilor lega\u021bi de stilul de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/oftalmologie.png\"><img width=\"916\" height=\"510\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/oftalmologie.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-8770\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/oftalmologie.png 916w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/oftalmologie-300x167.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/07\/oftalmologie-768x428.png 768w\" sizes=\"(max-width: 916px) 100vw, 916px\" \/><\/a><\/figure>\n\n\n\n<h2><strong>Studiul \u0219i tratamentul afec\u021biunilor oculare dateaz\u0103 din cele mai vechi timpuri.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Prima atestare scris\u0103 a tratamentului ochiului uman este \u00eenscris\u0103 pe sulurile de papirus din Egiptul antic. De\u0219i egiptenii aveau concepte rudimentare despre afec\u021biunile oculare, ei nu aveau \u00eenc\u0103 o \u00een\u021belegere cuprinz\u0103toare a structurii ochiului \u0219i a modului \u00een care diversele p\u0103r\u021bi func\u021bionau \u00eempreun\u0103. Un astfel de pergament, despre care cercet\u0103torii cred c\u0103 dateaz\u0103 din jurul anului 1500 \u00ee.e.n., sugereaz\u0103 existen\u021ba unei variet\u0103\u021bi de unguente din produse de origine animal\u0103 \u0219i minerale ca tratamente pentru trahom\u0103, o infec\u021bie bacterian\u0103 a ochiului, precum \u0219i pentru cataract\u0103. Iar progresele egiptene \u00een domeniul \u00eengrijirii ochilor aveau s\u0103 ajute \u0219i alte civiliza\u021bii vecine, cum ar fi grecii antici.<\/p>\n\n\n\n<p>Mai t\u00e2rziu, \u00een India antic\u0103, \u00een anul 800 \u00ee.e.n., un chirurg indian pe nume <strong>Sushruta<\/strong> a descris 76 de boli oculare, precum \u0219i mai multe tehnici \u0219i instrumente oftalmologice. El a fost interesat \u00een special de chirurgia cataractei \u0219i a fost numit primul chirurg al cataractei. Acesta a documentat un tratament pentru cataract\u0103, sau opacifierea cristalinului natural al ochiului. Procedura, cunoscut\u0103 sub numele de &#8222;couching&#8221;, dateaz\u0103 din secolul 8 \u00ee.e.n. \u0219i, de\u0219i este primitiv\u0103 \u00een raport cu standardele actuale, la acea vreme reprezenta o evolu\u021bie semnificativ\u0103 \u00een tratarea pierderii vederii din aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen antichitate, sclera \u0219i corneea erau considerate ca f\u0103c\u00e2nd parte din stratul exterior al ochiului, iar pupila \u0219i lichidul ocular ocupau partea central\u0103. Se credea c\u0103 acest lichid curge spre creier printr-un tub. <strong>Aristotel<\/strong> a f\u0103cut disec\u021bii pe ochii animalelor \u0219i a descoperit astfel trei straturi \u00een interiorul ochiului. <strong>Rufus din Efes<\/strong> a avansat conceptul unui al patrulea strat, stratul epitelial care acoper\u0103 ochiul. De asemenea, el a observat c\u0103 ochiul are dou\u0103 camere, una care se \u00eentinde de la cornee la cristalin \u0219i una care ocup\u0103 spa\u021biul dintre cristalin \u0219i retin\u0103. Studiile lui <strong>Galen<\/strong> au avut, de asemenea, un impact asupra \u00een\u021belegerii noastre despre ochi, deoarece acesta a descris anatomia corneei, a cristalinului \u0219i a nervului optic. <strong>Vesalius <\/strong>a avansat \u0219i mai mult \u00een cunoa\u0219terea structurii ochiului, prin descoperirea straturilor de scler\u0103, retin\u0103, coroid\u0103 \u0219i cornee, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un punct.<\/p>\n\n\n\n<p>De-a lungul Evului Mediu, lentilele de m\u00e2n\u0103 \u0219i microscoapele au fost utilizate pentru a studia structura \u0219i func\u021bia ochiului, avans\u00e2nd semnificativ cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103 asupra anatomiei acestui organ. Cu toate acestea, a r\u0103mas neclar de ce pupila \u00ee\u0219i schimb\u0103 dimensiunea \u0219i care era natura retinei. Secolul al XIV-lea a marcat \u00eenceputul epocii Rena\u0219terii, o perioad\u0103 fervent\u0103 \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, cultur\u0103 \u0219i politic\u0103 pentru Europa. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, medicii specializa\u021bi \u00een oftalmologie au \u00eenceput s\u0103 fie cunoscu\u021bi drept \u201eoculi\u0219ti\u201d \u0219i s-au \u00eenregistrat multe progrese \u0219i \u00een domeniul oftalmologiei. De exemplu, oftalmologii din acea epoc\u0103 erau capabili s\u0103 detecteze \u0219i s\u0103 trateze ceea ce ast\u0103zi cunoa\u0219tem drept glaucom. Documente istorice ne arat\u0103 o perioad\u0103 \u00een \u0219tiin\u021ba medical\u0103 definit\u0103 de solu\u021bii practice \u00een fa\u021ba limit\u0103rilor tehnologice. De\u0219i interven\u021bia chirurgical\u0103 de atunci era mai primitiv\u0103 \u0219i mai dureroas\u0103 dec\u00e2t op\u021biunile pe care pacien\u021bii oculari le au \u00een prezent, la acea vreme a reprezentat o schimbare fundamental\u0103 \u0219i a oferit o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 pentru cei cu afec\u021biuni oculare.<\/p>\n\n\n\n<p>Un alt moment important al evolu\u021biei oftalmologiei a fost apari\u021bia primului spital dedicat practicii oftalmologice, care a fost deschis \u00een 1805 la Londra. Acesta exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u0219i este cunoscut sub numele de Moorfields Eye Hospital. Sir Stewart Duke Elder a fondat acolo Institutul de Oftalmologie.<\/p>\n\n\n\n<p>Hermann von Helmholtz a inventat oftalmoscopul \u00een 1851. Introducerea oftalmoscopului \u00een secolul al XIX-lea a adus o perioad\u0103 de consolidare \u0219i aprofundare a cuno\u0219tin\u021belor despre ochi \u0219i tratamentul diferitelor boli oculare. Acest lucru a crescut nivelul de precizie posibil \u00een diagnosticarea \u0219i tratamentul afec\u021biunilor oftalmologice.<\/p>\n\n\n\n<p>Alte progrese revolu\u021bionare \u00een oftalmologie au ap\u0103rut odat\u0103 cu inventarea l\u0103mpii cu fant\u0103, creat\u0103 \u00een 1911 de c\u0103tre opticianul german Carl Zeiss (1816-1888) \u0219i oftalmologul suedez Allvar Gullstrand (1862-1930) folosind becul electric Nernst. Aceast\u0103 descoperire revolu\u021bionar\u0103 a avut o mare importan\u021b\u0103 pentru oftalmologii practicieni, deoarece a permis m\u0103rirea \u0219i iluminarea interiorului ochiului \u0219i a f\u0103cut posibile un diagnostic \u0219i un tratament mai precis al diferitelor afec\u021biuni oculare.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Opera\u021bia de cataract\u0103, un progres important \u00een istoria oftalmologiei<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii consider\u0103 cataracta una dintre cauzele principale ale orbirii la nivel global. Iar aceasta este cu at\u00e2t mai important cu c\u00e2t cataracta netratat\u0103 poate limita vederea p\u00e2n\u0103 la punctul orbirii.<\/p>\n\n\n\n<p>Revenind la istoria oftalmologiei, Georg Joseph Beer a introdus opera\u021bia care-I poart\u0103 numele ca tratament pentru cataract\u0103, o condi\u021bie medical\u0103 deosebit de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, mai ales pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim.<\/p>\n\n\n\n<p>Cataracta este o opacizare a cristalinului din ochi. \u00cen mod normal, cristalinul (lentila ochiului) este clar\u0103. Atunci c\u00e2nd apare o opacitate, aceasta \u00eempiedic\u0103 razele de lumin\u0103 s\u0103 treac\u0103 prin cristalin \u0219i s\u0103 se concentreze pe retin\u0103. Retina este un strat sub\u021bire de \u021besut nervos care c\u0103ptu\u0219e\u0219te interiorul p\u0103r\u021bii din spate al ochiului \u0219i este sensibil\u0103 la lumin\u0103. Cataracta apare atunci c\u00e2nd proteinele din cristalinul ochiului \u00eencep s\u0103 se descompun\u0103 \u0219i s\u0103 se aglomereze. Acest lucru face ca lentila ochiului s\u0103 devin\u0103 tulbure \u0219i s\u0103 afecteze vederea.<\/p>\n\n\n\n<p><br>\u00cen stadiile sale incipiente, cataracta poate s\u0103 nu cauzeze nicio problem\u0103. Nebulozitatea poate afecta doar o mic\u0103 parte a cristalinului. Dar, pe m\u0103sur\u0103 ce cataracta se m\u0103re\u0219te \u00een timp, ea poate afecta o mai mare parte a cristalinului. Acest lucru poate \u00eengreuna vederea clar\u0103. Dac\u0103 mai pu\u021bin\u0103 lumin\u0103 ajunge la retin\u0103, vederea devine mai dificil\u0103, put\u00e2nd deveni tern\u0103 \u0219i \u00eence\u021bo\u0219at\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Cataracta nu se transmite de la un ochi la altul. Dar multe persoane au cataract\u0103 la ambii ochi.<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 mai multe tipuri de cataract\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul><li><strong><u>Cataracta legat\u0103 de v\u00e2rst\u0103<\/u><\/strong><strong>.<\/strong> Acesta este cel mai frecvent tip de cataract\u0103 \u0219i este legat\u0103 de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire.<\/li><li><strong><u>Cataracta congenital\u0103<\/u><\/strong><strong>.<\/strong> Unii copii se nasc cu cataract\u0103, iar al\u021bii o dezvolt\u0103 \u00een copil\u0103rie, adesea la ambii ochi. Unele cataracte congenitale nu afecteaz\u0103 vederea. Altele \u00eens\u0103, da, \u0219i trebuie \u00eendep\u0103rtate.<\/li><li><strong><u>Cataracta secundar\u0103<\/u><\/strong><strong>.<\/strong> Aceasta apare adesea din cauza unei boli \u00een organism (cum ar fi diabetul). Cataractele secundare au fost, de asemenea, legate de utilizarea medicamentelor cu steroizi.<\/li><li><strong><u>Cataracta traumatic\u0103<\/u><\/strong><strong>.<\/strong> O ran\u0103 la unul sau ambii ochi poate cauza o cataract\u0103 traumatic\u0103. Acest lucru se poate \u00eent\u00e2mpla fie imediat dup\u0103 accident, fie ani mai t\u00e2rziu.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Datorit\u0103 eforturilor pionierilor domeniului, \u00een special ale lui Sir Harold Ridley (1906-2001) \u0219i Charles Kelman (1930-2004), secolul al XX-lea a devenit, de asemenea, \u00eenceputul unei perioade de aur pentru chirurgia cataractei.<\/p>\n\n\n\n<p>De-a lungul secolului al XX-lea, investiga\u021biile \u00een domeniul oftalmologiei au fost extinse \u00een continuare. Au fost introduse mai multe sub-specializ\u0103ri pentru a se concentra pe anumite zone sau boli ale ochiului. Printre acestea, \u00een plus de cataract\u0103, se num\u0103r\u0103: glaucomul, oftalmologia pediatric\u0103 \u0219i sub-specializ\u0103rile oncologice.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Dezvoltarea instrumentelor oftalmologice<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Cel mai mare pas \u00eenainte \u00een oftalmologie a fost dezvoltarea oftalmoscopului, care permite medicilor s\u0103 priveasc\u0103 \u00eendeaproape \u00een interiorul ochiului pentru a observa \u0219i diagnostica. Medicul german Hermann von Helmholtz este cel care a inventat dispozitivul \u00een 1851, baz\u00e2ndu-se pe \u00eencerc\u0103rile anterioare de a inspecta mai bine ochiul, inclusiv pe cel dezvoltat de renumitul om de \u0219tiin\u021b\u0103 englez Charles Babbage. Datorit\u0103 oftalmoscopului, medicii pot examina retina \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale ochiului la o dimensiune de p\u00e2n\u0103 la 15 ori mai mare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen\u021beles vag \u00eenc\u0103 din Grecia antic\u0103 \u0219i diagnosticat pe scar\u0103 larg\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1600, glaucomul este pierderea progresiv\u0103 a vederii din cauza presiunii asupra nervului optic. \u00cens\u0103 abia \u00een secolul 20<sup> <\/sup>oftalmologii \u0219i-au dat seama c\u0103 presiunea crescut\u0103 a lichidului intraocular este cel mai adesea cauza principal\u0103 a glaucomului. Tonometrul, un dispozitiv care m\u0103soar\u0103 aceast\u0103 presiune, a reprezentat o descoperire \u00een oftalmologie, permi\u021b\u00e2nd oftalmologilor s\u0103 identifice presiunea intraocular\u0103 ridicat\u0103 \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze rapid pentru a o reduce. \u00cen prezent, tonometrele sunt disponibile \u00eentr-o varietate de modele.<\/p>\n\n\n\n<p>V\u0103 \u00eentreba\u021bi care dintre dispozitive m\u0103soar\u0103 eroarea de refrac\u021bie, permi\u021b\u00e2ndu-i medicului s\u0103 testeze \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 lentilele perfect prescrise pentru pacient? Acesta ar fi foropterul. Oricine a f\u0103cut un examen oftalmologic a experimentat acest instrument. Medicul \u00eel va aduce \u00een fa\u021ba pacientului \u0219i va schimba intensitatea lentilelor, \u00eentreb\u00e2ndu-l, \u00een acela\u0219i timp, ce lentile \u00eei permit s\u0103 vad\u0103 mai bine. Persoana va r\u0103spunde apoi \u0219i-i va indica medicului care lentil\u0103 a fost mai clar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 dou\u0103 tipuri standard de diagrame oculare pe care le folosesc to\u021bi oftalmologii. Acestea sunt modelele Sloan \u0219i Snellen, iar modelul de diagram\u0103 ocular\u0103 Snellen este cea mai popular\u0103 versiune utilizat\u0103 \u00een cabinete. Pacientul va sta la distan\u021b\u0103 \u0219i va citi pe linie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd literele nu mai sunt clare. Aceasta \u00eel ajut\u0103 pe medicul oftalmolog s\u0103 determine ce lentile cu prescrip\u021bie medical\u0103 \u00eei vor fi benefice persoanei respective. C\u00e2nd pacien\u021bii nu pot r\u0103spunde concludent la \u00eentreb\u0103rile medicului \u00een timpul examin\u0103rii cu foropterul, oftalmologul va utiliza atunci un retinoscop pentru a m\u0103sura eroarea de refrac\u021bie. O raz\u0103 de lumin\u0103 va fi proiectat\u0103 pe retin\u0103 pentru a inspecta mi\u0219carea acesteia. Aceast\u0103 mi\u0219care ajut\u0103 oftalmologul s\u0103 determine prescrip\u021bia corect\u0103 pentru pacient.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen num\u0103rul viitor vom vorbi despre istoria unui alt instrument deosebit de important \u00een evolu\u021bia oftalmologiei: ochelarii.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a href=\"https:\/\/www.news-medical.net\/health\/History-of-Ophthalmology.aspx\">History of Ophthalmology (news-medical.net)<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/auto-oph.com\/a-brief-history-of-ophthalmology\/\">A Brief History of Ophthalmology (auto-oph.com)<\/a><\/li><li> <a href=\"https:\/\/www.hopkinsmedicine.org\/health\/conditions-and-diseases\/cataracts\">Cataracts | Johns Hopkins Medicine<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/histmed.collegeofphysicians.org\/ophthalmology-in-the-renaissance-era\">https:\/\/histmed.collegeofphysicians.org\/ophthalmology-in-the-renaissance-era<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/historycooperative.org\/who-invented-glasses\/\">Who Invented Glasses? The History of Eyeglasses\u00a0and Their Evolution Over Time | History Cooperative<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.framesdirect.com\/knowledge-center\/who-invented-glasses\">Who Invented Eyeglasses and Sunglasses? | FramesDirect.com<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.futurebridge.com\/whitepaper\/the-future-of-ophthalmology\/\">The Future of Ophthalmology | FutureBridge<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.futurebridge.com\/whitepaper\/the-future-of-ophthalmology\/\">The Future of Ophthalmology | FutureBridge<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute Afec\u021biunile oculare reprezint\u0103 o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 ce afecteaz\u0103 un num\u0103r semnificativ de persoane din \u00eentreaga lume. Conform Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, aproximativ 2,2 miliarde de persoane sufer\u0103 de deficien\u021be de vedere sau de orbire, cel pu\u021bin 1 miliard dintre aceste cazuri put\u00e2nd fi prevenite sau tratate. \u00cen [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8770,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8789"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8789"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8789\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8790,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8789\/revisions\/8790"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}