{"id":8849,"date":"2024-08-20T09:20:32","date_gmt":"2024-08-20T07:20:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8849"},"modified":"2024-09-23T08:32:03","modified_gmt":"2024-09-23T06:32:03","slug":"istoria-oftalmologiei-episodul-2-istoria-ochelarilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8849","title":{"rendered":"Istoria oftalmologiei episodul 2: Istoria ochelarilor"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Un alt instrument deosebit de important \u00een evolu\u021bia oftalmologiei este reprezentat de ochelari.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

De\u0219i nu avem o dat\u0103 exact\u0103 pentru inventarea lor, majoritatea istoricilor cred c\u0103 au fost crea\u021bi \u00een nordul Italiei, unde se producea deja sticl\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103, \u00eentre anii 1000 \u0219i 1250 e.n.<\/p>\n\n\n\n

 Ca prim pas, \u00een jurul anului 1000 e.n. a fost dezvoltat\u0103 \u201cpiatra de citit\u201d, ceea ce noi cunoa\u0219tem sub numele de lup\u0103 – un segment al unei sfere de sticl\u0103 care putea fi a\u0219ezat pe o carte pentru a m\u0103ri literele. Aceasta a permis c\u0103lug\u0103rilor care sufereau de presbiopie s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i a fost, probabil, primul ajutor pentru lectur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Vene\u021bienii au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 produc\u0103 sticl\u0103 pentru \u201dpietrele de citit\u201d, iar, mai t\u00e2rziu, au \u0219lefuit dou\u0103 lentile convexe care puteau fi \u021binute \u00eentr-o ram\u0103 \u00een fa\u021ba ochilor \u00een loc s\u0103 fie a\u0219ezate direct pe materialul de citit.  <\/p>\n\n\n\n

Al\u021bi inventatori celebri care \u00ee\u0219i pot revendica crearea ochelarilor sunt c\u0103lug\u0103rul franciscan englez Roger Bacon, care a scris despre principiile \u0219tiin\u021bifice ale lentilelor corective \u00een 1266. \u0218i \u00eenainte de aceasta, \u00een jurul anului 1000, un matematician arab din Cairo pe nume Alhazen a scris lucr\u0103ri cu tematic\u0103 optic\u0103 care i-au adus porecla de \u201dp\u0103rintele opticii moderne\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai veche pereche de ochelari recuperat\u0103 vreodat\u0103 a fost g\u0103sit\u0103 sub sc\u00e2ndurile de la Aba\u021bia Wienhausen, o m\u0103n\u0103stire catolic\u0103 din Germania. Sunt ochelari cu nituri, care nu au t\u00e2mple sau tije, ci sunt fixa\u021bi pe fa\u021b\u0103 prin prinderea nasului \u00eentre dou\u0103 lentile. \u00cen general, ochelarii Wienhausen dateaz\u0103 din jurul anului 1400.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolul al XIV-lea, Floren\u021ba a devenit un centru de produc\u021bie a ochelarilor. Inventarea tiparni\u021bei de c\u0103tre Johann Gutenberg \u00een 1452 a deschis cititul pentru publicul larg. Acest lucru a dus la o cre\u0219tere a cererii de ochelari de vedere, ceea ce a dus la prima produc\u021bie \u00een mas\u0103 de ochelari ieftini. Cererea de ochelari a crescut din nou \u00een 1665, odat\u0103 cu apari\u021bia primului ziar, London Gazette.<\/p>\n\n\n\n

Benjamin Franklin este creditat pentru inventarea ochelarilor bifocali, la mijlocul anilor 1700. El a \u00eemp\u0103r\u021bit o lentil\u0103 \u00een dou\u0103, partea superioar\u0103 fiind destinat\u0103 vederii la distan\u021b\u0103, iar partea inferioar\u0103 pentru vederea de aproape.  <\/p>\n\n\n\n

Cronologia dezvolt\u0103rii ochelarilor moderni este urm\u0103toarea: \u00een anii 1800, ochelarii erau obi\u0219nui\u021bi, dar nu a\u0219a cum \u00eei percepem ast\u0103zi. Lentilele nu erau f\u0103cute la comand\u0103; \u00een schimb, te duceai la un bijutier, la un magazin de feronerie sau te \u00eent\u00e2lneai cu un v\u00e2nz\u0103tor ambulant pentru a \u00eencerca diferite perechi de ochelari, p\u00e2n\u0103 le g\u0103seai pe cele potrivite. \u0218i pentru c\u0103 ochelarii de vedere erau v\u0103zu\u021bi ca un semn al b\u0103tr\u00e2ne\u021bii, oamenii optau adesea pentru dispozitive portabile precum lorgnettes (ochelari cu un singur m\u00e2ner pe o parte) sau ochelari cu foarfec\u0103 (unde lentilele se deplasau pe o balama) \u00een loc s\u0103 poarte ochelari tot timpul.<\/p>\n\n\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, proprietarul unui magazin din Philadelphia, John McAllister, a deschis primul magazin de optic\u0103 din America. Dar, c\u00e2nd r\u0103zboiul din 1812 \u0219i embargoul comercial cu Marea Britanie au \u00eempiedicat importul, a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 propriile rame din aur \u0219i argint. El \u0219i fiul s\u0103u au importat \u0219i primele lentile cilindrice pentru astigmatism. Antique Spectacles \u00eel nume\u0219te „fondatorul profesiei de optician \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul anilor 1850 au fost inventate curl-side-urile, care erau fire de curling care mergeau \u00een spatele urechilor. Ramele curl-side erau deosebit de bune pentru ochelarii copiilor, pentru c\u0103 r\u0103m\u00e2neau la locul lor \u00een timp ce copilul alerga sau se juca. Au urmat diferite stiluri de ochelari, inclusiv pince-nez, care se a\u0219ezau pe podul nasului. Deloc surprinz\u0103tor, acestea erau incomode \u0219i u\u0219or de pierdut, dar chiar \u0219i \u00een 1901, pre\u0219edintele Theodore Roosevelt purta acest stil. Odat\u0103 cu trecerea timpului, au fost ad\u0103ugate t\u00e2mple sau bra\u021be moderne, iar ochelarii pe care \u00eei vedem ast\u0103zi au devenit obi\u0219nui\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Contrar a ceea ce s-ar putea presupune, istoria ochelarilor de soare nu a pornit doar de la dorin\u021ba de a proteja ochii de soare. La fel ca una dintre utiliz\u0103rile lor alternative de ast\u0103zi, primul scop documentat al ochelarilor de soare a fost acela de a proteja expresiile faciale de vederea publicului, \u00een loc s\u0103 protejeze ochii de lumina soarelui.<\/p>\n\n\n\n

Inui\u021bii \u0219i chinezii antici \u00ee\u0219i pot asuma meritul pentru inventarea ochelarilor de soare. Utilizarea ini\u021bial\u0103 a ochelarilor de soare vine de la chinezi, care \u00eei foloseau pentru a ascunde expresiile faciale. Acest lucru era util \u00een cadrul audierilor \u00een instan\u021b\u0103 \u0219i \u00een alte situa\u021bii, de exemplu pentru a ad\u0103uga un aer de mister deciziilor juridice sau guvernamentale. \u00cen secolul al XII-lea, ochelarii de soare chinezi erau f\u0103cu\u021bi din panouri de cuar\u021b fumuriu folosite pentru a \u00eentuneca lumina.<\/p>\n\n\n\n

Inui\u021bii foloseau filde\u0219ul de mors\u0103 cu mici fante sculptate \u00een el ca scut \u00eempotriva luminii str\u0103lucitoare reflectate de z\u0103pad\u0103 sau ghea\u021b\u0103.  <\/p>\n\n\n\n

Primii ochelari de soare crea\u021bi pentru public au ap\u0103rut \u00een secolul al XVIII-lea, c\u00e2nd designerul \u0219i inventatorul englez James Ayscough a creat ochelari cu nuan\u021be de albastru sau verde. Ayscough credea c\u0103 nuan\u021ba ar putea \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi vederea \u0219i a v\u00e2ndut ochelarii pentru uz public. De\u0219i inten\u021bia sa nu a fost de a bloca soarele, inven\u021bia sa a fost o alt\u0103 piatr\u0103 de temelie \u00een istoria designului ochelarilor de soare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen secolul al XIX-lea, o epidemie de sifilis a ap\u0103rut \u00een Europa. Atunci, ochelarii de soare colora\u021bi \u00een galben sau maro au fost prescri\u0219i persoanelor purt\u0103toare de sifilis, pentru a contracara un simptom comun al acestei boli: sensibilitatea vizual\u0103 la lumin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul anilor 1900, popularitatea ochelarilor de soare a continuat s\u0103 creasc\u0103. Filmele, muzicienii \u0219i politicienii care purtau ochelari de soare \u00een public au creat un interes larg din partea consumatorilor \u0219i au ap\u0103rut mai multe alte companii produc\u0103toare de ochelari de soare. \u0218tiin\u021ba tehnologiei ochelarilor de soare a continuat, de asemenea, s\u0103 se dezvolte, pe m\u0103sur\u0103 ce alte caracteristici ale ochelarilor de soare produ\u0219i \u00een mas\u0103 au \u00eenceput s\u0103 se materializeze, inclusiv straturile anti-reflex \u0219i anti-cea\u021b\u0103, lentilele rezistente la spargere \u0219i zg\u00e2riere, sau protec\u021bia UV.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00a0Industria ochelarilor este \u0219i acum \u00een continu\u0103 evolu\u021bie. Unul dintre cele mai interesante progrese realizate recent \u00een domeniul ochelarilor este utilizarea tehnologiei realit\u0103\u021bii virtuale \u0219i augmentate pentru a crea experien\u021be virtuale de prob\u0103. Ca urmare, ochelarii viitorului sunt perfect adapta\u021bi pentru a se potrivi fiec\u0103rui contur unic al fe\u021bei unei persoane – o schimbare foarte binevenit\u0103 pentru cei care fac mi\u0219care cu ochelari.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, notabile sunt \u0219i progresele \u00een folosirea imprim\u0103rii 3D \u00een oftalmologie \u2013 aceasta permite companiilor produc\u0103toare de ochelari s\u0103 creeze ochelari personaliza\u021bi rapid \u0219i eficient. Companiile din domeniu experimenteaz\u0103 \u0219i cu ochelari inteligen\u021bi care \u00eencorporeaz\u0103 tehnologii precum GPS \u0219i recunoa\u0219terea vocal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Oftalmologia a \u00eenregistrat aceste progrese majore \u00een ultimii ani datorit\u0103 integr\u0103rii tehnologiilor de ultim\u0103 or\u0103, a abord\u0103rilor terapeutice noi \u0219i a unei mai bune \u00een\u021belegeri a fiziopatologiei oculare, toate acestea duc\u00e2nd la o transformare remarcabil\u0103 a domeniului, deschiz\u00e2nd calea pentru diagnostice mai precise, tratamente eficiente \u0219i o mai bun\u0103 \u00eengrijire a pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, ast\u0103zi, oftalmologii exploreaz\u0103 utilizarea extins\u0103 a roboticii, \u00eengrijirea preventiv\u0103 a cataractei \u0219i utilizarea atropinei pentru a \u00eent\u00e2rzia apari\u021bia miopiei.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, progresele \u00een domeniul profilului genetic, al biomarkerilor \u0219i al inteligen\u021bei artificiale vor permite diagnosticarea precis\u0103, identificarea pacien\u021bilor cu risc de a suferi de diverse afec\u021biuni oculare \u0219i interven\u021bia timpurie. Strategiile de tratament vor fi personalizate \u00een func\u021bie de factorii genetici, stilul de via\u021b\u0103 \u0219i r\u0103spunsul la terapii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, medicina regenerativ\u0103 \u0219i terapia genic\u0103 vor oferi abord\u0103ri inovatoare pentru repararea \u0219i refacerea \u021besuturilor oculare deteriorate. Prin \u00eengrijirea ocular\u0103 personalizat\u0103, oftalmologia va oferi tratamente optimizate, rezultate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite \u0219i o satisfac\u021bie sporit\u0103 pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. History of Ophthalmology (news-medical.net)<\/a><\/li>
  2. A Brief History of Ophthalmology (auto-oph.com)<\/a><\/li>
  3. Cataracts | Johns Hopkins Medicine<\/a><\/li>
  4. Who Invented Glasses? The History of Eyeglasses\u00a0and Their Evolution Over Time | History Cooperative<\/a><\/li>
  5. History of Glasses – Teagle Optometry<\/a><\/li>
  6. Who Invented Eyeglasses and Sunglasses? | FramesDirect.com<\/a><\/li>
  7. The Future of Ophthalmology | FutureBridge<\/a><\/li>
  8. The Future of Eyewear: Adapting to Gen Z’s Style Preferences – Boerne Vision Center<\/a>.<\/li>
  9. This Is What the Future of Glasses Looks Like – Philadelphia Magazine (phillymag.com)<\/a><\/li>
  10. Sursa foto 1: History of Glasses – Teagle Optometry<\/a><\/li>
  11. Sursa foto 2: The Future of Eyewear: Adapting to Gen Z’s Style Preferences – Boerne Vision Center<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute Un alt instrument deosebit de important \u00een evolu\u021bia oftalmologiei este reprezentat de ochelari. De\u0219i nu avem o dat\u0103 exact\u0103 pentru inventarea lor, majoritatea istoricilor cred c\u0103 au fost crea\u021bi \u00een nordul Italiei, unde se producea deja sticl\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103, \u00eentre anii 1000 \u0219i 1250 e.n.  Ca prim pas, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8826,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8849"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8849"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8850,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8849\/revisions\/8850"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8826"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}