{"id":8883,"date":"2024-09-23T07:56:55","date_gmt":"2024-09-23T05:56:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8883"},"modified":"2024-10-24T11:28:29","modified_gmt":"2024-10-24T09:28:29","slug":"noutati-importante-in-screening-ul-pentru-cancerul-de-col-uterin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8883","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi importante \u00een screening-ul pentru cancerul de col uterin"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel mondial, cu toate c\u0103 poate fi prevenit prin imunizare \u0219i programe de screening.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), \u00een 2022, aproximativ 660 000 de femei din \u00eentreaga lume au fost diagnosticate cu cancer de col uterin \u0219i aproximativ 350 000 de femei au murit din cauza acestei boli.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 dovezi1<\/sup><\/a> care spun c\u0103, aproximativ la fiecare dou\u0103 ore, o rom\u00e2nc\u0103 este diagnosticat\u0103 cu cancer de col uterin, \u021bara fiind pe primul loc \u00een UE \u00een ceea ce prive\u0219te rata mortalit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 OMS crede c\u0103 abord\u0103rile eficiente de prevenire primar\u0103 (vaccinarea \u00eempotriva HPV) \u0219i secundar\u0103 (depistarea \u0219i tratarea leziunilor precanceroase) vor preveni majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. Atunci c\u00e2nd este diagnosticat, cancerul de col uterin este una dintre cele mai u\u0219or de tratat forme de cancer, at\u00e2ta timp c\u00e2t este depistat la timp \u0219i tratat eficient. Iar printr-o abordare cuprinz\u0103toare a prevenirii, depist\u0103rii \u0219i trat\u0103rii, cancerul de col uterin poate fi eliminat ca problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u00een decurs de o genera\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Ce au f\u0103cut alte \u021b\u0103ri pentru a reduce povara bolii?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Mai \u00eent\u00e2i, multe \u021b\u0103ri \u0219i-au modernizat \u00een ultimele dou\u0103 decenii programele de screening cervical, \u00een special pentru a se corela cu introducerea \u00een 2007 a unui vaccin \u00eempotriva anumitor tulpini ale virusului papiloma uman (HPV), care cauzeaz\u0103 marea majoritate a cazurilor de cancer cervical.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, recent, multe \u021b\u0103ri sau entit\u0103\u021bi administrative, precum Australia sau Columbia Britanic\u0103, o provincie a Canadei, au adus noi \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri programelor lor de screening .<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00een cazul Australiei, se a\u0219teapt\u0103 ca programul re\u00eennoit s\u0103 reduc\u0103 ratele \u0219i decesele cauzate de cancerul de col uterin cu cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 20 %, dup\u0103 ce inciden\u021ba cancerului de col uterin \u0219i ratele de mortalitate au sc\u0103zut la jum\u0103tate \u00een Australia de la introducerea, \u00een 1991, a programului na\u021bional de screening cervical.<\/p>\n\n\n\n

Principala schimbare pe care aceste autorit\u0103\u021bi de s\u0103n\u0103tate public\u0103 o au \u00een vedere este \u00eenlocuirea testului Papanicolau ca principal instrument de screening cu un test de screening cervical care caut\u0103 acum HPV, care cauzeaz\u0103 aproape toate cancerele de col uterin, nu doar celulele anormale (cum face testul Papanicolau).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

„\u00cen timp ce testele Papanicolau detecteaz\u0103 modific\u0103rile celulelor colului uterin care au fost cauzate de HPV, testul HPV poate detecta prezen\u021ba tipurilor de HPV cu risc ridicat \u00eenainte ca modific\u0103rile celulare s\u0103 fi avut loc<\/em>„, a declarat Dr. Gina Ogilvie, Tier 1 Canada research chair in global control of HPV-related diseases and prevention, University of British Columbia \u0219i cercet\u0103tor afiliat, BC Cancer, din Canada.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 nu este pl\u0103cut\u0103 pentru multe femei, experien\u021ba de a efectua un test Papanicolau cu speculum \u0219i stativ a r\u0103mas \u00een mare parte neschimbat\u0103 din anii 1940, c\u00e2nd testul – numit dup\u0103 inventatorul s\u0103u, medicul Dr. George Papanicolaou – a devenit o practic\u0103 standard \u00een Statele Unite \u0219i \u00een restul lumii.<\/p>\n\n\n\n

Introducerea testului Papanicolau a redus mortalitatea prin cancer de col uterin cu peste 70% \u00een secolul al XX-lea, astfel \u00eenc\u00e2t, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, a spus ea, „testul Papanicolau este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o victorie<\/em>„, a declarat Dr. Knudsen de la Societatea American\u0103 de Cancer din Statele Unite ale Americii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul unui test Papanicolau, medicul preleveaz\u0103 o mostr\u0103 de celule din colul uterin, o \u00eentinde pe o lamel\u0103 \u0219i o trimite unui citolog, care caut\u0103 celule precanceroase sau canceroase. Dac\u0103 testul se dovede\u0219te pozitiv pentru celule anormale, iar boala se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een stadii incipiente, medicul poate, de obicei, s\u0103 \u00eendep\u0103rteze zona afectat\u0103 \u0219i s\u0103 opreasc\u0103 evolu\u021bia bolii.<\/p>\n\n\n\n

Mai recent, \u00een multe cazuri, iar \u00een unele \u021b\u0103ri, de exemplu, Australia, ca principal\u0103 abordare de screening, probele prelevate \u00een timpul testului Papanicolau sunt, de asemenea, testate pentru tulpinile de HPV cele mai susceptibile de a provoca cancer de col uterin. \u00cen cazul \u00een care un test HPV se dovede\u0219te pozitiv pentru una dintre aceste tulpini, medicii vor monitoriza \u00eendeaproape pacienta \u00een urm\u0103torii ani pentru a depista celule precanceroase (dac\u0103 sunt detectate \u0219i celule cervicale anormale, pacienta poate primi un anumit nivel de tratament). Testele Papanicolau \u0219i testele HPV sunt deosebit de eficiente \u00een prevenirea cancerului de col uterin, deoarece boala progreseaz\u0103 lent, \u00een raport cu multe alte tipuri de cancer (de obicei, este nevoie de ani pentru a dep\u0103\u0219i stadiul precanceros).<\/p>\n\n\n\n

O veste bun\u0103 privind testarea pentru cancerul de col uterin<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen plus, legat de testare, exist\u0103 \u00eenc\u0103 o alt\u0103 veste bun\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00een ultimii ani \u00een lupta \u00eempotriva cancerului de col uterin: femeile vor putea utiliza un simplu tampon (similar cu cel folosit \u00een testele rapide COVID) pentru a depista cancerul de col uterin. Metoda ofer\u0103 o alternativ\u0103 la o procedur\u0103 de care multe femei se tem \u0219i promite s\u0103 rezolve cel pu\u021bin parte din disparit\u0103\u021bile \u00een ceea ce prive\u0219te accesul persoanelor la screening.<\/p>\n\n\n\n

Australia, Danemarca, \u021a\u0103rile de Jos \u0219i Suedia, care au introdus treptat \u00een ultimii ani auto prelevarea de probe pentru depistarea cancerului de col uterin, au avut un succes important \u00een adoptarea acestei metode, iar SUA au anun\u021bat recent c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din aceast\u0103 toamn\u0103, femeile vor putea utiliza \u0219i aici un simplu tampon pentru depistarea cancerului de col uterin.<\/p>\n\n\n\n

Tehnica a devenit posibil\u0103 datorit\u0103 unei schimb\u0103ri esen\u021biale \u00een screeningul HPV: laboratoarele sunt acum capabile s\u0103 testeze folosind probe prelevate din pere\u021bii vaginali, spre deosebire de cervix.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 ce e\u0219antionul este colectat, un laborator \u00eel testeaz\u0103 pentru tulpinile de papilomavirus uman, sau HPV, cele mai susceptibile de a provoca cancer de col uterin.<\/p>\n\n\n\n

Dou\u0103 decenii de cercetare sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 este la fel de eficient\u0103 \u00een prevenirea cancerului de col uterin ca \u0219i testele Papanicolau tradi\u021bionale pentru femeile de 25 de ani \u0219i peste.<\/p>\n\n\n\n

Reprezentan\u021bii companiilor americane care produc aceste kituri de autotestare au declarat c\u0103 obiectivul pe termen lung este depistarea cancerului de col uterin la domiciliu, \u00een care un test este comandat de un furnizor de servicii medicale, o femeie colecteaz\u0103 o prob\u0103 la domiciliu \u0219i apoi o trimite la un laborator pentru depistarea HPV.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul \u00een care proba se dovede\u0219te pozitiv\u0103, furnizorul de servicii medicale o va sf\u0103tui cu privire la pa\u0219ii urm\u0103tori. \u00cen timp ce screeningul la domiciliu este acum disponibil \u00een alte \u021b\u0103ri, aceast\u0103 metod\u0103 este \u00eenc\u0103 \u00een curs de examinare de c\u0103tre autoritatea de reglementare (FDA) \u00een Statele Unite. Ea ar putea fi aprobat\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului viitor.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u021bii sper\u0103 c\u0103 testele vor ajuta la angajarea \u00een eforturile de screening a procentului deloc mic de femei eligibile care nu se supun \u00een mod regulat unui test\u0103ri, inclusiv cele care evit\u0103 testele Papanicolau din cauza disconfortului sau jenei.<\/p>\n\n\n\n

De ce analizeaz\u0103 autorit\u0103\u021bile americane aceast\u0103 nou\u0103 variant\u0103 de recoltare?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen ciuda eficacit\u0103\u021bii testului Papanicolau, sc\u0103derea num\u0103rului de decese cauzate de cancerul de col uterin s-a aplatizat \u00een SUA \u00eencep\u00e2nd cu anul 2008. Acolo, aproximativ 11 500 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin \u00een fiecare an, iar 4 000 vor muri din aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Oficialii americani din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice spun c\u0103 multe dintre aceste decese pot fi prevenite – \u0219i sunt cauzate, \u00een parte, de faptul c\u0103 protocolul actual de testare nu permite accesarea a milioane de persoane care au nevoie de screening.<\/p>\n\n\n\n

„Inciden\u021ba a sc\u0103zut foarte mult<\/em>” datorit\u0103 testului Papanicolau, a declarat Dr. Kobetz, director asociat pentru sensibilizarea \u0219i implicarea comunit\u0103\u021bii la Sylvester Comprehensive Cancer Center din Florida, SUA, dar acest declin „nu a fost \u00eenregistrat \u00een mod echitabil<\/em>„. Femeile care locuiesc \u00een zone rurale \u0219i care nu au acces u\u0219or la medici tind s\u0103 nu participe la screening clasic, la fel ca femeile cu statut socioeconomic inferior. Pentru multe dintre acestea, dificultatea de a lipsi de la locul de munc\u0103 \u0219i de la responsabilit\u0103\u021bile familiale poate reprezenta un obstacol \u00een calea efectu\u0103rii testului, la fel ca \u0219i dificultatea de a g\u0103si un medic cu care s\u0103 se simt\u0103 confortabil \u00een timpul prelev\u0103rii testului Papanicolau. \u00cen timp ce autotestarea \u00eentr-o clinic\u0103 medical\u0103 ar putea rezolva unele dintre aceste probleme, posibilitatea de a efectua testul la domiciliu este probabil cea care ar permite eliminarea disparit\u0103\u021bilor \u00een materie de screening, au declarat exper\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Auto depistarea elimin\u0103 obstacole precum barierele culturale, istoricul traumelor, nevoia de transport, \u00eengrijirea copiilor \u0219i nevoia de a lipsi de la serviciu care pot ap\u0103rea \u00een cazul test\u0103rii tradi\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

Programele de depistare a cancerului sunt o component\u0103 important\u0103 a asisten\u021bei medicale preventive \u0219i sunt destinate persoanelor care nu prezint\u0103 simptome identificabile, ele ajut\u00e2nd la a depista cancerul mai devreme. Acest lucru poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele pentru pacien\u021bi, poate reduce solicit\u0103rile asupra sistemului de s\u0103n\u0103tate \u0219i poate accelera \u00eengrijirea pentru al\u021bii care nu pot evita \u00eemboln\u0103virile.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u021bii au declarat pentru The New York Times c\u0103 sunt optimi\u0219ti \u00eentr-un mod precaut c\u0103 un screening mai larg prin auto recoltare – \u00eempreun\u0103 cu o cre\u0219tere a ratei de vaccinare \u00eempotriva HPV – ar putea ajuta Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectivul de eradicare cancerului de col uterin \u00een viitorul nu foarte \u00eendep\u0103rtat.<\/p>\n\n\n\n

Iar pentru Rom\u00e2nia aceste modele s-ar putea dovedi extrem de importante.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Cervical cancer (who.int)<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.nytimes.com\/2024\/08\/15\/well\/pap-smear-cervical-cancer-test-alternative.html?campaign<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  3. New self-screening program will help detect cervical cancer sooner (bccancer.bc.ca)<\/a><\/li>
  4. Cervical cancer screening | Cancer Council<\/a><\/li>
  5. Challenges in the Prevention of Cervical Cancer in Romania – PMC (nih.gov)<\/a><\/li>
  6. Challenges in the Prevention of Cervical Cancer in Romania – PMC (nih.gov)<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n

    \n

    1. Challenges in the Prevention of Cervical Cancer in Romania – PMC (nih.gov)<\/a><\/p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 8 minute Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel mondial, cu toate c\u0103 poate fi prevenit prin imunizare \u0219i programe de screening. Potrivit Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), \u00een 2022, aproximativ 660 000 de femei din \u00eentreaga lume au fost diagnosticate cu cancer […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8857,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8883"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8883"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8883\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8907,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8883\/revisions\/8907"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8857"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}