{"id":8955,"date":"2024-10-24T11:27:46","date_gmt":"2024-10-24T09:27:46","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8955"},"modified":"2024-11-21T09:40:10","modified_gmt":"2024-11-21T07:40:10","slug":"bolile-aparatului-cardiovascular-circulator-si-alimentatia-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=8955","title":{"rendered":"Bolile aparatului cardiovascular (circulator) \u0219i alimenta\u021bia (episodul 1)"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Aria bolilor aparatului cardiovascular (BCV) cuprinde o serie de afec\u021biuni care afecteaz\u0103 inima \u0219i vasele de s\u00e2nge, cum ar fi hipertensiunea arterial\u0103, accidentul vascular cerebral, ateroscleroza, boala arterei periferice \u0219i bolile venoase. Ele sunt adesea legate de comorbidit\u0103\u021bi multiple, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterial\u0103 sau dislipidemia, care reprezint\u0103 patru dintre cei mai mari 10 factori de risc pentru mortalitatea din toate cauzele la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n

Ca atare, BCV sunt principala cauz\u0103 de deces \u00een \u021b\u0103rile occidentale, reprezent\u00e2nd aproape 30% din totalul deceselor la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n

Inciden\u021ba \u00een cre\u0219tere a BCV \u00een ultimii 25 de ani a devenit o prioritate de s\u0103n\u0103tate public\u0103, \u00een special prevenirea lor (sau a evenimentelor cardiovasculare) prin interven\u021bii asupra stilului de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar \u00een acest domeniu, dovezile arat\u0103 c\u0103 probabilitatea apari\u021biei BCV este asociat\u0103 cu modele alimentare nes\u0103n\u0103toase (de exemplu, aportul excesiv de sodiu \u0219i alimente procesate; zaharuri ad\u0103ugate; gr\u0103simi nes\u0103n\u0103toase; aport sc\u0103zut de fructe \u0219i legume, cereale integrale, fibre, leguminoase, pe\u0219te \u0219i nuci), \u00eempreun\u0103 cu lipsa exerci\u021biului fizic, supraponderalitatea \u0219i obezitatea, stresul, consumul de alcool sau obiceiul de a fuma.<\/p>\n\n\n\n

Ateroscleroza, de exemplu, este o boal\u0103 inflamatorie care contribuie la inciden\u021ba \u0219i mortalitatea major\u0103 a bolilor cardiovasculare. Stresul oxidativ \u0219i inflama\u021bia sistemic\u0103 sunt modificabile prin alimenta\u021bie, aportul energetic excesiv \u0219i inactivitatea fizic\u0103 contribuind la secre\u021bia de citokine proinflamatorii. Procesele inflamatorii implic\u0103 zona subendotelial\u0103 a peretelui arterial, prin acumulare de lipide \u0219i macrofage \u00eenc\u0103rcate cu lipide, printre alte tipuri de celule. Dovezile \u0219tiin\u021bifice actuale arat\u0103 c\u0103 inflama\u021bia cronic\u0103 joac\u0103 un rol-cheie \u00een patogeneza bolii coronariene, inclusiv ini\u021bierea \u0219i progresia pl\u0103cii de aterom \u0219i a rupturii, precum \u0219i post-angioplastia \u0219i restenoza. Principalii mediatori ai dezvolt\u0103rii bolii coronariene  sunt proteina C reactiv\u0103 (CRP), interleukina (IL)-1, IL-6, IL-8, IL-1\u03b2, IL-18, proteina chemoattractant\u0103 a monocitelor (MCP)-1 \u0219i factorul de necroz\u0103 tumoral\u0103 (TNF)-\u03b1, printre altele. \u00cen plus, ace\u0219ti mediatori sunt considera\u021bi biomarkeri poten\u021biali ai inflama\u021biei, iar expresia lor poate fi corelat\u0103 cu severitatea bolii coronariene.<\/p>\n\n\n\n

Pe de o parte, exist\u0103 un num\u0103r mare de dovezi \u0219tiin\u021bifice care au indicat c\u0103 alimenta\u021bia ar putea fi cel mai important factor preventiv care previne decesul din cauza bolilor cardiovasculare \u0219i ar putea chiar inversa boala cardiac\u0103. Pe de alt\u0103 parte, dieta pare s\u0103 joace un rol important \u0219i \u00een gestionarea altor factori de risc, cum ar fi excesul de greutate, hipertensiunea, diabetul sau dislipidemia.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i aceasta deoarece modelele alimentare occidentale, comparativ cu modelele alimentare mai s\u0103n\u0103toase (cum ar fi \u201edieta mediteranean\u0103), conduc la o produc\u021bie excesiv\u0103 de citokine proinflamatorii asociat\u0103 cu o sintez\u0103 redus\u0103 de citokine antiinflamatorii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, identificarea \u0219i clasificarea nutrien\u021bilor, alimentelor sau modelelor alimentare care pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi prevenirea bolilor cardiovasculare este o prioritate.<\/p>\n\n\n\n

Printre acestea, consumul de fructe, legume, cereale integrale, nuci, semin\u021be \u0219i leguminoase este asociat cu o inflama\u021bie mai sc\u0103zut\u0103, \u00een timp ce consumul de carne ro\u0219ie a fost corelat cu un nivel inflamator mai ridicat. \u00cen consecin\u021b\u0103, aderen\u021ba sporit\u0103 la modele alimentare mai s\u0103n\u0103toase, caracterizate printr-un aport mai mare de fructe, legume, leguminoase, nuci \u0219i cereale integrale, poate atenua inflama\u021bia de grad sc\u0103zut, prevenind BCV.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, microbiota a fost legat\u0103 de s\u0103n\u0103tatea intestinal\u0103, sistemul imunitar, bioactivarea \u0219i metabolismul nutrien\u021bilor, cum ar fi vitaminele B \u0219i K \u0219i compu\u0219ii bioactivi. Studii clinice recente sugereaz\u0103 o corela\u021bie \u00eentre trimetilamina N-oxid (TMAO) plasmatic\u0103 crescut\u0103, care este produs\u0103 de metabolizarea de c\u0103tre bacteriile intestinale a componentelor dietetice, cum ar fi L-carnitina, betaina \u0219i colina, \u0219i un risc mai mare de diabet, hipertensiune arterial\u0103 \u0219i ateroscleroz\u0103. Prin urmare, a fost bine studiat \u0219i faptul c\u0103 dieta afecteaz\u0103 compozi\u021bia \u0219i activitatea microbiotei intestinale, iar situa\u021biile de disbioz\u0103 a microbiotei intestinale pot fi implicate \u00een dezvoltarea bolilor cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare, cauzele \u0219i factorii de risc ai aterosclerozei \u0219i ai stresului oxidativ nu sunt bine definite. Cu toate acestea, anumite condi\u021bii \u0219i obiceiuri de s\u0103n\u0103tate pot contribui la dezvoltarea aterosclerozei, cum ar fi nivelul ridicat al colesterolului total \u0219i nivelul sc\u0103zut al colesterolului lipoproteic cu densitate mare (HDL-c), hipertensiunea arterial\u0103, diabetul zaharat de tip 2, obezitatea \u0219i inactivitatea fizic\u0103. \u00cen plus, modelele dietetice s\u0103n\u0103toase \u0219i modific\u0103rile stilului de via\u021b\u0103 sunt strategii poten\u021biale pentru prevenirea aterosclerozei \u0219i a stresului oxidativ.<\/p>\n\n\n\n

Dar ce indic\u0103 studiile c\u0103 reprezint\u0103 modele dietetice s\u0103n\u0103toase?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mai multe studii coreleaz\u0103 modelele alimentare s\u0103n\u0103toase cu concentra\u021bii plasmatice mai sc\u0103zute de markeri proinflamatori, \u00een timp ce o diet\u0103 de tip occidental (model alimentar bazat pe carne) este asociat\u0103 cu niveluri mai ridicate al inflama\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Ansamblul actual de dovezi arat\u0103 c\u0103 modelele alimentare s\u0103n\u0103toase \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc similarit\u0103\u021bi, cum ar fi un aport ridicat de fibre, antioxidan\u021bi, vitamine, minerale, polifenoli, acizi gra\u0219i mononesatura\u021bi \u0219i polinesatura\u021bi; un aport sc\u0103zut de sare, zah\u0103r rafinat, gr\u0103simi saturate \u0219i trans; \u0219i carbohidra\u021bi cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 glicemic\u0103 sc\u0103zut\u0103. Aceasta se traduce printr-un aport ridicat de fructe, legume, leguminoase, pe\u0219te \u0219i fructe de mare, nuci, semin\u021be, cereale integrale, uleiuri vegetale (\u00een principal, ulei de m\u0103sline extravirgin) \u0219i produse lactate, \u00eempreun\u0103 cu un aport sc\u0103zut de produse de patiserie, b\u0103uturi r\u0103coritoare \u0219i carne ro\u0219ie \u0219i procesat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Interven\u021biile dietetice mediteraneene \u0219i cele ale dietei DASH ( o dieta al c\u0103rei scop principal este reducerea \u0219i prevenirea hipertensiunii arteriale) sunt bine studiate pentru rezultatele cardio-vasculare. Ambele modele dietetice pot reduce inciden\u021ba bolilor cardio-vasculare prin reglarea \u00een jos a inflama\u021biei \u0219i un control mai bun al greut\u0103\u021bii corporale, care \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc, de asemenea, al\u021bi factori de risc \u0219i sunt corelate cu un num\u0103r mai mic de evenimente clinice.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, \u00een aprilie 2024, un studiu de nutri\u021bie a \u021binut prima pagin\u0103 a ziarelor, subliniind impactul critic al dietei asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cardiovasculare. Acesta a fost prezentat la Sesiunea \u0219tiin\u021bific\u0103 anual\u0103 a Colegiului American de Cardiologie la \u00eenceputul lunii aprilie 2024 \u0219i a fost condus de exper\u021bi de la Piedmont Athens Regional Hospital din Athens, Georgia, Statele Unite ale Americii.<\/p>\n\n\n\n

Studiul a analizat date de la 3.170 de participan\u021bi la National Health and Nutrition Examination Survey din Statele Unite, to\u021bi fiind adul\u021bi cu boli cardiovasculare. El a constatat c\u0103 89% dintre ace\u0219tia au consumat mai mult dec\u00e2t dublul dozei \u201eideale\u201d recomandate de American Heart Association, care este de 1 500 miligrame (mg) de sodiu (sare) pe zi. A\u0219adar, consumul de sare este un prim element de monitorizat pentru s\u0103n\u0103tatea cardio-vascular\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Apoi, dac\u0103 ne referim la legume, ar fi de discutat care dintre acestea sunt cele mai bune pentru s\u0103n\u0103tatea sistemului circulator. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, cercet\u0103torii implica\u021bi \u00eentr-un alt studiu recent au vrut s\u0103 vad\u0103 cum afecteaz\u0103 tensiunea arterial\u0103 legumele crucifere – precum varza kale, broccoli \u0219i conopida –  \u00een compara\u021bie cu legumele r\u0103d\u0103cinoase \u0219i de dovleac.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au m\u0103surat modul \u00een care legumele crucifere au afectat tensiunea arterial\u0103 sistolic\u0103 brahial\u0103 pe parcursul a 24 de ore \u2013 valoarea mai mare a tensiunii arteriale, care se m\u0103soar\u0103 c\u00e2nd mu\u0219chii inimii se contract\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 cercetare a fost un studiu randomizat, controlat, \u00eencruci\u0219at, care a recrutat 18 participan\u021bi australieni cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 56 \u0219i 72 de ani. \u00cen final, cercet\u0103torii au exclus unul dintre cei 18 participan\u021bi din analiz\u0103, deoarece acesta a refuzat participarea dup\u0103 prima citire a tensiunii arteriale.<\/p>\n\n\n\n

Participan\u021bii recruta\u021bi aveau tensiune arterial\u0103 u\u0219or sau moderat ridicat\u0103, definit\u0103 ca o tensiune arterial\u0103 sistolic\u0103 \u00eentre 120 \u0219i 160 mmHg \u0219i o citire diastolic\u0103 mai mic\u0103 de 100 mmHg. Tensiunea arterial\u0103 sistolic\u0103 medie la momentul ini\u021bial a fost considerat\u0103 u\u0219or crescut\u0103 la 135,9 mmHg, iar tensiunea arterial\u0103 diastolic\u0103 medie a fost de 76,4 mmHg.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au cerut participan\u021bilor s\u0103 completeze un chestionar dietetic pentru a stabili dietele de baz\u0103 \u0219i consumul tipic de legume crucifere. De asemenea, au colectat date privind activitatea fizic\u0103 \u0219i nivelurile de stres.<\/p>\n\n\n\n

Participan\u021bii au luat parte la dou\u0103 interven\u021bii care au durat dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, cu o pauz\u0103 de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentre interven\u021bii. Pentru una dintre perioadele de interven\u021bie, participan\u021bii au primit doza de control, care a constat \u00een patru por\u021bii de legume r\u0103d\u0103cinoase \u0219i de dovleac pe zi.<\/p>\n\n\n\n

Pentru cealalt\u0103 perioad\u0103 de interven\u021bie, participan\u021bii au primit interven\u021bia activ\u0103, care a constat \u00een patru por\u021bii de legume crucifere pe zi. Ei au m\u00e2ncat legume preparate sub form\u0103 de supe la pr\u00e2nz \u0219i cin\u0103 \u00een fiecare zi. Cercet\u0103torii au furnizat participan\u021bilor pr\u00e2nzul, cina \u0219i legumele corespunz\u0103toare. Iar 72% dintre participan\u021bi au respectat obliga\u021bia de a m\u00e2nca toate supele atribuite.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 consumul de legume crucifere a contribuit la sc\u0103derea tensiunii arteriale sistolice \u00een timpul zilei dup\u0103 interven\u021bia de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, dar nu a p\u0103rut s\u0103 aib\u0103 un impact asupra tensiunii arteriale sistolice nocturne.<\/p>\n\n\n\n

Ei au observat, de asemenea, o cre\u0219tere a tensiunii arteriale diastolice aortice pe timp de noapte la interven\u021bia activ\u0103 comparativ cu grupul de control \u00eentre interven\u021bii. \u00cen plus, ace\u0219tia au raportat o cre\u0219tere a ritmului cardiac \u00een interven\u021bia activ\u0103 \u00een raport cu interven\u021bia de control. Cu toate acestea, cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de frecven\u021b\u0103 cardiac\u0103 observat\u0103 a fost din cauza sc\u0103derii frecven\u021bei cardiace \u00een cazul zonei de control.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au constatat, de asemenea, c\u0103 participan\u021bii din interven\u021bia activ\u0103 au \u00eenregistrat o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a nivelului seric de trigliceride comparativ cu grupul de control.<\/p>\n\n\n\n

Ambele grupuri au pierdut, de asemenea, \u00een greutate, ceea ce poate fi o component\u0103 important\u0103 a gestion\u0103rii tensiunii arteriale. Cu toate acestea, deoarece au pierdut cantit\u0103\u021bi similare, pierderea \u00een greutate nu pare s\u0103 fie motivul diferen\u021belor de tensiune arterial\u0103 dintre cele dou\u0103 grupuri.<\/p>\n\n\n\n

Autorii studiului, au concluzionat: \u201eAm constatat o reducere cu 2,5 mmHg a tensiunii arteriale sistolice ambulatorii de 24 de ore, ceea ce se poate traduce printr-un risc cu aproximativ 5% mai mic de a suferi un eveniment major de boal\u0103 cardiovascular\u0103, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Legumele crucifere reprezint\u0103 de obicei doar o mic\u0103 parte din totalul legumelor consumate de popula\u021bia adult\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t strategiile de cre\u0219tere a ponderii acestor legume \u00een alimenta\u021bie vor duce probabil la un impact substan\u021bial asupra reducerii poverii bolilor cardiovasculare<\/em>\u201e.<\/p>\n\n\n\n

Christopher Berg, un cardiolog certificat la MemorialCare Heart and Vascular Institute la Orange Coast Medical Center din Fountain Valley, California, SUA care nu a fost implicat \u00een studiu, a remarcat urm\u0103toarele cu privire la concluziile studiului: \u201eAcesta este un studiu fascinant, deoarece ilustreaz\u0103 faptul c\u0103, doar prin consumul unor cantit\u0103\u021bi mai mari dintr-un aliment natural integral, ar putea fi posibil s\u0103 facem schimb\u0103ri semnificative \u00een biologia noastr\u0103 \u0219i s\u0103 ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim tensiunea arterial\u0103. Acest efect se datoreaz\u0103 probabil efectelor biologice ale micronutrien\u021bilor care sunt specifici legumelor crucifere, deoarece supa control avea calorii, macronutrien\u021bi \u0219i sodiu similare cu cele ale supei de legume crucifere\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, dovezile favorizeaz\u0103 consumul de modele dietetice s\u0103n\u0103toase, cum ar fi dieta mediteranean\u0103 sau dieta DASH, fa\u021b\u0103 de alte modele dietetice nes\u0103n\u0103toase, cum ar fi dieta occidental\u0103, bazat\u0103 pe un consum ridicat de sare, zaharuri ad\u0103ugate \u0219i gr\u0103simi saturate \u0219i trans.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 dovezi puternice arat\u0103 beneficiile poten\u021biale pentru s\u0103n\u0103tate pe care o mare cantitate de alimente, nutrien\u021bi, compu\u0219i bioactivi \u0219i antioxidan\u021bi alimentari, cum ar fi polifenolii, le pot exercita asupra factorilor de risc cardiovasculari sau direct asupra dezvolt\u0103rii bolilor cardiovasculare, este necesar s\u0103 se efectueze mai multe studii interven\u021bionale cu un num\u0103r mai mare de cazuri \u0219i o urm\u0103rire mai lung\u0103, iar posibilele mecanisme implicate \u00een efectul cardioprotector al dietei, alimentelor, nutrien\u021bilor sau compu\u0219ilor bioactivi, trebuie investigate mai mult.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen episodul urm\u0103tor vom continua discu\u021bia despre dieta s\u0103n\u0103toas\u0103 pentru inim\u0103 \u0219i vom prezenta 8 pa\u0219i pentru a preveni bolile de inim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv E-asistent<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. Nutrition and Cardiovascular Health – PMC (nih.gov)<\/a>, inclusiv sursa foto<\/li>
  2. Heart-healthy diet: 8 steps to prevent heart disease – Mayo Clinic<\/a><\/li>
  3. Expert tips on how to make your diet healthy for the heart (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li>
  4. Hypertension: Veggies like broccoli may help lower blood pressure (medicalnewstoday.com)<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Aria bolilor aparatului cardiovascular (BCV) cuprinde o serie de afec\u021biuni care afecteaz\u0103 inima \u0219i vasele de s\u00e2nge, cum ar fi hipertensiunea arterial\u0103, accidentul vascular cerebral, ateroscleroza, boala arterei periferice \u0219i bolile venoase. Ele sunt adesea legate de comorbidit\u0103\u021bi multiple, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterial\u0103 sau dislipidemia, care […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8919,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8955"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8955"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8955\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8966,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8955\/revisions\/8966"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8919"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8955"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8955"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8955"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}