![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/sarcina.png\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n\u00cen timpul sarcinii, corpul feminin trece printr-o varietate de schimb\u0103ri fizice, inclusiv aportul de s\u00e2nge suplimentar \u00een organism, un ritm cardiac mai rapid, cre\u0219terea activit\u0103\u021bii rinichilor, respira\u021bie mai profund\u0103 \u0219i modific\u0103ri ale tractului digestiv care pot provoca arsuri la stomac, grea\u021b\u0103 sau v\u0103rs\u0103turi.<\/p>\n\n\n\n
Majoritatea acestor modific\u0103ri se datoreaz\u0103 hormonilor de sarcin\u0103, cum ar fi estrogenul, progesteronul \u0219i gonadotropina corionic\u0103 uman\u0103. Bottom of Form<\/p>\n\n\n\n
Ce \u0219tim din cercet\u0103rile anterioare este c\u0103 hormonii de sarcin\u0103 pot provoca \u0219i modific\u0103ri ale creierului. De aceea, cercet\u0103torii de la universitatea american\u0103 din California au studiat \u0219i demonstrat pentru prima dat\u0103 modul \u00een care schimb\u0103rile hormonale modific\u0103 creierul pe parcursul sarcinii, inclusiv modific\u0103rile cantit\u0103\u021bii de materie alb\u0103 \u0219i gri din creier. \u201eCreierul este un organ endocrin, iar hormonii sexuali sunt neuromodulatori puternici<\/em>\u201d, a explicat Dr Emily G. Jacobs, profesor asociat de \u0218tiin\u021be psihologice \u0219i ale creierului la Universitatea din California – Santa Barbara \u0219i autor principal al acestui studiu.<\/p>\n\n\n\n \u201eStudiile pe oameni tind s\u0103 se bazeze pe imagistica cerebral\u0103 \u0219i pe evalu\u0103rile endocrine care sunt colectate de la grupuri de persoane observate la un moment dat. Dar acest tip de abordare a mediei de grup nu ne poate spune nimic despre modul \u00een care creierul se schimb\u0103 de la o zi la alta sau de la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la alta, pe m\u0103sur\u0103 ce hormonii sunt elibera\u021bi \u00een organism<\/em>\u201d, a subliniat aceasta.<\/p>\n\n\n\n \u201eLaboratorul meu utilizeaz\u0103 metode de imagistic\u0103 de precizie pentru a \u00een\u021belege cum r\u0103spunde creierul la tranzi\u021biile neuroendocrine majore \u2013 ciclul circadian, ciclul menstrual, menopauza \u0219i acum una dintre cele mai mari tranzi\u021bii neuroendocrine pe care le poate experimenta o fiin\u021b\u0103 uman\u0103, sarcina<\/em>\u201d, ne-a spus Jacobs.<\/p>\n\n\n\n \u00cen urma analizei scan\u0103rilor RMN, Jacobs \u0219i echipa sa au descoperit c\u0103 cele mai vizibile modific\u0103ri ale creierului participantei la studiu pe parcursul sarcinii au fost reducerea volumului de materie cenu\u0219ie cortical\u0103, care a persistat \u0219i dup\u0103 na\u0219tere. Majoritatea stratului exterior al creierului este format din materie cenu\u0219ie, care are rolul principal de a procesa informa\u021biile \u00een creier \u0219i ajut\u0103 la controlul g\u00e2ndurilor, emo\u021biilor, memoriei \u0219i mi\u0219c\u0103rilor musculare.<\/p>\n\n\n\n Jacobs a subliniat faptul c\u0103: \u201eUneori, oamenii se \u00eencrunt\u0103 c\u00e2nd aud c\u0103 volumul materiei cenu\u0219ii scade \u00een timpul sarcinii, dar probabil c\u0103 acesta nu este un lucru r\u0103u. Aceast\u0103 schimbare reflect\u0103 \u201ereglajul fin\u201d al circuitelor neuronale, la fel ca sub\u021bierea cortical\u0103 care are loc \u00een timpul pubert\u0103\u021bii. \u00cen ambele cazuri, acest proces adaptiv permite creierului s\u0103 devin\u0103 mai specializat<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eG\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la David al lui Michelangelo<\/em>\u201d, a ilustrat ea. \u201eArtistul \u00eencepe cu un bloc de marmur\u0103, iar frumuse\u021bea subiacent\u0103 este dezv\u0103luit\u0103 prin arta \u00eendep\u0103rt\u0103rii, prin ascu\u021birea \u0219i rafinarea atent\u0103 a materialului. \u00cen cazul creierului, acest proces are loc la \u00eenceputul dezvolt\u0103rii, din nou \u00een timpul pubert\u0103\u021bii, iar sarcina reflect\u0103 probabil un alt val de rafinare cortical\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u00cen plus, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au constatat cre\u0219teri notabile ale localiz\u0103rii mai profunde \u00een creier, despre care au raportat c\u0103 au atins v\u00e2rful \u00een al doilea trimestru \u0219i au revenit la nivelurile normale de dinainte de sarcin\u0103 \u00een jurul momentului na\u0219terii. Aproximativ 60% din creier este format din materie alb\u0103, care conecteaz\u0103 diferite zone ale creierului \u00eentre ele pentru a ajuta la comunicarea pentru concentrare, \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i echilibrare \u00een timpul mi\u0219c\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n \u201eExist\u0103 at\u00e2t de multe despre neurobiologia sarcinii pe care nu le \u00een\u021belegem \u00eenc\u0103<\/em>\u201d, a spus Jacobs. \u201eNu este din cauz\u0103 c\u0103 femeile sunt prea complicate; nu este din cauz\u0103 c\u0103 sarcina este un nod gordian. Este un produs secundar al faptului c\u0103 \u0219tiin\u021bele biomedicale ignor\u0103 adesea s\u0103n\u0103tatea femeilor. Suntem \u00een 2024 \u0219i aceasta este prima privire pe care o avem asupra acestei tranzi\u021bii neurobiologice fascinante, iar ignoran\u021ba noastr\u0103 are consecin\u021be<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eTotu\u0219i, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu au datele de care avem nevoie pentru a prezice depresia postpartum \u00eenainte ca aceasta s\u0103 se manifeste; nu avem datele de care avem nevoie pentru a \u00een\u021belege efectele preeclampsiei asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului \u00een via\u021ba ulterioar\u0103<\/em>\u201d, a continuat ea.<\/p>\n\n\n\n \u201eAvem nevoie de date mai bune. De\u0219i femeile reprezint\u0103 jum\u0103tate din popula\u021bie, doar aproximativ 10% din bugetul Institutului Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate se aloc\u0103 condi\u021biilor care afecteaz\u0103 \u00een principal femeile. Iar din cele 50 000 de articole de imagistic\u0103 a creierului uman publicate \u00een ultimii 30 de ani, mai pu\u021bin de 0.5% se concentreaz\u0103 asupra factorilor de s\u0103n\u0103tate unici pentru femei<\/em>.\u201d – Emily G. Jacobs, PhD<\/p>\n\n\n\n Legat de acest studiu, Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, SUA, a declarat pentru Medical News Today<\/em> c\u0103 a g\u0103sit aceast\u0103 cercetare fascinant\u0103 \u0219i provocatoare \u201eCred c\u0103 este at\u00e2t de important c\u0103 putem s\u0103 cartografiem creierul unei femei \u00een timp ce este \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu un RMN f\u0103r\u0103 a provoca nici un r\u0103u mamei \u0219i copilului lor \u00een curs de dezvoltare, deoarece RMN nu utilizeaz\u0103 radia\u021bii …Este fascinant s\u0103 vedem date care sugereaz\u0103 c\u0103 o mam\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103 are o cre\u0219tere tranzitorie a materiei albe cu o sc\u0103dere a materiei cenu\u0219ii \u00een timpul sarcinii<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, el a remarcat, de asemenea, c\u0103 cercetarea subliniaz\u0103 c\u00e2t de multe \u00eentreb\u0103ri cu privire la modific\u0103rile creierului \u00een timpul sarcinii r\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Principala dintre acestea este: La ce servesc de fapt aceste modific\u0103ri?<\/p>\n\n\n\n \u201eModul \u00een care descriu materia cenu\u0219ie este ca o sal\u0103 de calculatoare plin\u0103 de servere \u0219i calculatoare, iar materia cenu\u0219ie sunt toate calculatoarele de pe rafturile acestor servere<\/em>… iar modul \u00een care descriu materia alb\u0103 este ca o camer\u0103 de calculatoare cu nenum\u0103rate fire, prelungitoare, cabluri de re\u021bea, iar materia alb\u0103 este toate aceste interconexiuni<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201e\u00cen timpul sarcinii, a demonstrat aceast\u0103 lucrare, mama a avut o sc\u0103dere a cantit\u0103\u021bii de \u201ecomputere\u201d care func\u021bionau, dar o cre\u0219tere a cantit\u0103\u021bii de \u201ecabluri\u201d care circulau \u00een jurul creierului ei. Imagina\u021bi-v\u0103 c\u0103 o camer\u0103 cu protec\u021bii suplimentare \u00eempotriva supratensiunilor, cabluri prelungitoare, cabluri de re\u021bea este ca creierul unei femei \u00eens\u0103rcinate, ceea ce este fascinant. Ca multe alte lucruri \u00een neuro\u0219tiin\u021be, urm\u0103torul pas va fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce \u0219i cum aceste cuno\u0219tin\u021be pot ajuta la s\u0103n\u0103tatea unei femei \u00eens\u0103rcinate<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n De asemenea, G. Thomas Ruiz, obstetrician-ginecolog certificat \u0219i obstetrician-ginecolog principal la MemorialCare Orange Coast Medical Center din Fountain Valley, California, SUA, spune despre acest studiu c\u0103 este foarte important pentru cercet\u0103tori s\u0103 continue s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi prin care sarcina are un impact asupra diferitelor p\u0103r\u021bi ale corpului, cum ar fi creierul. \u201eEste foarte important pentru c\u0103 exist\u0103 unele efecte foarte negative care pot ap\u0103rea cu hormoni de sarcin\u0103, \u00een special st\u0103rile depresive \u0219i , care este o problem\u0103 major\u0103 de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103<\/em>\u201d, a explicat Ruiz. \u201eCred c\u0103 cercet\u0103torii trebuie s\u0103 continue s\u0103 analizeze interac\u021biunea complet\u0103 a hormonilor cu neurotransmi\u021b\u0103torii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem ob\u021bine o \u00een\u021belegere exact\u0103 \u0219i real\u0103 a modului \u00een care are loc aceast\u0103 interac\u021biune<\/em>\u201d, a concluzionat Ruiz.<\/p>\n\n\n\n \u00cen continuare, echipa de cercetare inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 continue s\u0103 \u00eenregistreze modific\u0103rile creierului \u00een timpul sarcinii la mai multe femei. Acest lucru va dezv\u0103lui dac\u0103 modific\u0103rile observate \u00een acest studiu sunt tipice. De asemenea, ar putea dezv\u0103lui dac\u0103 varia\u021biile acestor modific\u0103ri ale creierului sunt asociate cu unele efecte asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cum ar fi depresia postpartum.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, studii mai vechi au constatat c\u0103 proaspetele mame au \u00eenregistrat reduceri ale materiei cenu\u0219ii care au durat cel pu\u021bin doi ani dup\u0103 na\u0219tere. Aceste modific\u0103ri ale creierului au fost utilizate \u0219i pentru a prezice modul \u00een care mamele au performat pe scala de ata\u0219ament. De fapt, cercet\u0103torii au reu\u0219it s\u0103 utilizeze un algoritm informatic pentru a identifica femeile care erau noi mame doar pe baza modelelor de pierdere a materiei cenu\u0219ii. Pierderea materiei cenu\u0219ii nu a fost observat\u0103 la noii ta\u021bi sau la cei care nu sunt p\u0103rin\u021bi. Se crede aceste pierderi pot fi din cauz\u0103 c\u0103, practic, creierul proaspetelor mame devine mai specializat \u00een moduri care le vor ajuta s\u0103 se adapteze la maternitate \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 mai bine nevoilor copiilor lor.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute Cercet\u0103torii de la Universitatea din California, Santa Barbara, Statele Unite ale Americii arat\u0103 pentru prima dat\u0103 modul \u00een care schimb\u0103rile hormonale modific\u0103 creierul pe parcursul sarcinii, inclusiv modific\u0103rile cantit\u0103\u021bii de materie alb\u0103 \u0219i cenu\u0219ie din creier. Acest studiu a fost publicat recent \u00een revista Nature Neuroscience. Pentru el, cercet\u0103torii […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8981,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8994"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8994"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9010,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8994\/revisions\/9010"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}