{"id":9046,"date":"2024-12-18T09:42:28","date_gmt":"2024-12-18T07:42:28","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9046"},"modified":"2025-01-27T10:14:37","modified_gmt":"2025-01-27T08:14:37","slug":"pericolul-rezistentei-anti-microbiene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9046","title":{"rendered":"Pericolul rezisten\u021bei anti microbiene"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Milioane de oameni mor ca efect direct al infec\u021biilor bacteriene – \u00een special atunci c\u00e2nd bacteriile au dezvoltat o rezisten\u021b\u0103 la antibioticele pe care le folosim pentru a le trata. Aceast\u0103 rezisten\u021b\u0103 la medicamente este cea care le face deosebit de letale.<\/p>\n\n\n\n

Iar cele mai recente date nu sunt \u00eencurajatoare. Apari\u021bia mai multor specii de bacterii rezistente la medicamente se dovede\u0219te a fi o problem\u0103 grav\u0103 pentru sistemele de s\u0103n\u0103tate din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Se estimeaz\u0103 c\u0103 rezisten\u021ba anti microbian\u0103 bacterian\u0103 a fost direct responsabil\u0103 pentru 1,27 milioane de decese la nivel mondial \u00een 2019 \u0219i ar putea fi asociat\u0103 cu p\u00e2n\u0103 la 4,95 milioane de decese, conform Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS).<\/p>\n\n\n\n

Printre principalele bacterii rezistente la medicamente care pot provoca boli grave se num\u0103r\u0103 mycobacterium tuberculosis, bacteria care cauzeaz\u0103 tuberculoza, \u0219i agen\u021bii patogeni rezisten\u021bi cu prevalen\u021b\u0103 ridicat\u0103, precum Salmonella, Shigella, Pseudomonas aeruginosa \u0219i Staphylococcus aureus.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, atunci c\u00e2nd ne referim la rezisten\u021ba anti-microbian\u0103 vorbim despre rezisten\u021ba la toate tipurile de microbi, inclusiv bacterii, dar \u0219i parazi\u021bi, viru\u0219i \u0219i ciuperci, care s-au adaptat pentru a rezista tratamentelor medicale comune.<\/p>\n\n\n\n

Foarte simplu spus, medicamentele nu mai func\u021bioneaz\u0103 la fel de bine ca \u00eenainte \u00eempotriva diferi\u021bilor microbi \u0219i cercetarea trebuie s\u0103 descopere altele noi pentru a trata bolile. Chiar \u0219i boli comune, cum ar fi infec\u021biile tractului urinar, pot deveni fatale atunci c\u00e2nd nu mai pot fi tratate, pentru c\u0103 suntem rezisten\u021bi la medicamentele existente.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a se face c\u0103 apari\u021bia rezisten\u021bei anti microbiene a dus la intensificarea eforturilor de a reduce utilizarea inutil\u0103 a antibioticelor \u00een asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103, de exemplu, \u00eens\u0103 pericolele poten\u021biale ale infec\u021biei bacteriene continu\u0103 s\u0103 provoace \u00eengrijorare.<\/p>\n\n\n\n

Deci care sunt riscurile utiliz\u0103rii \u0219i ale neutiliz\u0103rii antibioticelor \u00een asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103? Ce spun medicii prescriptori?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Un studiu calitativ publicat \u00een urm\u0103 cu 4 ani a analizat cum percep medicii prescriptori din asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 riscul \u0219i ce preocup\u0103ri au legate de siguran\u021ba asociat\u0103 prescrierii reduse de antibiotice. Aceasta a utilizat interviuri semi structurate realizate cu treizeci de participan\u021bi, inclusiv dou\u0103zeci \u0219i trei de medici generali\u0219ti, cinci asistente medicale \u0219i doi farmaci\u0219ti din 10 cabinete de medicin\u0103 general\u0103 dintr-o zon\u0103 urban\u0103 \u0219i dintr-un ora\u0219 de comitat din Anglia. Apoi a fost efectuat\u0103 o analiz\u0103 tematic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru analiz\u0103, au fost identificate trei teme principale: evaluarea riscurilor, echilibrarea riscurilor de tratament \u0219i negocierea deciziilor \u0219i a riscurilor. Responden\u021bii au indicat c\u0103 deciziile lor au fost fundamentate pe evaluarea riscurilor clinice, dar aceasta a fost influen\u021bat\u0103 de abord\u0103ri diferite privind utilizarea antibioticelor, majoritatea \u00eenclin\u00e2nd c\u0103tre prescrierea redus\u0103. Percep\u021bia riscului de c\u0103tre prescriptori a inclus consecin\u021bele at\u00e2t ale prescrierii necorespunz\u0103toare, c\u00e2t \u0219i ale administr\u0103rii necorespunz\u0103toare a antibioticelor. Sepsisul a fost considerat cel mai \u00eengrijor\u0103tor rezultat poten\u021bial al neprescrierii, conduc\u00e2nd la posibile v\u0103t\u0103m\u0103ri ale pacien\u021bilor \u0219i la posibile litigii. <\/p>\n\n\n\n

Riscurile prescrierii de antibiotice au inclus infec\u021bii rezistente la antibiotice \u0219i infec\u021bii cu Clostridium difficile, precum \u0219i efecte secundare, cum ar fi erup\u021biile cutanate, care ar putea duce la o posibil\u0103 etichetare gre\u0219it\u0103 ca alergie la antibiotice. Prescriptorii au aflat preferin\u021bele pacien\u021bilor \u00een ceea ce prive\u0219te utilizarea sau evitarea antibioticelor pentru a fundamenta strategiile de gestionare, care au inclus sfaturi educa\u021bionale, sfaturi privind autogestionarea, inclusiv semnele de avertizare \u0219i utilizarea prescrip\u021biilor \u00eent\u00e2rziate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, acest studiu calitativ a ar\u0103tat c\u0103 atitudinea fa\u021b\u0103 de prescrierea antibioticelor evolueaz\u0103, reducerea prescrierii antibioticelor fiind abordat\u0103 \u00een prezent \u00een mod mai sistematic. Totodat\u0103, compromisurile \u00een materie de siguran\u021b\u0103 asociate cu utilizarea sau neutilizarea antibioticelor prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi, \u00een special atunci c\u00e2nd deciziile de prescriere nu sunt \u00een concordan\u021b\u0103 cu a\u0219tept\u0103rile pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Care sunt bacteriile cele mai periculoase?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii monitorizeaz\u0103 \u0219i clasific\u0103 bacteriile \u00een func\u021bie de diverse date: precum inciden\u021ba ratei de mortalitate, costurile cazurilor non-fatale pentru s\u0103n\u0103tate, trendurile rezisten\u021bei, transmisibilitatea, gradul \u00een care pot fi prevenite, gradul \u00een care pot fi tratate \u0219i medicamentele noi \u00een curs de dezvoltare. Bacteriile primesc un punctaj pentru fiecare criteriu \u0219i apoi sunt clasificate. Lista 2024 cuprinde peste 20 de agen\u021bi patogeni prioritari dintre care \u00eei vedem mai jos pe primii opt.<\/p>\n\n\n\n

1.Klebsiella pneumoniae<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Klebsiella este un tip de bacterie care se g\u0103se\u0219te \u00een intestine \u0219i \u00een fecalele umane. Klebsiella pneumoniae poate provoca pneumonie, infec\u021bii ale fluxului sanguin, infec\u021bii ale pl\u0103gilor sau ale locului interven\u021biei chirurgicale \u0219i meningit\u0103, dac\u0103 ajunge \u00een sistemul nervos.<\/p>\n\n\n\n

Klebsiella pneumoniae poate deveni o a\u0219a-numit\u0103 \u201esuperbacterie\u201d \u00een spitale. Se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te rapid \u0219i devine rezistent\u0103 la majoritatea tratamentelor medicamentoase disponibile.<\/p>\n\n\n\n

Este rezistent\u0103 \u00een special la carbapenem, un \u201eantibiotic de ultim\u0103 instan\u021b\u0103\u201d, utilizat atunci c\u00e2nd toate celelalte tratamente pentru agen\u021bii patogeni multirezisten\u021bi la medicamente au e\u0219uat. Klebsiella pneumoniae este, de asemenea, rezistent\u0103 la un antibiotic de a treia genera\u021bie numit cefalosporin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

2. Escherichia coli (E. coli)<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Bacteria Escherichia coli (E. coli) se g\u0103se\u0219te de obicei \u00een intestinele animalelor umane \u0219i non-umane, dar \u0219i \u00een mediu, \u00een alimente \u0219i \u00een ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea tipurilor de E. coli sunt inofensive, dar unele pot provoca boli, inclusiv diaree, infec\u021bii ale tractului urinar, pneumonie \u0219i septicemie.<\/p>\n\n\n\n

E. coli este rezistent la cefalosporine de a treia genera\u021bie – un antibiotic prescris frecvent, care este utilizat \u0219i pentru tratarea infec\u021biilor cu transmitere sexual\u0103, cum ar fi gonoreea. E. coli este, de asemenea, rezistent\u0103 la carbapenem.<\/p>\n\n\n\n

3. Acinetobacter baumannii<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 2012, cercet\u0103torii au descris Acinetobacter baumannii drept un \u201epatogen bacterian oportunist emergent\u201d asociat cu infec\u021biile nosocomiale. Pacien\u021bii spitaliza\u021bi pe termen lung cu un sistem imunitar compromis sau cei spitaliza\u021bi pentru mai mult de 90 de zile au fost identifica\u021bi ca av\u00e2nd un risc ridicat de a contracta o infec\u021bie. Acinetobacter baumannii care este rezistent la carbapenem.<\/p>\n\n\n\n

4. Mycobacterium tuberculosis<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Mycobacterium tuberculosis (TB) cauzeaz\u0103 tuberculoza, o infec\u021bie bacterian\u0103 poten\u021bial fatal\u0103 a pl\u0103m\u00e2nilor.<\/p>\n\n\n\n

TB a ucis 1,25 milioane de persoane, inclusiv 161 000 de persoane cu HIV, \u00een 2023.<\/p>\n\n\n\n

OMS a declarat c\u0103 \u201etuberculoza a redevenit probabil principala cauz\u0103 de deces din lume cauzat\u0103 de un singur agent infec\u021bios, dup\u0103 trei ani \u00een care a fost \u00eenlocuit\u0103 de boala coronavirus (COVID-19)\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Mycobacterium tuberculosis este rezistent la rifampicin\u0103 – un antibiotic utilizat pentru tratarea infec\u021biilor micobacteriene, cum ar fi TB \u0219i lepra.<\/p>\n\n\n\n

5. Salmonella Typhi<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Salmonella Typhi provoac\u0103 febra tifoid\u0103, o boal\u0103 care pune via\u021ba \u00een pericol. Aceasta afecteaz\u0103 mai ales persoanele care tr\u0103iesc \u00een regiuni cu salubritate precar\u0103 \u0219i surse de ap\u0103 \u0219i alimente nesigure – cum ar fi p\u0103r\u021bi din Asia, Africa \u0219i America Latin\u0103. Centrele americane pentru controlul \u0219i prevenirea bolilor estimeaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 aproximativ 9 milioane de cazuri de febr\u0103 tifoid\u0103 la nivel mondial \u00een fiecare an.<\/p>\n\n\n\n

Salmonella Typhi este rezistent\u0103 la flourochinolon\u0103 – un antibiotic cu spectru larg, cu o serie de efecte secundare, care au determinat Agen\u021bia European\u0103 pentru Medicamente s\u0103 restric\u021bioneze utilizarea sa.<\/p>\n\n\n\n

6. Specii de Shigella<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Exist\u0103 patru specii de Shigella: Shigella sonnei, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella dysenteriae. Bacteriile Shigella provoac\u0103 diaree, dureri de stomac \u0219i febr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Se r\u0103sp\u00e2ndesc prin alimente \u0219i ap\u0103 contaminate, dar \u0219i \u00een timpul activit\u0103\u021bii sexuale cu o persoan\u0103 bolnav\u0103. Acestea sunt rezistente la fluorochinolon\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Speciile de Shigella care sunt rezistente la aproape toate clasele de antimicrobiene sunt din ce \u00een ce mai r\u0103sp\u00e2ndite \u0219i devin dominante la nivel mondial. Cea mai mare povar\u0103 a bolii se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii, cu condi\u021bii sanitare precare.<\/p>\n\n\n\n

7. Enterococcus faecium<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Enterococcus faecium tr\u0103ie\u0219te \u00een flora intestinal\u0103, cunoscut\u0103 \u0219i ca microbiom. Acesta poate duce la boli grave pentru persoanele cu diabet sau o afec\u021biune renal\u0103 cronic\u0103. Poate provoca infec\u021bii cum ar fi infec\u021biile tractului urinar \u0219i infec\u021bii ale sistemului nervos, dac\u0103 intr\u0103 \u00een p\u0103r\u021bi ale corpului din afara intestinului.<\/p>\n\n\n\n

Enterococcus sunt rezistente la vancomicin\u0103 – un antibiotic, care este, de asemenea, utilizat pentru a trata infec\u021biile cauzate de bacteriile stafilococi, care este, de asemenea, rezistent la medicamente.<\/p>\n\n\n\n

8. Pseudomonas aeruginosa<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Pseudomonas aeruginosa duce la infec\u021bii \u00een s\u00e2nge, pl\u0103m\u00e2ni, tractul urinar \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale corpului, adesea dup\u0103 interven\u021bii chirurgicale \u00een spitale. Bacteriile Pseudomonas aeruginosa sunt multidrog-rezistente (MDR), inclusiv la antibioticul comun, carbapenem.<\/p>\n\n\n\n

Infec\u021biile cu Pseudomonas aeruginosa prezint\u0103 riscuri specifice \u00een cazul pacien\u021bilor imunocompromi\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, av\u00e2nd \u00een vedere pericolele, chiar dac\u0103 medici sunt din ce \u00een ce mai con\u0219tien\u021bi de riscurile rezisten\u021bei anti-microbiene, poate fi uneori dificil de explicat pacien\u021bilor care sunt riscurile utiliz\u0103rii antibioticelor \u00een asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103, atunci c\u00e2nd acestea nu sunt necesare.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen studiul bazat pe interviuri cu prescriptorii din asisten\u021ba medical\u0103 primar\u0103 din Marea Britanie, mul\u021bi participan\u021bi au recunoscut c\u0103, \u00een ultimii c\u00e2\u021biva ani, s-au produs schimb\u0103ri \u00een sensul reducerii prescrierilor, de\u0219i etapa convingerii pacientului c\u00e2nd nu era necesar s\u0103 ia antibiotice pare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cea mai dificil\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u201dPrescriu mai pu\u021bin deoarece cred c\u0103 acum suntem mai con\u0219tien\u021bi de rezisten\u021ba la medicamente dec\u00e2t eram acum 5 ani. Se vorbe\u0219te mult mai mult despre ea \u0219i o vedem mai des. Dar, de asemenea, acum sunt mai \u00eencrez\u0103tor \u00een a purta aceast\u0103 discu\u021bie dificil\u0103 cu pacientul<\/em>. (Interviul 5, medic de familie)\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103 – Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/u><\/em>:<\/p>\n\n\n\n

  1. Risks of use and non-use of antibiotics in primary care: qualitative study of prescribers\u2019 views – PMC<\/a><\/li>
  2. 8 most dangerous antibiotic-resistant bacteria in the world – The Street Journal<\/a><\/li>
  3. WHO updates list of drug-resistant bacteria most threatening to human health<\/a><\/li>
  4. Global burden of bacterial antimicrobial resistance 1990-2021: a systematic analysis with forecasts to 2050. Lancet, 2024. DOI: 10.1016\/S0140-6736(24)01867-1<\/li>
  5. AR_Threats_Report<\/a><\/li>
  6. Antimicrobial Resistance Threats in the United States, 2021-2022 | Antimicrobial Resistance | CDC<\/a><\/li>
  7. WHO publishes list of bacteria for which new antibiotics are urgently needed<\/a><\/li>
  8. Sursa foto: EAAD-Time.png<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Milioane de oameni mor ca efect direct al infec\u021biilor bacteriene – \u00een special atunci c\u00e2nd bacteriile au dezvoltat o rezisten\u021b\u0103 la antibioticele pe care le folosim pentru a le trata. Aceast\u0103 rezisten\u021b\u0103 la medicamente este cea care le face deosebit de letale. Iar cele mai recente date nu sunt […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9025,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9046"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9046"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9047,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9046\/revisions\/9047"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9025"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}