{"id":9050,"date":"2024-12-18T09:46:41","date_gmt":"2024-12-18T07:46:41","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9050"},"modified":"2025-01-27T10:14:48","modified_gmt":"2025-01-27T08:14:48","slug":"beneficiile-asupra-sanatatii-ale-rationalizarii-consumului-de-zahar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9050","title":{"rendered":"Beneficiile asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii ale ra\u021bionaliz\u0103rii consumului de zah\u0103r"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Corpul nostru are nevoie de glucoz\u0103 pentru a supravie\u021bui. „Glucoza este alimentul num\u0103rul unu pentru creier \u0219i este o surs\u0103 extrem de important\u0103 de combustibil \u00een \u00eentregul organism<\/em>„, spune Dr. Kristina Rother, pediatru \u00een cadrul National Institutes of Health din Statele Unite ale  Americii (SUA) \u0219i expert \u00een \u00eendulcitori.<\/p>\n\n\n\n

Acestea fiind spuse, este important s\u0103 \u0219tim \u0219i c\u0103 nu este nevoie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m glucoz\u0103 suplimentar\u0103 la dieta noastr\u0103, c\u0103ci organismul o poate extrage din zaharuri \u0219i al\u021bi carbohidra\u021bi din alimente. De asemenea, poate produce glucoz\u0103 nou\u0103, \u00een principal \u00een ficat. Acesta este motivul pentru care putem supravie\u021bui mult timp f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u00e2nc\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

Unele zaharuri se g\u0103sesc \u00een mod natural \u00een alimente, cum ar fi fructele, legumele \u0219i laptele. „Aceste alimente naturale neprocesate sunt componente s\u0103n\u0103toase ale dietei noastre<\/em>„, spune Dr. Andrew Bremer, pediatru \u0219i expert \u00een \u00eendulcitori al National Institutes of Health din Statele Unite ale  Americii. „C\u00e2nd m\u00e2nca\u021bi o portocal\u0103, de exemplu, ob\u021bine\u021bi o mul\u021bime de nutrien\u021bi \u0219i fibre alimentare \u00eempreun\u0103 cu zaharurile naturale<\/em>.” De\u0219i zah\u0103rul \u00een sine nu este r\u0103u, spune Rother, „zah\u0103rul are o reputa\u021bie proast\u0103 care este \u00een mare parte meritat\u0103, deoarece consum\u0103m prea mult. Acum el este prezent \u00een aproape toate alimentele pe care le consum\u0103m”.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u021bii sunt de acord c\u0103 mul\u021bi dintre noi m\u00e2nc\u0103m \u0219i bem mult prea mult zah\u0103r, iar acest lucru contribuie la epidemia de obezitate din lumea occidental\u0103. O mare parte din zah\u0103rul pe care \u00eel consum\u0103m nu se g\u0103se\u0219te \u00een mod natural \u00een alimente, ci este ad\u0103ugat \u00een timpul proces\u0103rii sau prepar\u0103rii. Zaharurile sunt de obicei ad\u0103ugate pentru a da un gust mai bun alimentelor \u0219i b\u0103uturilor. Dar astfel de produse pot fi bogate \u00een calorii \u0219i nu au beneficiile pentru s\u0103n\u0103tate ale fructelor \u0219i ale altor alimente dulci \u00een mod natural.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

B\u0103uturile \u00eendulcite cu zah\u0103r, cum ar fi sucurile, b\u0103uturile energizante \u0219i b\u0103uturile pentru sportivi sunt principala surs\u0103 de zaharuri ad\u0103ugate \u00een alimenta\u021bia americanilor. Sucurile con\u021bin \u00een mod natural o cantitate mare de zah\u0103r. Dar, uneori, li se adaug\u0103 \u0219i mai mult pentru a le da un gust mai dulce. „Sucurile ofer\u0103 unele vitamine \u0219i al\u021bi nutrien\u021bi, dar, \u00een general, aceste beneficii sunt anulate \u00een mare m\u0103sur\u0103 de efectele nocive ale excesului de zah\u0103r<\/em>„, spune Bremer. \u00cen timp, excesul de \u00eendulcitori poate avea un impact asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. „Mai multe studii au descoperit o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 \u00eentre consumul excesiv de zah\u0103r \u0219i obezitate \u0219i problemele cardiovasculare la nivel mondial<\/em>„, explic\u0103 Bremer.<\/p>\n\n\n\n

 \u00cen acela\u0219i timp, sunt din ce \u00een ce mai multe studii concludente care arat\u0103 \u0219i reciproca,  \u0219i anume impactul pozitiv asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii al consumului sc\u0103zut de zah\u0103r, \u00een special la \u00eenceputul vie\u021bii, a\u0219a cum a eviden\u021biat clar un studiu foarte recent. Pentru acesta, cercet\u0103torii Tadeja Gracner, economist la University of Southern California din SUA \u0219i colegii s\u0103i, Claire Boone de la McGill University \u0219i Paul J. Gertler de la University of California, Berkeley, ambele din SUA, au apelat la UK Biobank. Aceast\u0103 imens\u0103 baz\u0103 de date con\u021bine informa\u021bii genetice \u0219i medicale despre o jum\u0103tate de milion de persoane din Marea Britanie, \u00een timp ce asigur\u0103 protec\u021bia corespunz\u0103toare a datelor contribuitorilor. Utiliz\u00e2nd aceste date, cercet\u0103torii au analizat starea de s\u0103n\u0103tate a 60 183 de persoane n\u0103scute \u00een perioada octombrie 1951 – martie 1956 \u0219i care aveau v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 51 \u0219i 60 de ani c\u00e2nd au fost intervievate.<\/p>\n\n\n\n

Studiul, publicat recent \u00een revista Science, a profitat de o situa\u021bie unic\u0103 din istoria Marii Britanii. \u021aara a fost supus\u0103 unei ra\u021bionaliz\u0103ri stricte a furniz\u0103rii \u0219i consumului de zah\u0103r \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i aproape un deceniu dup\u0103 \u00eencheierea acestuia. \u00cen timpul ra\u021bionaliz\u0103rii, cantitatea de zah\u0103r alocat\u0103 era similar\u0103 cu orient\u0103rile dietetice actuale din SUA: mai pu\u021bin de 40 de grame pe zi pentru adul\u021bi, mai pu\u021bin de 15 grame pentru copii \u0219i cantit\u0103\u021bi foarte limitate pentru copiii sub 2 ani. C\u00e2nd ra\u021bionalizarea s-a \u00eencheiat, \u00een septembrie 1953, consumul mediu de zah\u0103r al popula\u021biei din Marea Britanie s-a dublat.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 situa\u021bie special\u0103 a oferit un experiment natural \u0219i a permis cercet\u0103torilor s\u0103 investigheze ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu s\u0103n\u0103tatea persoanelor care au fost concepute \u0219i n\u0103scute atunci c\u00e2nd zah\u0103rul era ra\u021bionalizat, comparativ cu persoanele concepute \u0219i n\u0103scute imediat dup\u0103 ce ra\u021bionalizarea zah\u0103rului s-a \u00eencheiat? Concluzia a fost clar\u0103 – persoanele care au consumat cantit\u0103\u021bi limitate de zah\u0103r \u00een primii ani de via\u021b\u0103 au fost mai pu\u021bin predispuse s\u0103 dezvolte diabet \u0219i hipertensiune arterial\u0103 decenii mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mai exact, cercet\u0103torii au raportat c\u0103 cei expu\u0219i la ra\u021bionalizarea zah\u0103rului la \u00eenceputul vie\u021bii au prezentat un risc cu 35 % mai mic de diabet \u0219i un risc cu 20 % mai mic de hipertensiune arterial\u0103 la v\u00e2rsta mijlocie. Apari\u021bia acestor boli cronice,  \u00een cazurile \u00een care anumite persoane implicate \u00een studiu au fost totu\u0219i afectate de aceste afec\u021biuni, a fost, de asemenea, \u00eent\u00e2rziat\u0103 cu patru ani pentru diabet \u0219i cu doi ani pentru hipertensiunea arterial\u0103. De asemenea, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 protec\u021bia \u00eempotriva bolilor a fost cea mai mare \u00een cazul celor care au fost concepu\u021bi \u00een timpul ra\u021bionaliz\u0103rii zah\u0103rului \u0219i care s-au n\u0103scut \u00een timp ce ra\u021bionalizarea a continuat. Cei care au fost expu\u0219i ra\u021bionaliz\u0103rii zah\u0103rului doar \u00eenainte de na\u0219tere \u0219i care au crescut apoi cu un consum mai mare de zah\u0103r au prezentat rate mai ridicate ale bolilor.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele contribuie la o serie de dovezi \u00een cre\u0219tere care sugereaz\u0103 c\u0103 alimenta\u021bia din primii ani de via\u021b\u0103 ne poate afecta s\u0103n\u0103tatea pe parcursul vie\u021bii. De exemplu, un studiu al dosarelor militare ale b\u0103rba\u021bilor ale c\u0103ror mame se aflau \u00een prima jum\u0103tate a sarcinii \u00een timpul foametei olandeze, din timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a constatat c\u0103 acei b\u0103rba\u021bii erau mai susceptibili de a fi obezi la v\u00e2rsta de 19 ani dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii n\u0103scu\u021bi dup\u0103 acest eveniment. Un alt studiu a constatat c\u0103 femeile ale c\u0103ror mame au fost \u00eens\u0103rcinate \u00een timpul foametei aveau o greutate mai mare la v\u00e2rsta de 50 de ani dec\u00e2t femeile n\u0103scute ulterior. Modific\u0103rile chimice ale ADN-ului ar putea explica rezultatele diferite asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, a remarcat Aryeh Stein, profesor de s\u0103n\u0103tate global\u0103 la Universitatea Emory, care a efectuat studii privind foametea din Olanda.<\/p>\n\n\n\n

Dar studiile privind foametea din Olanda, spre deosebire de acest studiu cu date din UK Biobank pentru perioada ra\u021bionaliz\u0103rii zah\u0103rului, nu pot identifica un nutrient anume care ar fi putut cauza efectul. Dr. Gracner, cercet\u0103tor principal al acestui studiu, a observat c\u0103 \u0219i alte alimente, \u00een afar\u0103 de zah\u0103r, au fost ra\u021bionalizate \u00een Regatul Unit \u00een timpul \u0219i dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.  \u00cen general, \u00eenceputul anilor 1950 nu a fost o perioad\u0103 de foamete sau de penurie alimentar\u0103, minimiz\u00e2nd posibilitatea ca efectele asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 fie rezultatul unei lipse generale de calorii la \u00eenceputul vie\u021bii. Astfel, atunci c\u00e2nd untul a fost ra\u021bionalizat, oamenii l-au \u00eenlocuit cu margarin\u0103. Cerealele au fost, de asemenea, ra\u021bionalizate, dar cantitatea consumat\u0103 nu s-a schimbat prea mult dup\u0103 \u00eencheierea ra\u021bionaliz\u0103rii. Consumul de zah\u0103r a fost o excep\u021bie, deoarece s-a dublat la sf\u00e2r\u0219itul ra\u021bionaliz\u0103rii, ceea ce ofer\u0103 soliditatea necesar\u0103 metodologiei cercet\u0103torilor, dup\u0103 cum au afirmat al\u021bi cercet\u0103tori neimplica\u021bi \u00een acest studiu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context, Dr. Anupam Jena, economist \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i medic la Harvard Medical School din SUA, a declarat c\u0103 designul studiului este \u00eentr-adev\u0103r bun, fiind astfel o contribu\u021bie important\u0103 la domeniul epidemiologiei nutri\u021bionale. Exist\u0103 afirma\u021bii conform c\u0103rora consumul excesiv de zah\u0103r duce la o s\u0103n\u0103tate precar\u0103, de exemplu, pe baza studiilor observa\u021bionale ale persoanelor care consum\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin zah\u0103r. Dar, \u00een general, exist\u0103 multe diferen\u021be \u00eentre grupurile care sunt studiate, l\u0103s\u00e2nd deschis\u0103 posibilitatea ca al\u021bi factori s\u0103 afecteze s\u0103n\u0103tatea.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele studiului sugereaz\u0103 \u00een mod clar, av\u00e2nd \u00een vedere metodologia relevant\u0103, c\u0103 limitarea expunerii la zah\u0103r \u00een uter \u0219i \u00een primii doi ani de via\u021b\u0103 poate proteja \u00eempotriva diabetului de tip 2 \u0219i a hipertensiunii. Acest lucru, la r\u00e2ndul s\u0103u, ar putea reduce costurile asisten\u021bei medicale \u0219i ar putea prelungi speran\u021ba de via\u021b\u0103. Constat\u0103rile \u00eent\u0103resc ipoteza impactului deosebit de semnificativ al alimenta\u021biei timpurii asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii pe termen lung. Atunci c\u00e2nd copiii cresc m\u00e2nc\u00e2nd o mul\u021bime de alimente dulci, tind s\u0103 dezvolte o preferin\u021b\u0103 pentru dulciuri. Dar dac\u0103 le oferim de timpuriu o varietate de alimente s\u0103n\u0103toase, cum ar fi fructele \u0219i legumele, vor dezvolta \u0219i ei o simpatie pentru acestea. Este important ca p\u0103rin\u021bii s\u0103 expun\u0103 de timpuriu copiii la o varietate de gusturi, dar s\u0103 realizeze c\u0103 este adesea nevoie de mai multe \u00eencerc\u0103ri pentru a determina un copil s\u0103 m\u0103n\u00e2nce astfel de alimente, spun speciali\u0219tii.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta este premisa fundamental\u0103 pe care o expune \u0219i Dr. Gracner, cercet\u0103tor principal al studiului cu datele din UK Biobank – expunerea timpurie la zah\u0103r duce la o poft\u0103 de zah\u0103r pe tot parcursul vie\u021bii.  De asemenea, ea mai consider\u0103 c\u0103 riscul de \u00eemboln\u0103vire este „un r\u0103spuns cumulativ” la o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 de consum de zah\u0103r. „Bolile cronice au nevoie de timp pentru a se dezvolta<\/em>„, a spus ea. \u00cen timp, consumul excesiv al acestor zaharuri ad\u0103ugate cre\u0219te riscul de probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Problemele poten\u021biale cauzate de zaharurile ad\u0103ugate \u00eencep \u00een gur\u0103. Aici, anumite bacterii descompun zaharurile \u0219i produc acizi, care \u00een cele din urm\u0103 pot eroda smal\u021bul din\u021bilor. Saliva este capabil\u0103 s\u0103 neutralizeze ace\u0219ti acizi, dar dac\u0103 continu\u0103m s\u0103 consum\u0103m alimente \u0219i b\u0103uturi zaharoase pe tot parcursul zilei, aceasta nu va putea \u021bine pasul. Nivelurile de acid vor r\u0103m\u00e2ne ridicate, cresc\u00e2nd riscul de a dezvolta carii. O diet\u0103 bogat\u0103 \u00een b\u0103uturi zaharoase, cum ar fi sucurile \u0219i sucurile, poate schimba \u0219i microbiomul gurii – cresc\u00e2nd num\u0103rul bacteriilor produc\u0103toare de acid \u0219i sc\u0103z\u00e2ndu-le pe cele benefice, f\u0103c\u00e2ndu-ne \u0219i mai predispus la carii.<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea alimentelor dulci con\u021bin mai multe tipuri de zaharuri. \u00cen intestinul sub\u021bire, acestea sunt descompuse \u00een zaharuri simple – \u00een principal glucoz\u0103 \u0219i fructoz\u0103. Organismul poate absorbi cu u\u0219urin\u021b\u0103 glucoza din intestin, \u00eens\u0103 unele persoane au probleme cu absorb\u021bia fructozei, care se g\u0103se\u0219te \u00een cantit\u0103\u021bi mari \u00een multe sucuri de fructe, \u00eendulcitori precum siropul de agave \u0219i b\u0103uturi \u00eendulcite cu sirop de porumb bogat \u00een fructoz\u0103, precum sucurile. Dac\u0103 fructoza r\u0103m\u00e2ne \u00een intestin, bacteriile o pot fermenta, ceea ce poate provoca gaze, balonare \u0219i dureri abdominale. Copiii mici tind s\u0103 aib\u0103 mai multe dificult\u0103\u021bi de absorb\u021bie a fructozei dec\u00e2t adul\u021bii, dar aceasta poate contribui la simptomele sindromului intestinului iritabil la persoanele de toate v\u00e2rstele.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd glicemia cre\u0219te, pancreasul elibereaz\u0103 insulin\u0103, un hormon care ajut\u0103 glucoza s\u0103 intre \u00een celule pentru a fi utilizat\u0103 ca surs\u0103 de energie. Pe m\u0103sur\u0103 ce celulele absorb glucoza, glicemia revine la normal. Consumul de alimente bogate \u00een zaharuri ad\u0103ugate poate provoca cre\u0219teri mari ale glicemiei. C\u00e2nd acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mod repetat, de-a lungul anilor, celulele pot deveni mai pu\u021bin receptive la insulin\u0103. Aceasta se nume\u0219te rezisten\u021b\u0103 la insulin\u0103. Pancreasul compenseaz\u0103 produc\u00e2nd mai mult\u0103 insulin\u0103, dar, \u00een cele din urm\u0103, este posibil s\u0103 nu mai poat\u0103 produce suficient\u0103 pentru a men\u021bine sub control nivelul zah\u0103rului din s\u00e2nge, ceea ce duce la dezvoltarea diabetului de tip 2.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, zah\u0103rul – gustul s\u0103u \u00een gur\u0103, absorb\u021bia sa \u00een intestin \u0219i chiar vederea sau mirosul unui aliment dulce care v\u0103 place – determin\u0103 cre\u0219terea dopaminei \u00een creier. Acesta este un semnal evolutiv care ne \u00eempinge s\u0103 continu\u0103m s\u0103 consum\u0103m calorii care ne fac s\u0103 ne sim\u021bim bine \u00een mod rapid. Unele cercet\u0103ri sugereaz\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 dozele frecvente de zah\u0103r pot modifica sistemul de recompens\u0103 al creierului, cresc\u00e2nd pofta noastr\u0103 de dulce \u0219i f\u0103c\u00e2nd deseori dificil\u0103 reducerea consumului.<\/p>\n\n\n\n

Consumul excesiv de zah\u0103r cre\u0219te, de asemenea, riscul de obezitate. Acest lucru este valabil mai ales dac\u0103 bem multe „calorii lichide”, cum ar fi sucurile sau b\u0103uturile de cafea zaharoase, care tind s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 ne sim\u021bim mai pu\u021bin s\u0103tui dec\u00e2t alimentele solide. Acest lucru ne face apoi s\u0103 consum\u0103m mai multe calorii dec\u00e2t are nevoie organismul, duc\u00e2nd la cre\u0219terea \u00een greutate.<\/p>\n\n\n\n

Consumul excesiv de zah\u0103r ad\u0103ugat poate determina ficatul s\u0103 transforme zaharurile suplimentare, \u00een special fructoza, \u00een gr\u0103sime. Aceast\u0103 gr\u0103sime se poate acumula apoi \u00een organ. \u00cen timp, acest lucru poate contribui la apari\u021bia bolii ficatului gras nealcoolic, cunoscut\u0103 acum sub numele de steatoz\u0103 hepatic\u0103. Se estimeaz\u0103 c\u0103 patru din zece persoane din \u00eentreaga lume sufer\u0103 de aceast\u0103 afec\u021biune – dintre care multe nu o cunosc, deoarece, de obicei, nu provoac\u0103 simptome dec\u00e2t \u00een stadiu avansat. De exemplu, aceast\u0103 boal\u0103 este o cauz\u0103 pentru care oamenii au nevoie de transplant de ficat.<\/p>\n\n\n\n

Unele studii sugereaz\u0103 c\u0103 gr\u0103simea suplimentar\u0103 produs\u0103 de ficat din fructoz\u0103 este predispus\u0103 \u00een special la acumularea \u00een jurul organelor din burt\u0103. Acest tip de gr\u0103sime, numit\u0103 gr\u0103sime visceral\u0103, provoac\u0103 inflama\u021bii \u0219i rezisten\u021b\u0103 la insulin\u0103 \u0219i este str\u00e2ns legat\u0103 \u0219i de bolile cardiovasculare.<\/p>\n\n\n\n

Consumul excesiv de zah\u0103r a fost legat \u0219i de hipertensiunea arterial\u0103. O parte din gr\u0103simea suplimentar\u0103 produs\u0103 de zah\u0103r \u00een ficat poate fi eliberat\u0103 \u00een s\u00e2nge, cresc\u00e2nd nivelul trigliceridelor \u0219i al colesterolului LDL sau „r\u0103u”. \u00cen timp, acest lucru ne poate bloca vasele de s\u00e2nge. Tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103 \u0219i colesterolul ridicat – \u00eempreun\u0103 cu excesul de greutate -ne pot cre\u0219te riscul de boli de inim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Consumul excesiv de zah\u0103r poate cre\u0219te, de asemenea, riscul de gut\u0103 – o form\u0103 complex\u0103 de artrit\u0103 care provoac\u0103 inflama\u021bii dureroase ale articula\u021biilor, \u00een special la nivelul degetelor de la m\u00e2ini \u0219i de la picioare \u0219i al gleznelor. Atunci c\u00e2nd fructoza este descompus\u0103 \u00een ficat, aceasta creeaz\u0103 acid uric, care se poate acumula \u00een articula\u021bii \u0219i poate provoca acest tip de inflama\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne \u00eengrijoreaz\u0103 consumul ocazional de dulciuri, nu trebuie s\u0103 ne facem prea multe griji. Ceea ce trebuie s\u0103 ne preocupe cu adev\u0103rat sunt anii \u00een care am consumat mai multe zaharuri ad\u0103ugate dec\u00e2t se recomand\u0103, c\u0103ci acest consum \u00een exces, \u00eempreun\u0103 cu alte aspecte ale dietei, geneticii, somnului \u0219i nivelului de stres, pot contribui \u00een mod semnificativ la cre\u0219terea riscului de \u00eemboln\u0103vire.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103 – Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/u><\/em>:<\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.nytimes.com\/2024\/10\/31\/health\/sugar-rationing-britain-health-experiment.html<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.nytimes.com\/interactive\/2024\/10\/30\/well\/eat\/sugar-health-effects-risks.html<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.nih.gov\/news-events\/nih-research-matters\/early-life-sugar-intake-affects-chronic-disease-risk<\/a><\/li>
  4. https:\/\/newsinhealth.nih.gov\/2019\/07\/sweet-stuff<\/a><\/li>
  5. Sursa foto https:\/\/newsinhealth.nih.gov\/2019\/07\/sweet-stuff<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Corpul nostru are nevoie de glucoz\u0103 pentru a supravie\u021bui. „Glucoza este alimentul num\u0103rul unu pentru creier \u0219i este o surs\u0103 extrem de important\u0103 de combustibil \u00een \u00eentregul organism„, spune Dr. Kristina Rother, pediatru \u00een cadrul National Institutes of Health din Statele Unite ale  Americii (SUA) \u0219i expert \u00een \u00eendulcitori. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9028,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9050"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9050"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9050\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9052,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9050\/revisions\/9052"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9028"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}