Dar ce anume ar trebui s\u0103 evit\u0103m – ce sunt alimentele ultra procesate?<\/p>\n\n\n\n
Alimentele ultra procesate sunt definite \u00een mod obi\u0219nuit ca produse pe care nu le-am putea face, \u00een mod obi\u0219nuit, \u00een propria buc\u0103t\u0103rie.<\/p>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/alimente.jpg\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\nAcestea con\u021bin ingrediente precum sirop de porumb bogat \u00een fructoz\u0103, uleiuri hidrogenate, emulgatori \u0219i arome, coloran\u021bi \u0219i \u00eendulcitori artificiali. <\/p>\n\n\n\n
Exemplele includ gust\u0103rile pr\u0103jite, carnea procesat\u0103 sau biscui\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Acestea tind s\u0103 fie dense din punct de vedere energetic, dar s\u0103race \u00een substan\u021be nutritive.<\/p>\n\n\n\n
Alimentele ultra procesate sunt fabricate industrial, gata de consum sau gata de a fi \u00eenc\u0103lzite, con\u021bin aditivi alimentari \u0219i pu\u021bine sau deloc alimente integrale, spre deosebire de alimentele procesate, care sunt alimente integrale conservate prin tehnici tradi\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n
O clasificare din punctul de vedere al amplorii \u0219i scopului proces\u0103rii industriale la care au fost supuse include alimente minim procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate \u0219i alimente ultra procesate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cencep\u00e2nd cu anii 1990, ponderea alimentelor ultra procesate \u00een dietele din \u00eentreaga lume a crescut; acestea reprezint\u0103 acum mai mult de jum\u0103tate din aportul caloric \u00een America \u0219i Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n
De c\u00e2teva decenii, s-au acumulat dovezi c\u0103 aceste alimente sunt d\u0103un\u0103toare \u00eentr-un fel sau altul. Numeroase studii arat\u0103 c\u0103 persoanele care consum\u0103 o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een alimente ultra procesate tind s\u0103 aib\u0103 mai multe probleme de s\u0103n\u0103tate, inclusiv obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, diverse tipuri de cancer \u0219i probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Aceste alimente con\u021bin adesea concentra\u021bii mai mari de gr\u0103simi, zah\u0103r \u0219i sare dec\u00e2t alimentele procesate, ceea ce ar putea explica efectele lor negative.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate acestea, o analiz\u0103 recent\u0103 realizat\u0103 de Samuel Dicken \u0219i Rachel Batterham de la University College London a analizat 37 de studii \u0219i a constatat c\u0103, chiar \u0219i dup\u0103 ajustarea \u00een func\u021bie de gr\u0103simi, zah\u0103r \u0219i sare, nocivitatea alimentelor ultra procesate este mai mare dec\u00e2t faptul c\u0103 au un profil nutri\u021bional slab. Astfel, cercet\u0103torii au asociat alimentele ultra procesate cu 32 de tipuri de probleme de s\u0103n\u0103tate, inclusiv bolile de inim\u0103, diabetul de tip 2, obezitatea, anumite afec\u021biuni gastrointestinale \u0219i unele tipuri de cancer.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, \u00een cadrul studiului Framingham Offspring (\u00een 1971, \u00een SUA, studiul Framingham Offspring a urm\u0103rit studierea epidemiologic\u0103 a bolilor cardiovasculare la adul\u021bii tineri, recrut\u00e2nd 5124 de copii \u0219i so\u021bi ai participan\u021bilor la studiul ini\u021bial Framingham Heart Study; ei au fost evalua\u021bi bienal \u00een mod similar cu participan\u021bii la studiul Framingham cu privire la m\u0103surile fiziologice \u0219i psihologice), dup\u0103 18 ani de urm\u0103rire, fiecare por\u021bie zilnic\u0103 suplimentar\u0103 de alimente ultra procesate a fost asociat\u0103 cu o cre\u0219tere cu 7% a riscului de inciden\u021b\u0103 a bolilor cardio-vasculare. De asemenea, consumul crescut de alimente ultra procesate a fost asociat cu o cre\u0219tere cu 12% acestui risc \u00een studiul de cohort\u0103 francez NutriNet-Sant\u00e9 (care a fost lansat \u00een 2010 \u0219i a avut o perioad\u0103 de urm\u0103rire de 10 ani).<\/p>\n\n\n\n
O provocare major\u0103 pentru stabilirea dovezilor \u00een domeniul nutri\u021biei cardiovasculare este lipsa unor studii clinice randomizate de mari dimensiuni cu obiective cardiovasculare stricte. \u00cen consecin\u021b\u0103, \u00een stabilirea cauzalit\u0103\u021bii, dovezile din studiile prospective observa\u021bionale bine efectuate trebuie coroborate cu criterii de plauzibilitate biologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Este deci posibil ca cercet\u0103torii s\u0103 aib\u0103 nevoie de mai mult timp pentru a afla exact de ce alimentele ultra procesate sunt legate de rezultatele negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Dar nu este clar dac\u0103 toate alimentele ultra procesate sunt d\u0103un\u0103toare pentru noi. Un studiu recent, de exemplu, a sugerat c\u0103 unele, cum ar fi iaurturile aromate \u0219i cerealele, nu sunt.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u0219i, majoritatea exper\u021bilor sunt de acord c\u0103 exist\u0103 suficiente dovezi pentru a sugera c\u0103 ar trebui s\u0103 consum\u0103m mai pu\u021bine alimente ultra procesate.<\/p>\n\n\n\n
Ultra procesarea alimentelor poate afecta s\u0103n\u0103tatea cardio-metabolic\u0103 printr-o multitudine de mecanisme, dincolo de nutrien\u021bii individuali recunoscu\u021bi \u00een mod tradi\u021bional. Cercet\u0103rile care variaz\u0103 de la studii de laborator la studii epidemiologice prospective \u0219i dovezi experimentale indic\u0103 o re\u021bea de mecanisme care implic\u0103 at\u00e2t efecte directe, c\u00e2t \u0219i indirecte. Alimentele ultra procesate nu numai c\u0103 introduc \u00een alimenta\u021bie substan\u021be nutritive \u0219i ingrediente de slab\u0103 calitate, inclusiv carbohidra\u021bi rafina\u021bi \u0219i zah\u0103r, dar \u00eenlocuiesc \u0219i alimentele integrale s\u0103n\u0103toase, precum fructele \u0219i legumele.<\/p>\n\n\n\n
O modalitate mai bun\u0103 de a evalua dac\u0103 alimentele ultra procesate ne fac r\u0103u este un studiu controlat randomizat \u00een care cercet\u0103torii urm\u0103resc aportul alimentar al unei persoane \u0219i controleaz\u0103 toate celelalte variabile. \u00centr-unul dintre pu\u021binele studii de acest fel, publicat \u00een 2019, Kevin Hall, cercet\u0103tor la National Institutes of Health (NIH) din America, a admis 20 de adul\u021bi la Centrul clinic NIH timp de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Participan\u021bii au primit alimente ultra procesate sau minim procesate timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00eenainte de a schimba dieta pentru urm\u0103toarele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Participan\u021bii la ambele diete au avut acces la aceea\u0219i cantitate de calorii \u0219i substan\u021be nutritive precum zaharuri, fibre \u0219i gr\u0103simi. Persoanele erau libere s\u0103 m\u0103n\u00e2nce c\u00e2t de mult sau c\u00e2t de pu\u021bin doreau.<\/p>\n\n\n\n
Persoanele care au urmat dieta ultra procesat\u0103 au m\u00e2ncat cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi dec\u00e2t cele care au urmat dieta neprocesat\u0103. De asemenea, au m\u00e2ncat mai repede \u0219i s-au \u00eengr\u0103\u0219at \u00een medie cu 1 kg \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. La cealalt\u0103 diet\u0103, participan\u021bii au pierdut \u00een greutate o cantitate similar\u0103. Dr. Hall spune c\u0103, de\u0219i studiul a fost de scurt\u0103 durat\u0103 \u0219i s-a desf\u0103\u0219urat \u00eentr-un cadru artificial, rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 excesul de sare, zah\u0103r \u0219i gr\u0103simi ar putea s\u0103 nu fie pe deplin vinovat pentru efectele nocive ale alimentelor procesate.<\/p>\n\n\n\n
Acest studiu a fost dezvoltat conform standardului de aur pentru cercetarea \u00een domeniul nutri\u021biei care cere ca participan\u021bii sa stea \u00eentr-o unitate de cercetare. Cercet\u0103torii furnizeaz\u0103 toate mesele, m\u0103soar\u0103 exact ceea ce se consum\u0103 \u0219i elimin\u0103 influen\u021bele externe.<\/p>\n\n\n\n
Astfel de studii sunt costisitoare \u0219i complexe, necesit\u00e2nd ca participan\u021bii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la fa\u021ba locului timp de zile, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau chiar luni.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alt\u0103 parte, \u00een cazul studiilor observa\u021bionale, poate ap\u0103rea un semn de \u00eentrebare dac\u0103 cauzalitatea dovedit\u0103 nu reprezint\u0103 de fapt o corela\u021bie. De exemplu, unele studii dezvoltate conform designului de studiu observa\u021bional au ar\u0103tat c\u0103 consumul regulat de pe\u0219te este legat de o mai bun\u0103 s\u0103n\u0103tate a creierului, dar acest lucru s-ar putea datora \u0219i faptului c\u0103 persoanele care consum\u0103 pe\u0219te au adesea o diet\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103 sau condi\u021bii de via\u021b\u0103 mai bune.<\/p>\n\n\n\n
De notat ca studiile observa\u021bionale sunt acelea \u00een care cercet\u0103torii analizeaz\u0103 efectul unui anumit tip de interven\u021bie, risc, test de diagnostic sau tratament, f\u0103r\u0103 a \u00eencerca s\u0103 manipuleze cine este sau cine nu este expus la acesta; ele difer\u0103 de studiile experimentale, \u00een care cercet\u0103torii stabilesc cine este expus la tratament, interven\u021bie etc., av\u00e2nd un grup de control, sau cei care nu sunt expu\u0219i, \u0219i un grup experimental, sau cei care sunt expu\u0219i la interven\u021bie, tratament etc.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen plus de aportul energetic crescut \u00een cazul alimentelor ultra procesate, un alt posibil mecanism prin care acestea ne pot afecta s\u0103n\u0103tatea este legat de procesul de prelucrare.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen cazul alimentelor ultra-procesate, prelucrarea induce modific\u0103ri semnificative ale matricei alimentare, drept care alimentele ultra procesate pot afecta s\u0103n\u0103tatea \u00een mod diferit fa\u021b\u0103 de alimentele integrale nerafinate cu o compozi\u021bie nutri\u021bional\u0103 similar\u0103. \u00cen special, structura fizic\u0103 foarte degradat\u0103 a alimentelor ultra-procesate poate afecta s\u0103n\u0103tatea cardio-metabolic\u0103 prin influen\u021barea cineticii absorb\u021biei, a sa\u021biet\u0103\u021bii, a r\u0103spunsului glicemic \u0219i a compozi\u021biei \u0219i func\u021biei microbiotei intestinale. Aditivii alimentari \u0219i contaminan\u021bii neo-forma\u021bi produ\u0219i \u00een timpul proces\u0103rii pot juca, de asemenea, un rol \u00een riscul de boli cardio-vasculare.<\/p>\n\n\n\n
C\u0103ile biologice cheie includ concentra\u021biile modificate de lipide serice, microbiota intestinal\u0103 modificat\u0103 \u0219i interac\u021biunile gazd\u0103-microbiot\u0103, obezitatea, inflama\u021bia, stresul oxidativ, disglicemia, rezisten\u021ba la insulin\u0103 \u0219i hipertensiunea.<\/p>\n\n\n\n
Sunt necesare cercet\u0103ri suplimentare pentru a clarifica daunele propor\u021bionale asociate cu compozi\u021bia nutri\u021bional\u0103, aditivii alimentari, structura fizic\u0103 \u0219i alte atribute ale alimentelor ultra-procesate. \u00cen\u021belegerea modului \u00een care ultra-procesarea modific\u0103 alimentele integrale \u0219i a c\u0103ilor prin care aceste alimente afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea sunt condi\u021bii necesare pentru a sprijini eliminarea tehnicilor \u0219i ingredientelor de procesare d\u0103un\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n
Prelucrarea poate modifica caracteristicile nutri\u021bionale (con\u021binutul de macro- \u0219i micro-nutrien\u021bi), fizice (structura alimentelor) \u0219i chimice (prezen\u021ba \u00eendulcitorilor artificiali, a aditivilor \u0219i a contaminan\u021bilor neo-forma\u021bi, indicele \u0219i sarcina glicemic\u0103) ale alimentelor \u00een moduri care le pot altera caracterul s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n
Prelucrarea alimentelor poate influen\u021ba, de asemenea, comportamentele alimentare pe termen lung, semnalizarea sa\u021biet\u0103\u021bii \u0219i sistemele de recompens\u0103 alimentar\u0103. C\u0103ile biologice prin care alimentele ultra procesate influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103 pot implica mecanisme complexe \u0219i leg\u0103turi \u00eentre mul\u021bi compu\u0219i \u0219i caracteristici ale alimentelor ultra procesate, care nu sunt \u00eenc\u0103 pe deplin \u00een\u021belese.<\/p>\n\n\n\n
Alimentele ultra-procesate pot contribui la cre\u0219terea \u00een greutate prin profilul lor nutri\u021bional \u0219i prin eliminarea din diet\u0103 a alimentelor cu con\u021binut caloric sc\u0103zut, nutritive \u0219i minim procesate. Aroma de mare intensitate rezultat\u0103 din nivelurile ridicate de gr\u0103simi, sare, zah\u0103r \u0219i arome artificiale face produsele ultra-procesate foarte gustoase \u0219i astfel mecanismele endogene de sa\u021bietate pot fi \u00eenlocuite. Alimentele ultra-procesate sunt, \u00een medie, mai hipercalorice \u0219i mai pu\u021bin s\u0103\u021bioase dec\u00e2t alimentele minim prelucrate \u0219i preparatele culinare pe baz\u0103 de alimente minim prelucrate. Deoarece mecanismele umane de sa\u021bietate sunt mai sensibile la volum dec\u00e2t la con\u021binutul caloric, alimentele cu densitate energetic\u0103 mai mare pot facilita consumul excesiv de energie.<\/p>\n\n\n\n
Densitatea energetic\u0103 mai mare \u0219i caracteristicile oro-senzoriale ale alimentelor ultra procesate (de exemplu, texturi mai moi, mai pu\u021bin fibroase, care sunt u\u0219or de mestecat) pot permite, de asemenea, un consum mai mare de energie \u00eentr-un timp mai scurt. Studiile experimentale sugereaz\u0103 c\u0103 cre\u0219terea vitezei de ingerare a alimentelor poate duce la cre\u0219terea aportului de energie, posibil din cauza \u00eent\u00e2rzierii semnaliz\u0103rii sa\u021biet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Alimentele prelucrate comercial constituie principala surs\u0103 de sodiu \u00een dieta din SUA, \u00een timp ce alimentele minim prelucrate, cum ar fi laptele, fructele \u0219i legumele, sunt principalele surse dietetice de potasiu. Prin urmare, o dependen\u021b\u0103 mai mare de alimentele ultra-procesate \u0219i un consum mai sc\u0103zut de alimente minim procesate, bogate \u00een potasiu, poate influen\u021ba riscul de boli cardiovasculare prin cre\u0219terea consumului de sodiu \u0219i modificarea raportului sodiu-potasiu din diet\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Mecanismele care leag\u0103 aportul crescut de sodiu \u0219i hipertensiunea arterial\u0103 sunt complexe \u0219i \u00eenc\u0103 nu sunt pe deplin \u00een\u021belese. Sunt implicate mai multe c\u0103i, inclusiv homeostazia renal\u0103 perturbat\u0103 a sodiului, manipularea extra-renal\u0103 a sodiului, efectele directe asupra pere\u021bilor vasculari \u0219i c\u0103ile neuro-hormonale sistemice \u0219i locale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fenotipurile de sensibilitate la sare. Modific\u0103rile metabolice, hemo-dinamice \u0219i inflamatorii conduc la expansiunea volumului, reten\u021bia de ap\u0103, rigiditatea endotelial\u0103, cre\u0219terea rezisten\u021bei periferice \u0219i cre\u0219terea ulterioar\u0103 a tensiunii arteriale.<\/p>\n\n\n\n
Studiile epidemiologice sus\u021bin c\u0103 un raport sodiu-potasiu mai mare (\u22651,0) este asociat cu un risc crescut de mortalitate prin boli cardiovasculare, \u00een timp ce aporturile mai mari de potasiu sunt asociate cu riscuri mai mici.<\/p>\n\n\n\n
Modificarea matricei alimentare \u0219i a con\u021binutului de gr\u0103simi \u0219i fibre din alimente, precum \u0219i includerea anumitor aditivi alimentari \u00een timpul proces\u0103rii, pot influen\u021ba compozi\u021bia microbiotei intestinale, func\u021bia \u0219i interac\u021biunile bacterii-gazd\u0103. Fibrele dietetice (\u00een principal fibrele solubile), abundente \u00een multe alimente vegetale nerafinate, ofer\u0103 substrat pentru fermenta\u021bia microbian\u0103, iar dietele bogate \u00een fibre sunt asociate cu cre\u0219terea bog\u0103\u021biei genelor microbiene \u0219i a produc\u021biei microbiene de produse finale ale fermenta\u021biei cu func\u021bii-cheie \u00een reglarea metabolismului gazdei \u0219i a sistemului imunitar \u0219i care pot atenua inflama\u021bia.<\/p>\n\n\n\n
Modelele alimentare occidentale, caracterizate printr-un aport sc\u0103zut de fibre \u0219i un consum ridicat de zah\u0103r, gr\u0103simi \u0219i proteine animale, sunt asociate cu un profil microbiotic distinct \u0219i mai pu\u021bin divers \u00een compara\u021bie cu dietele bogate \u00een alimente vegetale minim prelucrate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen mod esen\u021bial, dietele s\u0103race \u00een fibre schimb\u0103 metabolismul microbian intestinal c\u0103tre utilizarea proteinelor \u0219i a mucinelor gazd\u0103, duc\u00e2nd la degradarea stratului de mucus intestinal \u0219i la cre\u0219terea susceptibilit\u0103\u021bii la boli inflamatorii cronice.<\/p>\n\n\n\n
Tratamentul termic extensiv \u00een timpul proces\u0103rii \u0219i prepar\u0103rii conduce la formarea de produse finale de glicare avansat\u0103, care au fost legate de cre\u0219terea stresului oxidativ \u0219i a inflama\u021biei \u0219i pot juca un rol \u00een etiologia bolilor cardiovasculare. Formarea de produse finale de glicare avansat\u0103 este deosebit de ridicat\u0103 \u00een cazul alimentelor de origine animal\u0103 bogate \u00een proteine \u0219i gr\u0103simi \u0219i cre\u0219te odat\u0103 cu temperaturile ridicate, timpul de g\u0103tire mai lung \u0219i absen\u021ba umidit\u0103\u021bii. Prelucrarea la c\u0103ldur\u0103 uscat\u0103 \u0219i pr\u0103jirea alimentelor bogate \u00een carbohidra\u021bi (de exemplu, biscui\u021bi, chipsuri, fursecuri \u0219i cartofi pr\u0103ji\u021bi) accelereaz\u0103, de asemenea, formarea acestor produse nocive, a c\u0103ror \u00een\u021belegere deplin\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea bolilor cardiovasculare r\u0103m\u00e2ne s\u0103 fie determinat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, este plauzibil ca un consum mai ridicat de alimente ultra-procesate s\u0103 creasc\u0103 riscul de boli cardiovasculare \u0219i factorii de risc intermediari ai acestora prin eliminarea din alimenta\u021bie a alimentelor mai pu\u021bin procesate \u0219i mai nutritive, precum fructele \u0219i legumele. \u00cen schimb, o parte din efectul protector al consumului ridicat de fructe \u0219i legume se poate datora consumului mai redus de alimente ultra-procesate mai pu\u021bin s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n\n\n\n
Cercetarea este necesar\u0103 pentru a clarifica \u00een continuare mecanismele biologice prin care alimentele ultra-procesate pot influen\u021ba riscul de boli cardiovasculare \u0219i daunele propor\u021bionale asociate cu compozi\u021bia nutri\u021bional\u0103, aditivii alimentari, structura fizic\u0103 \u0219i alte atribute ale alimentelor ultra procesate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen\u021belegerea modului \u00een care ultra procesarea modific\u0103 alimentele \u00eentregi \u0219i a c\u0103ilor prin care aceste alimente afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea sunt condi\u021bii prealabile pentru eliminarea tehnicilor \u0219i ingredientelor de prelucrare d\u0103un\u0103toare \u0219i pentru identificarea nivelurilor „optime” de prelucrare.<\/p>\n\n\n\n
Efectele alimentelor ultra-procesate asupra microbiotei intestinale \u0219i a interac\u021biunilor microbiot\u0103-gazd\u0103 constituie domenii de interes \u0219tiin\u021bific deosebit, av\u00e2nd \u00een vedere dovezile acumulate privind rolul microbiomului intestinal \u00een s\u0103n\u0103tatea cardio-metabolic\u0103 \u0219i \u00een rela\u021biile dintre alimenta\u021bie \u0219i boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Odat\u0103 cu inventarea produselor conservate \u0219i a pasteuriz\u0103rii \u00een secolul al XIX-lea, procesarea alimentelor a devenit posibil\u0103 la scar\u0103 industrial\u0103. Inova\u021biile \u00een materie de prelucrare au f\u0103cut alimentele mai ieftine, mai convenabile \u0219i mai abundente. Conform Organiza\u021biei Na\u021biunilor Unite, cantitatea medie zilnic\u0103 de alimente disponibil\u0103 pentru o persoan\u0103 din […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9064,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9080"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9080"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9080\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9085,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9080\/revisions\/9085"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9064"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9080"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9080"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9080"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}