![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/01\/cancer.jpg\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\nCe \u0219tim acum despre cancerul de col uterin<\/strong> (cervical)?<\/h2>\n\n\n\n\u0218tim c\u0103 este dat de cre\u0219terea necontrolat\u0103 a unor celule anormale \u00een mucoasa colului uterin \u00een prezen\u021ba infec\u021biei persistente cu HPV.<\/p>\n\n\n\n
Istoria natural\u0103 a cancerului de col uterin este bine \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i modelul carcinogenezei \u00een mai multe etape este larg acceptat, infec\u021bia cu HPV, progresia c\u0103tre pre cancer \u0219i invazia cancerului fiind considerate etape critice.<\/p>\n\n\n\n
Date fiind cuno\u0219tin\u021bele existente despre acest tip de cancer, dar, mai ales, metodele eficiente de preven\u021bie care trebuie aplicate cu consecven\u021b\u0103, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na prevenirii cancerului de col uterin (20-26 ianuarie) <\/strong>trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m asupra modului \u00een care, prin cercetare \u0219i o combina\u021bie de vaccinare \u0219i screening, putem face din cancerul de col uterin un pericol al trecutului.<\/p>\n\n\n\nIar primul lucru pe care ar trebui s\u0103-l facem \u00een Rom\u00e2nia, o \u021bar\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een urma multor alte \u021b\u0103ri europene \u00een efortul de a elimina cancerele cauzate de HPV, este s\u0103 ne uit\u0103m la modelele care func\u021bioneaz\u0103 \u00een Europa \u0219i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din ele.<\/strong><\/p>\n\n\n\nDe exemplu, Rom\u00e2nia avea aproximativ 3.380 de cazuri noi de cancer de col uterin diagnosticate anual (conform estim\u0103rilor pentru 2020) \u0219i al doilea cel mai frecvent cancer feminin la femeile cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u0219i 44 de ani. Cu toate acestea, Rom\u00e2nia are niveluri relativ sc\u0103zute de adoptare a vaccin\u0103rii anti-HPV \u0219i de screening pentru cancerul de col uterin, cu aproximativ 30% dintre femeile eligibile supuse screeningului \u0219i 13% dintre adolescente vaccinate.<\/p>\n\n\n\n
Comparativ, \u00een Finlanda, screeningul cancerului de col uterin a \u00eenceput \u00een 1963 \u0219i s-a extins \u00eentr-un program na\u021bional la \u00eenceputul anilor 1970. Scopul screeningului este de a reduce inciden\u021ba \u0219i mortalitatea cancerului de col uterin prin detectarea acestuia \u0219i a precursorilor s\u0103i, care pot fi trata\u021bi \u00eenainte de a se transforma \u00een cancer. Ratele inciden\u021bei standardizate \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 odat\u0103 cu depistarea \u00een anii 1970 \u0219i au continuat s\u0103 scad\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1990, dup\u0103 care au r\u0103mas stabile, iar ratele mortalit\u0103\u021bii au continuat s\u0103 scad\u0103. Prin urmare, screening-ul a fost eficient \u00een Finlanda, reduc\u00e2nd inciden\u021ba \u0219i mortalitatea cu aproximativ 80% (IARC 2005, L\u00f6nnberg et al. 2012, Pankakoski et al. 2022).<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 ne uit\u0103m la ce fac finlandezii, participarea la depistarea cancerului de col uterin a crescut u\u0219or fa\u021b\u0103 de anii 1990 ajung\u00e2nd la 72%. Majoritatea screening-urilor au fost efectuate cu ajutorul testului HPV mai degrab\u0103 dec\u00e2t testul Papanicolau, utilizat anterior (decizia ce test s\u0103 foloseasc\u0103 a apar\u021binut fiec\u0103rui jude\u021b \u00een parte). Num\u0103rul de cancere de col uterin \u0219i leziunilor pre canceroase grave depistate \u00een cadrul screening-ului grupurilor de risc a crescut semnificativ \u00een compara\u021bie cu anii anteriori. Responsabilitatea pentru screening a fost transferat\u0103 de la municipalit\u0103\u021bi la serviciile jude\u021bene de bun\u0103stare \u00eencep\u00e2nd cu anul 2023, astfel \u00eenc\u00e2t datele regionale sunt raportate cu mai mult\u0103 acurate\u021be.<\/p>\n\n\n\n
Apoi, ar trebui s\u0103 ne preocupe ca educa\u021bia popula\u021biei referitoare la acest subiect s\u0103 fie c\u00e2t mai corect\u0103 \u0219i complet\u0103. <\/strong>\u00cen acest sens, ar fi util de \u0219tiut c\u00e2teva lucruri simple:<\/p>\n\n\n\n1. Ce este bine s\u0103 \u0219tim despre virusul HPV ?<\/strong><\/h2>\n\n\n\nAproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de virusul papiloma uman (HPV). Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 a fost demonstrat\u0103 \u00een anii 1990.<\/p>\n\n\n\n
Acest lucru ar putea p\u0103rea \u00eengrijor\u0103tor, dar este important s\u0103 ne amintim c\u0103, de\u0219i HPV poate provoca unele tipuri de cancer, a avea HPV nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai sau vei avea cu siguran\u021b\u0103 cancer. De fapt, cei mai mul\u021bi dintre noi vor avea HPV la un moment dat \u00een via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 provoace vreun r\u0103u \u0219i de multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim.<\/p>\n\n\n\n
2. Ce este bine s\u0103 \u00een\u021belegem despre screening-ul HPV?<\/strong><\/h2>\n\n\n\nScreening-ul presupune testarea persoanelor aparent s\u0103n\u0103toase, f\u0103r\u0103 simptome. Acesta poate salva vie\u021bi prin depistarea cancerelor \u00eentr-un stadiu incipient sau chiar, \u00een cazul cancerului de col uterin, prin prevenirea acestora.<\/p>\n\n\n\n
Testul cel mai vechi \u0219i cel mai des utilizat este testul citologic sau PAP (Babe\u0219-Papanicolau). \u00cen timpul acestuia, se colecteaz\u0103 o mic\u0103 mostr\u0103 de celule de pe colul uterin \u0219i se trimite la laborator pentru a fi examinat\u0103 la microscop. Acest test este util pentru depistarea unor schimb\u0103ri la nivelul celulelor cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin, dac\u0103 nu sunt tratate la timp. Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de teste Papanicolau (PAP): conven\u021bional \u0219i \u00een mediu lichid.<\/strong> Testul PAP conven\u021bional implic\u0103 plasarea probei imediat pe o lam\u0103 \u0219i fixarea ei dup\u0103 recoltare \u00een cabinetul medical. Acest test nu poate verifica \u00een acela\u0219i timp dac\u0103 sunt prezente tulpinile de HPV cu risc ridicat, dar este la fel de bun \u00een detectarea celulelor anormale ca \u0219i testul \u00een mediu lichid. Pe de alt\u0103 parte, testul PAP \u00een mediu lichid<\/strong> presupune introducerea probei \u00eentr-un flacon cu un mediu special \u0219i apoi trimiterea la laborator pentru procesare. Acest lucru previne pierderea sau deteriorarea celulelor recoltate. Testul PAP \u00een mediu lichid are dou\u0103 avantaje importante: reduce \u0219ansele ca proba s\u0103 nu fie potrivit\u0103 pentru interpretare \u0219i permite testarea \u00een acela\u0219i timp a tulpinilor de HPV cu risc ridicat din aceea\u0219i prob\u0103.<\/p>\n\n\n\nUn test mai nou<\/strong>, care este utilizat \u00een din ce \u00een ce mai multe programe de screening, verific\u0103 prezen\u021ba infec\u021biei cu papilomavirus uman (HPV), \u00eentruc\u00e2t aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infec\u021bia cronic\u0103 cu HPV.<\/p>\n\n\n\n\u00cen Rom\u00e2nia, medicul ar putea s\u0103 recomande pacientelor s\u0103 fac\u0103 teste de screening pentru cancerul de col uterin \u00een urm\u0103toarele moduri: <\/p>\n\n\n\n
- Examenul citologic Babe\u0219-Papanicolau conven\u021bional sau \u00een mediul lichid, \u00eentre v\u00e2rstele de 21 \u0219i 65 de ani, o dat\u0103 la 3 ani, dac\u0103 dou\u0103 teste consecutive au fost negative pentru leziuni intraepiteliale. <\/li>
- Testul HPV cu risc oncogenic \u00eenalt, o dat\u0103 la 5 ani, dup\u0103 v\u00e2rsta de 30 de ani. <\/li>
- Cotestarea, care implic\u0103 testarea HPV \u0219i examenul citologic Babe\u0219-Papanicolau, \u00eentre v\u00e2rstele de 30 \u0219i 65 de ani, la intervale de 5 ani.<\/li><\/ol>\n\n\n\n
\u00cen Regatul Unit, de exemplu, screeningul cervical se realizeaz\u0103 prin testarea primar\u0103 HPV, care testeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i proba de celule cervicale pentru HPV. Laboratorul va c\u0103uta s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 ave\u021bi un tip de virus cu risc ridicat. \u00cen cazul \u00een care se g\u0103se\u0219te HPV cu risc ridicat, laboratorul va testa proba pentru modific\u0103ri anormale ale celulelor. \u00cens\u0103 \u00een anii trecu\u021bii, un studiu finan\u021bat \u00een Regatul Unit a scos la iveal\u0103 o lacun\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea de c\u0103tre multe femei a HPV \u0219i a rolului s\u0103u \u00een screeningul cervical, ceea ce ar putea avea un impact asupra num\u0103rului de persoane care aleg s\u0103 se prezinte la program\u0103rile pentru screeningul cervical.<\/p>\n\n\n\n
3. De ce screeningul se poate face la intervale diferite? <\/strong><\/h2>\n\n\n\n\u00cen Anglia \u0219i Irlanda de Nord, dac\u0103 sunte\u021bi eligibil\u0103 pentru screening-ul cervical, ve\u021bi fi invitat\u0103 la fiecare 3 ani. Cu toate acestea, \u00een Sco\u021bia \u0219i \u021aara Galilor, pute\u021bi fi invitat\u0103 la fiecare 5 ani dac\u0103 ave\u021bi un risc sc\u0103zut. A\u0219adar, de ce aceast\u0103 diferen\u021b\u0103?<\/p>\n\n\n\n
Pe scurt, datorit\u0103 cercet\u0103rii. \u00cen 2022, un studiu a confirmat c\u0103 oferirea screening-ului cervical prin testarea HPV previne \u00een mod eficient cancerul de col uterin, f\u0103r\u0103 a fi nevoie de screening regulat. Al\u0103turi de rezultatele cercet\u0103rilor anterioare, acest studiu a ar\u0103tat c\u0103 intervalul de timp dintre testele de depistare a cancerului de col uterin poate fi prelungit \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 pentru femeile care au rezultate negative la testul pentru HPV. Cele care prezint\u0103 un risc mai ridicat vor fi invitate mai des.<\/p>\n\n\n\n
4.<\/strong> Prevenirea cancerului de col uterin cu ajutorul vaccinurilor<\/strong><\/h2>\n\n\n\nDeja \u0219tim c\u0103 HPV cauzeaz\u0103 majoritatea cazurilor de cancer de col uterin \u0219i c\u0103 ne putem testa pentru HPV prin screening. Dar, dup\u0103 cum probabil \u0219ti\u021bi, exist\u0103, de asemenea, o modalitate prin care ne putem proteja \u00eempotriva infect\u0103rii cu HPV: vaccinarea.<\/p>\n\n\n\n
Vaccinarea \u00eempotriva HPV a fost oferit\u0103 \u00een Regatul Unit din 2008, iar \u00een alte \u021b\u0103ri europene, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, din anii urm\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n
Pentru Regatul Unit, un studiu care s-a uitat la efectele vaccin\u0103rii, a constatat c\u0103 vaccinul \u00eempotriva HPV s-a dovedit a reduce drastic ratele de cancer de col uterin cu aproape 90% la femeile \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20 de ani c\u0103rora li s-a oferit acest vaccin la v\u00e2rsta de 12-13 ani.<\/p>\n\n\n\n
\u201eEste o realizare uria\u0219\u0103. Este pl\u0103cut s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 urm\u0103toarea genera\u021bie nu va trebui probabil niciodat\u0103 s\u0103 se \u00eengrijoreze cu adev\u0103rat de cancerul de col uterin \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103<\/em>\u201d, a declarat profesorul Peter Sasieni, care a condus echipa de la Kings College London.<\/p>\n\n\n\n5. Vaccinarea unei \u00eentregi genera\u021bii<\/strong><\/h2>\n\n\n\nLa nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei. <\/p>\n\n\n\n
\u0218i, \u00een ciuda unor studii precum cel de mai sus, care arat\u0103 c\u0103 programele de vaccinare reduc dramatic ratele de cancer de col uterin, exist\u0103 \u00eenc\u0103 \u021b\u0103ri care nu dispun de programe universal accesibile.<\/p>\n\n\n\n
Tocmai de aceea, acolo unde ele exist\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din fericire, \u00een Rom\u00e2nia, prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinarea fetelor \u0219i a b\u0103ie\u021bilor este cea mai sigur\u0103 cale pentru protejarea genera\u021biilor viitoare de cancerul de col uterin sau alte forme de cancer provocate de virusul HPV.<\/p>\n\n\n\n
Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\nSurse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n- https:\/\/news.cancerresearchuk.org\/2024\/01\/22\/6-articles-on-cervical-cancer-prevention\/<\/a><\/li>
- https:\/\/www.primrosesurgery.co.uk\/2024\/12\/31\/cervical-cancer-prevention-week-2025-january-20-2025-january-26-2025\/<\/a><\/li>
- https:\/\/insp.gov.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/Analiza-de-situatie-cancer-de-col-uterin-2024.pdf<\/a><\/li>
- https:\/\/www.europeancancer.org\/hpv\/impact\/hpv-romania.html<\/a><\/li>
- Romania: Human Papillomavirus and Related Cancers, Fact Sheet 2023<\/a><\/li>
- https:\/\/syoparekisteri.fi\/assets\/files\/2023\/10\/Cervical-Cancer-Screening-Programme_Annual-Review-2023.pdf<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Deoarece, practic, toate cazurile de cancer de col uterin pot fi prevenite, \u00een 2020, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a anun\u021bat un plan ambi\u021bios pentru a crea un \u201eviitor f\u0103r\u0103 cancer de col uterin\u201d. Dac\u0103 vom reu\u0219i, cancerul de col uterin va deveni primul cancer care va fi \u201eeliminat\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9066,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9082"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9082"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9348,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9082\/revisions\/9348"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9066"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Iar primul lucru pe care ar trebui s\u0103-l facem \u00een Rom\u00e2nia, o \u021bar\u0103 r\u0103mas\u0103 \u00een urma multor alte \u021b\u0103ri europene \u00een efortul de a elimina cancerele cauzate de HPV, este s\u0103 ne uit\u0103m la modelele care func\u021bioneaz\u0103 \u00een Europa \u0219i s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din ele.<\/strong><\/p>\n\n\n\n De exemplu, Rom\u00e2nia avea aproximativ 3.380 de cazuri noi de cancer de col uterin diagnosticate anual (conform estim\u0103rilor pentru 2020) \u0219i al doilea cel mai frecvent cancer feminin la femeile cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 15 \u0219i 44 de ani. Cu toate acestea, Rom\u00e2nia are niveluri relativ sc\u0103zute de adoptare a vaccin\u0103rii anti-HPV \u0219i de screening pentru cancerul de col uterin, cu aproximativ 30% dintre femeile eligibile supuse screeningului \u0219i 13% dintre adolescente vaccinate.<\/p>\n\n\n\n Comparativ, \u00een Finlanda, screeningul cancerului de col uterin a \u00eenceput \u00een 1963 \u0219i s-a extins \u00eentr-un program na\u021bional la \u00eenceputul anilor 1970. Scopul screeningului este de a reduce inciden\u021ba \u0219i mortalitatea cancerului de col uterin prin detectarea acestuia \u0219i a precursorilor s\u0103i, care pot fi trata\u021bi \u00eenainte de a se transforma \u00een cancer. Ratele inciden\u021bei standardizate \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 au \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 odat\u0103 cu depistarea \u00een anii 1970 \u0219i au continuat s\u0103 scad\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1990, dup\u0103 care au r\u0103mas stabile, iar ratele mortalit\u0103\u021bii au continuat s\u0103 scad\u0103. Prin urmare, screening-ul a fost eficient \u00een Finlanda, reduc\u00e2nd inciden\u021ba \u0219i mortalitatea cu aproximativ 80% (IARC 2005, L\u00f6nnberg et al. 2012, Pankakoski et al. 2022).<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 ne uit\u0103m la ce fac finlandezii, participarea la depistarea cancerului de col uterin a crescut u\u0219or fa\u021b\u0103 de anii 1990 ajung\u00e2nd la 72%. Majoritatea screening-urilor au fost efectuate cu ajutorul testului HPV mai degrab\u0103 dec\u00e2t testul Papanicolau, utilizat anterior (decizia ce test s\u0103 foloseasc\u0103 a apar\u021binut fiec\u0103rui jude\u021b \u00een parte). Num\u0103rul de cancere de col uterin \u0219i leziunilor pre canceroase grave depistate \u00een cadrul screening-ului grupurilor de risc a crescut semnificativ \u00een compara\u021bie cu anii anteriori. Responsabilitatea pentru screening a fost transferat\u0103 de la municipalit\u0103\u021bi la serviciile jude\u021bene de bun\u0103stare \u00eencep\u00e2nd cu anul 2023, astfel \u00eenc\u00e2t datele regionale sunt raportate cu mai mult\u0103 acurate\u021be.<\/p>\n\n\n\n Apoi, ar trebui s\u0103 ne preocupe ca educa\u021bia popula\u021biei referitoare la acest subiect s\u0103 fie c\u00e2t mai corect\u0103 \u0219i complet\u0103. <\/strong>\u00cen acest sens, ar fi util de \u0219tiut c\u00e2teva lucruri simple:<\/p>\n\n\n\n Aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de virusul papiloma uman (HPV). Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 a fost demonstrat\u0103 \u00een anii 1990.<\/p>\n\n\n\n Acest lucru ar putea p\u0103rea \u00eengrijor\u0103tor, dar este important s\u0103 ne amintim c\u0103, de\u0219i HPV poate provoca unele tipuri de cancer, a avea HPV nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai sau vei avea cu siguran\u021b\u0103 cancer. De fapt, cei mai mul\u021bi dintre noi vor avea HPV la un moment dat \u00een via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103 provoace vreun r\u0103u \u0219i de multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim.<\/p>\n\n\n\n Screening-ul presupune testarea persoanelor aparent s\u0103n\u0103toase, f\u0103r\u0103 simptome. Acesta poate salva vie\u021bi prin depistarea cancerelor \u00eentr-un stadiu incipient sau chiar, \u00een cazul cancerului de col uterin, prin prevenirea acestora.<\/p>\n\n\n\n Testul cel mai vechi \u0219i cel mai des utilizat este testul citologic sau PAP (Babe\u0219-Papanicolau). \u00cen timpul acestuia, se colecteaz\u0103 o mic\u0103 mostr\u0103 de celule de pe colul uterin \u0219i se trimite la laborator pentru a fi examinat\u0103 la microscop. Acest test este util pentru depistarea unor schimb\u0103ri la nivelul celulelor cervicale care ar putea evolua spre cancer de col uterin, dac\u0103 nu sunt tratate la timp. Exist\u0103 dou\u0103 tipuri de teste Papanicolau (PAP): conven\u021bional \u0219i \u00een mediu lichid.<\/strong> Testul PAP conven\u021bional implic\u0103 plasarea probei imediat pe o lam\u0103 \u0219i fixarea ei dup\u0103 recoltare \u00een cabinetul medical. Acest test nu poate verifica \u00een acela\u0219i timp dac\u0103 sunt prezente tulpinile de HPV cu risc ridicat, dar este la fel de bun \u00een detectarea celulelor anormale ca \u0219i testul \u00een mediu lichid. Pe de alt\u0103 parte, testul PAP \u00een mediu lichid<\/strong> presupune introducerea probei \u00eentr-un flacon cu un mediu special \u0219i apoi trimiterea la laborator pentru procesare. Acest lucru previne pierderea sau deteriorarea celulelor recoltate. Testul PAP \u00een mediu lichid are dou\u0103 avantaje importante: reduce \u0219ansele ca proba s\u0103 nu fie potrivit\u0103 pentru interpretare \u0219i permite testarea \u00een acela\u0219i timp a tulpinilor de HPV cu risc ridicat din aceea\u0219i prob\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un test mai nou<\/strong>, care este utilizat \u00een din ce \u00een ce mai multe programe de screening, verific\u0103 prezen\u021ba infec\u021biei cu papilomavirus uman (HPV), \u00eentruc\u00e2t aproape toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infec\u021bia cronic\u0103 cu HPV.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Rom\u00e2nia, medicul ar putea s\u0103 recomande pacientelor s\u0103 fac\u0103 teste de screening pentru cancerul de col uterin \u00een urm\u0103toarele moduri: <\/p>\n\n\n\n \u00cen Regatul Unit, de exemplu, screeningul cervical se realizeaz\u0103 prin testarea primar\u0103 HPV, care testeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i proba de celule cervicale pentru HPV. Laboratorul va c\u0103uta s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 ave\u021bi un tip de virus cu risc ridicat. \u00cen cazul \u00een care se g\u0103se\u0219te HPV cu risc ridicat, laboratorul va testa proba pentru modific\u0103ri anormale ale celulelor. \u00cens\u0103 \u00een anii trecu\u021bii, un studiu finan\u021bat \u00een Regatul Unit a scos la iveal\u0103 o lacun\u0103 \u00een \u00een\u021belegerea de c\u0103tre multe femei a HPV \u0219i a rolului s\u0103u \u00een screeningul cervical, ceea ce ar putea avea un impact asupra num\u0103rului de persoane care aleg s\u0103 se prezinte la program\u0103rile pentru screeningul cervical.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Anglia \u0219i Irlanda de Nord, dac\u0103 sunte\u021bi eligibil\u0103 pentru screening-ul cervical, ve\u021bi fi invitat\u0103 la fiecare 3 ani. Cu toate acestea, \u00een Sco\u021bia \u0219i \u021aara Galilor, pute\u021bi fi invitat\u0103 la fiecare 5 ani dac\u0103 ave\u021bi un risc sc\u0103zut. A\u0219adar, de ce aceast\u0103 diferen\u021b\u0103?<\/p>\n\n\n\n Pe scurt, datorit\u0103 cercet\u0103rii. \u00cen 2022, un studiu a confirmat c\u0103 oferirea screening-ului cervical prin testarea HPV previne \u00een mod eficient cancerul de col uterin, f\u0103r\u0103 a fi nevoie de screening regulat. Al\u0103turi de rezultatele cercet\u0103rilor anterioare, acest studiu a ar\u0103tat c\u0103 intervalul de timp dintre testele de depistare a cancerului de col uterin poate fi prelungit \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 pentru femeile care au rezultate negative la testul pentru HPV. Cele care prezint\u0103 un risc mai ridicat vor fi invitate mai des.<\/p>\n\n\n\n Deja \u0219tim c\u0103 HPV cauzeaz\u0103 majoritatea cazurilor de cancer de col uterin \u0219i c\u0103 ne putem testa pentru HPV prin screening. Dar, dup\u0103 cum probabil \u0219ti\u021bi, exist\u0103, de asemenea, o modalitate prin care ne putem proteja \u00eempotriva infect\u0103rii cu HPV: vaccinarea.<\/p>\n\n\n\n Vaccinarea \u00eempotriva HPV a fost oferit\u0103 \u00een Regatul Unit din 2008, iar \u00een alte \u021b\u0103ri europene, printre care \u0219i Rom\u00e2nia, din anii urm\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n Pentru Regatul Unit, un studiu care s-a uitat la efectele vaccin\u0103rii, a constatat c\u0103 vaccinul \u00eempotriva HPV s-a dovedit a reduce drastic ratele de cancer de col uterin cu aproape 90% la femeile \u00een v\u00e2rst\u0103 de 20 de ani c\u0103rora li s-a oferit acest vaccin la v\u00e2rsta de 12-13 ani.<\/p>\n\n\n\n \u201eEste o realizare uria\u0219\u0103. Este pl\u0103cut s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 urm\u0103toarea genera\u021bie nu va trebui probabil niciodat\u0103 s\u0103 se \u00eengrijoreze cu adev\u0103rat de cancerul de col uterin \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103<\/em>\u201d, a declarat profesorul Peter Sasieni, care a condus echipa de la Kings College London.<\/p>\n\n\n\n La nivel mondial, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei. <\/p>\n\n\n\n \u0218i, \u00een ciuda unor studii precum cel de mai sus, care arat\u0103 c\u0103 programele de vaccinare reduc dramatic ratele de cancer de col uterin, exist\u0103 \u00eenc\u0103 \u021b\u0103ri care nu dispun de programe universal accesibile.<\/p>\n\n\n\n Tocmai de aceea, acolo unde ele exist\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din fericire, \u00een Rom\u00e2nia, prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinarea fetelor \u0219i a b\u0103ie\u021bilor este cea mai sigur\u0103 cale pentru protejarea genera\u021biilor viitoare de cancerul de col uterin sau alte forme de cancer provocate de virusul HPV.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Deoarece, practic, toate cazurile de cancer de col uterin pot fi prevenite, \u00een 2020, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a anun\u021bat un plan ambi\u021bios pentru a crea un \u201eviitor f\u0103r\u0103 cancer de col uterin\u201d. Dac\u0103 vom reu\u0219i, cancerul de col uterin va deveni primul cancer care va fi \u201eeliminat\u201d […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9066,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9082"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9082"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9082\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9348,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9082\/revisions\/9348"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9066"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9082"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9082"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9082"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}1. Ce este bine s\u0103 \u0219tim despre virusul HPV ?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
2. Ce este bine s\u0103 \u00een\u021belegem despre screening-ul HPV?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
3. De ce screeningul se poate face la intervale diferite? <\/strong><\/h2>\n\n\n\n
4.<\/strong> Prevenirea cancerului de col uterin cu ajutorul vaccinurilor<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
5. Vaccinarea unei \u00eentregi genera\u021bii<\/strong><\/h2>\n\n\n\n