{"id":9133,"date":"2025-02-20T11:03:16","date_gmt":"2025-02-20T09:03:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9133"},"modified":"2025-03-20T11:58:57","modified_gmt":"2025-03-20T09:58:57","slug":"noutati-legate-de-vaccinare-si-vaccinuri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9133","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi legate de vaccinare \u0219i vaccinuri"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce ani de zile s-au men\u021binut la niveluri destul de bune \u0219i constante \u00een SUA, ratele de vaccinare \u00eempotriva bolilor copil\u0103riei au sc\u0103zut \u00een timpul pandemiei de coronavirus \u0219i au continuat s\u0103 scad\u0103 \u00een ultimii patru ani. Potrivit Centrelor de Prevenirea \u0219i Controlul Bolilor din SUA (CDC), la nivel na\u021bional, \u00een SUA, mai pu\u021bin de 93% dintre copiii de gr\u0103dini\u021b\u0103 au finalizat anul trecut vaccinul \u00eempotriva rujeolei, \u00een sc\u0103dere de la 95%. Ratele de imunizare \u00eempotriva poliomielitei, tusei convulsive \u0219i varicelei au sc\u0103zut \u0219i ele \u00een mod similar. Ratele nu \u0219i-au revenit \u00eenc\u0103 \u0219i, ca urmare, sute de mii de copii sunt din ce \u00een ce mai vulnerabili la boli pe care le-am crezut disp\u0103rute.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een Europa \u2013 similar cu tendin\u021bele globale, datele publicate la jum\u0103tatea anului 2024 relev\u0103 doar o revenire par\u021bial\u0103 dup\u0103 sc\u0103derile cauzate de pandemia COVID-19. \u00cen timp ce unele \u021b\u0103ri au men\u021binut o acoperire vaccinal\u0103 de rutin\u0103 ridicat\u0103, \u00een ciuda provoc\u0103rilor pandemiei, multe altele \u00eenc\u0103 se str\u0103duiesc s\u0103 rec\u00e2\u0219tige nivelurile anuale pre-pandemice, inclusiv \u00een ceea ce prive\u0219te vaccinurile DTP (vaccinul diftero-tetano-pertussis) \u0219i vaccinul contra rujeolei.<\/p>\n\n\n\n


\u00cen timp ce Regiunea European\u0103 a Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS) a ob\u021binut cea mai mare acoperire cu prima doz\u0103 de DTP (DTP1) dintre cele 6 regiuni ale OMS \u00een 2023, cu 97%, aceasta este \u00eenc\u0103 cu 1% sub nivelul pre-pandemic al Regiunii Europene a OMS de 98% \u00een 2019 \u0219i prezint\u0103 varia\u021bii semnificative \u00eentre \u021b\u0103ri, de la 82 la 99%. Astfel, \u00een timp ce 15 \u021b\u0103ri din regiune au atins o acoperire de 99% cu DTP1 \u00een 2023, alte 24 de \u021b\u0103ri au r\u0103mas sub nivelul lor din 2019 cu DTP1. Pentru a treia doz\u0103 (DTP3), 25 din 53 de \u021b\u0103ri au atins o acoperire de \u226595% la nivel na\u021bional, \u00een timp ce 30 sunt \u00eenc\u0103 sub nivelul lor pre-pandemic; acoperirea a variat de la 73% la 99% \u00eentre \u021b\u0103ri. 11 \u021b\u0103ri au \u00eenregistrat o sc\u0103dere a acoperirii cu DTP3, iar 9 au reu\u0219it s\u0103 creasc\u0103 acoperirea cu DTP3 din 2022 p\u00e2n\u0103 \u00een 2023.<\/p>\n\n\n\n

Acoperirea cu prima doz\u0103 de vaccin \u00eempotriva rujeolei, care este \u00een general vaccinul combinat \u00eempotriva rujeolei, oreionului \u0219i rubeolei, a crescut cu un punct procentual, de la 94% \u00een 2022 la 95% \u00een 2023, dar acoperirea cu a doua doz\u0103 a r\u0103mas la 91%. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een 2023, 500 000 de copii nu au primit prima doz\u0103, iar 900 000 de copii nu au primit la timp a doua \u0219i ultima doz\u0103 programat\u0103 de vaccin \u00eempotriva rujeolei.<\/p>\n\n\n\n

Sc\u0103derea ratei vaccin\u0103rii are deja consecin\u021be. Astfel, cele mai mari cre\u0219teri ale cazurilor de rujeol\u0103 din ultimii dou\u0103zeci de ani corespund cu anii \u00een care un procent sc\u0103zut de copii au fost vaccina\u021bi cu dou\u0103 doze, subliniind astfel importan\u021ba vaccin\u0103rii complete.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 imunizarea continu\u0103 s\u0103 scad\u0103, exper\u021bii spun c\u0103 \u0219i adul\u021bii – chiar \u0219i cei care sunt vaccina\u021bi – ar putea fi vulnerabili la boli ale copil\u0103riei precum rujeola, oreionul \u0219i rubeola<\/strong>.  <\/p>\n\n\n\n

Cu doar c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103, mul\u021bi copii sub v\u00e2rsta de 5 ani mureau din cauza bolilor infec\u021bioase – de exemplu, un studiu din 2015 a estimat c\u0103, \u00eenainte de vaccinarea pe scar\u0103 larg\u0103, rujeola ar fi putut reprezenta p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate din totalul deceselor cauzate de boli infec\u021bioase la copii.  Acum, boala a disp\u0103rut ca preocupare pentru mortalitatea copiilor.<\/p>\n\n\n\n

Ratele ridicate de vaccinare \u00eentr-o comunitate protejeaz\u0103 nu numai persoanele vaccinate, ci \u0219i persoanele care nu pot primi anumite vaccinuri din motive dincolo de controlul lor sau care ar putea s\u0103 nu r\u0103spund\u0103 la acestea din cauza anumitor afec\u021biuni medicale, a v\u00e2rstei lor sau a sistemului imunitar sl\u0103bit.  De exemplu, rubeola poate fi periculoas\u0103 pentru femeile \u00eens\u0103rcinate \u0219i copiii lor.<\/strong> Cu toate acestea, femeile \u00eens\u0103rcinate nu pot fi imunizate \u00eempotriva acestei boli deoarece vaccinul con\u021bine virus atenuat. \u00cen prezent, acestea nu sunt, de obicei, expuse riscului, deoarece exist\u0103 pu\u021bine cazuri de rubeol\u0103 \u00een fiecare an \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate. Acest lucru s-ar putea schimba dac\u0103 ratele de vaccinare continu\u0103 s\u0103 scad\u0103. De notat c\u0103, la nivel mondial, rubeola este principala cauz\u0103 de malforma\u021bii congenitale (orbire, surzenie) care poate fi prevenit\u0103 prin vaccinare.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u021bii tind s\u0103 se \u00eengrijoreze cel mai mult de o reapari\u021bie a rujeolei. Virusul este extrem de contagios, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een aer p\u00e2n\u0103 la dou\u0103 ore dup\u0103 ce o persoan\u0103 infectat\u0103 a p\u0103r\u0103sit \u00eenc\u0103perea. Fiecare persoan\u0103 infectat\u0103 poate r\u0103sp\u00e2ndi virusul la alte 18 persoane.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de introducerea primului vaccin \u00eempotriva rujeolei, \u00een anii 1960, boala ucidea anual aproximativ 2,6 milioane de persoane \u00een \u00eentreaga lume.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Adul\u021bii nevaccina\u021bi sunt \u00een pericol, desigur, dar la fel pot fi \u0219i cei care nu au un r\u0103spuns imun adecvat la vaccinuri sau care au primit doar o singur\u0103 doz\u0103.<\/strong> Imunitatea indus\u0103 de unele vaccinuri poate disp\u0103rea de-a lungul deceniilor. Sc\u0103derea \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dac\u0103 epidemiile ar ap\u0103rea mai des, chiar \u0219i adul\u021bii vaccina\u021bi ar putea fi vulnerabili la anumite boli. \u00cen cazuri rare, de exemplu, imunitatea dob\u00e2ndit\u0103 \u00een urma vaccinului \u00eempotriva rujeolei poate sc\u0103dea. De exemplu, din cele 284 de cazuri de rujeol\u0103 \u00eenregistrate la adul\u021bi americani anul trecut, 11% au fost la persoane care primiser\u0103 una sau dou\u0103 doze de vaccin. \u201eNe-am \u00eendep\u0103rtat de perioada \u00een care rujeola era doar la copii\u201d, a declarat Alexis Robert, cercet\u0103tor \u00een modelarea bolilor infec\u021bioase la London School of Hygiene and Tropical Medicine.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce oreionul este cel mai frecvent o afec\u021biune u\u0219oar\u0103 la copii, chiar dac\u0103 uneori poate cauza probleme de fertilitate la b\u0103ie\u021bi \u0219i complica\u021bii grave la adul\u021bi, mul\u021bi exper\u021bi afirm\u0103 c\u0103 tusea convulsiv\u0103 e boala care ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze cel mai mult, chiar \u0219i pentru copiii \u0219i adul\u021bii vaccina\u021bi<\/strong>. Cre\u0219terea recent\u0103 a cazurilor de tuse convulsiv\u0103 \u00een \u021b\u0103rile dezvoltate a generat controverse cu privire la cauza acesteia. O echip\u0103 de cercet\u0103tori a modelat transmiterea tusei convulsive utiliz\u00e2nd date privind inciden\u021ba din Massachusetts, Statele Unite de acum c\u00e2\u021biva ani. Ace\u0219tia au concluzionat c\u0103 sc\u0103derea imunit\u0103\u021bii conferite de vaccin, spre deosebire de e\u0219ecul vaccinului de a genera un r\u0103spuns imun complet sau chiar par\u021bial, a explicat cel mai bine cre\u0219terea local\u0103 a cazurilor de tuse convulsiv\u0103, \u00eempreun\u0103 cu o rat\u0103 de vaccinare relativ  sc\u0103zut\u0103. De asemenea, simul\u0103rile f\u0103cute de ei au sugerat c\u0103 administrarea de rapeluri existente copiilor poate fi o strategie eficient\u0103 de stopare a transmiterii pertussis.<\/p>\n\n\n\n

Un semnal de alarm\u0103 este tras de exper\u021bii \u00een vaccinare \u0219i \u00een privin\u021ba poliomielitei, \u00een cazul c\u0103reia am putea asista la o revenire \u00een urma sc\u0103derii ratelor de vaccinare.<\/strong> \u00cenainte de 1955, c\u00e2nd a fost introdus vaccinul, poliomielita crea probleme serioase pentru mai mult de 15 000 de americani \u00een fiecare an \u0219i alte sute de mii \u00een \u00eentreaga lume. Numai \u00een 1952, poliomielita a ucis 3 000 de americani, dup\u0103 ce paralizia i-a l\u0103sat \u00een imposibilitatea de a respira. Mul\u021bi dintre cei care au supravie\u021buit \u00eenc\u0103 tr\u0103iesc cu sechelele acestei boli. Vaccinarea a eliminat virusul poliomielitei de pe cea mai mare parte a planetei, reduc\u00e2nd num\u0103rul de cazuri cu peste 99,9% \u0219i prevenind aproximativ 20 de milioane de cazuri de paralizie. Cu toate acestea, eradicarea virusului nu a fost \u00eenc\u0103 realizat\u0103. Astfel, \u00een 2024, 20 de \u021b\u0103ri au raportat cazuri de poliomielit\u0103, iar virusul a fost detectat \u00een apele reziduale din cinci \u021b\u0103ri europene, la zeci de ani dup\u0103 eliminarea sa oficial\u0103 din regiune, \u0219i \u00een Australia. \u201eOrice reducere a ratelor de acoperire vaccinal\u0103 cre\u0219te riscul de poliomielit\u0103 oriunde \u00een lume<\/em>\u201d, a declarat Oliver Rosenbauer, un purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al programului de eradicare a poliomielitei al OMS.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 trei tipuri de poliovirusuri, iar eradicarea necesit\u0103 dispari\u021bia tuturor celor trei. Tipul 2 a fost declarat \u00eenvins \u00een 2015, iar tipul 3 \u00een 2019. Tipul 1 circul\u0103 \u00een prezent doar \u00een Afganistan \u0219i Pakistan. \u00cen 2021, cele dou\u0103 \u021b\u0103ri aveau \u00eempreun\u0103 doar cinci cazuri; \u00een 2024, aveau 93. O evolu\u021bie \u00eengrijor\u0103toare e legat\u0103 de un vaccin oral utilizat \u00een unele p\u0103r\u021bi ale lumii, care, \u00een mod paradoxal, a men\u021binut poliovirusul \u00een circula\u021bie mult timp dup\u0103 ce acesta ar fi trebuit s\u0103 dispar\u0103. \u00cen majoritatea \u021b\u0103rilor cu venituri mici \u0219i medii, oficialii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00eenc\u0103 se bazeaz\u0103 pe un vaccin administrat oral, sub form\u0103 de dou\u0103 pic\u0103turi pe limb\u0103. Acesta este ieftin \u0219i u\u0219or de administrat \u0219i previne transmiterea virusului, dar con\u021bine un virus sl\u0103bit, pe care copiii vaccina\u021bi \u00eel pot \u00eempr\u0103\u0219tia apoi \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor prin defecare, \u00een condi\u021biile \u00een care sistemul de canalizare nu este corespunz\u0103tor. Astfel, atunci c\u00e2nd exist\u0103 un num\u0103r suficient de copii nevaccina\u021bi care s\u0103 fie infecta\u021bi, agentul patogen se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te \u00eencet, rec\u00e2\u0219tig\u00e2ndu-\u0219i virulen\u021ba \u0219i provoc\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 paralizie.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte<\/strong>, \u00een timp ce comunitatea medical\u0103 mondial\u0103 este din ce \u00een ce mai \u00eengrijorat\u0103 de sc\u0103derea ratei vaccin\u0103rii pentru aceste diverse boli infec\u021bioase ale c\u0103ror efecte negative pot fi prevenite prin vaccinare, cercet\u0103torii au salutat recent<\/strong> ve\u0219tile bune privind vaccinurile pentru cancer<\/strong> dup\u0103 ce au fost publicate c\u00e2teva rezultate promi\u021b\u0103toare ale unor studii clinice de faz\u0103 2.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Astfel, un vaccin mARN \u00eempotriva melanomului dezvoltat de companiile farmaceutice americane Moderna \u0219i Merck a \u00eencheiat recent studiile de faz\u0103 2 la pacien\u021bii c\u0103rora li s-au extirpat chirurgical tumori avansate. Rezultatele studiului clinic arat\u0103 c\u0103, la trei ani dup\u0103 tratament, riscul de recidiv\u0103 a cancerului sau de deces a sc\u0103zut la aproape jum\u0103tate. Aceasta este o descoperire promi\u021b\u0103toare pentru un studiu de faz\u0103 2, dar un verdict cu privire la utilitatea vaccinului va trebui s\u0103 a\u0219tepte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vor fi cunoscute rezultatele studiilor din etapele ulterioare.<\/p>\n\n\n\n

Cum au \u00eenceput aceste vaccinuri \u00eempotriva cancerului? Putem trasa \u00eenceputul la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea c\u00e2nd William Coley, un chirurg din New York, a f\u0103cut o observa\u021bie surprinz\u0103toare. Unul dintre pacien\u021bii s\u0103i, aproape de moarte din cauza unei tumori la g\u00e2t, \u0219i-a revenit dup\u0103 ce a contractat o infec\u021bie bacterian\u0103 grav\u0103 a pielii. Intrigat, Coley a \u00eencercat s\u0103 reproduc\u0103 aceast\u0103 descoperire, inject\u00e2nd pacien\u021bilor un cocktail de bacterii ucise pentru a le face cancerul s\u0103 regreseze. A ajuns s\u0103 trateze \u00een acest fel peste o mie de pacien\u021bi, adesea cu succes. Ra\u021bionamentul lui Coley a fost c\u0103 infec\u021bia ar putea declan\u0219a o reac\u021bie puternic\u0103 a sistemului imunitar pentru a lupta \u00eempotriva cancerului. Aceast\u0103 idee, controversat\u0103 \u00een timpul vie\u021bii lui Coley, a fost acceptat\u0103 pe o scar\u0103 mai larg\u0103 de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 abia \u00een anii 1950. \u00cen prezent, aceast\u0103 idee st\u0103 la baza eforturilor de creare a unei noi genera\u021bii de terapii cunoscute sub denumirea de \u201evaccinuri \u00eempotriva cancerului\u201d, care vizeaz\u0103 antrenarea sistemului imunitar pentru a recunoa\u0219te tumorile \u0219i a combate r\u0103sp\u00e2ndirea lor.<\/p>\n\n\n\n

Cancerul poate porni de la aproape orice celul\u0103 din organism. Sistemul imunitar \u00eencearc\u0103, de obicei, s\u0103 \u00eempiedice r\u0103sp\u00e2ndirea acestuia prin monitorizarea organismului \u00een c\u0103utarea celulelor anormale. De exemplu, celulele albe din s\u00e2nge, cunoscute sub numele de celule T, atac\u0103 tumorile recunosc\u00e2nd pe suprafa\u021ba lor proteine str\u0103ine cunoscute sub numele de neo-antigene. C\u00e2nd oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eenceput s\u0103 secven\u021bieze ADN-ul tumorilor, \u00een 2008, au descoperit c\u0103 celulele canceroase con\u021bineau sute, dac\u0103 nu mii, de muta\u021bii care le deosebeau de vecinele lor s\u0103n\u0103toase. Unele dintre aceste muta\u021bii ale ADN-ului celular determin\u0103 celulele canceroase s\u0103 produc\u0103 proteine anormale, cunoscute sub numele de neoantigene, care pot declan\u0219a alarma sistemului imunitar. A\u0219a-numitele celule uciga\u0219e naturale \u0219i macrofagele pot, de asemenea, s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 distrug\u0103 celulele canceroase prin c\u0103utarea moleculelor necunoscute pe care le poart\u0103 sau dup\u0103 ce acestea sunt marcate de anticorpi.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, ideea din spatele unui vaccin \u00eempotriva cancerului este de a introduce aceste neoantigene direct \u00een organism, antren\u00e2nd astfel sistemul imunitar s\u0103 considere orice cancer care le poart\u0103 ca fiind un corp str\u0103in, preg\u0103tindu-se s\u0103-l elimine. Pentru a realiza un astfel de vaccin, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 preleveze o mostr\u0103 de tumor\u0103, s\u0103-i secven\u021bieze genomul \u0219i s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 toate muta\u021biile genetice. Aceste informa\u021bii sunt analizate pentru a indica care neoantigene sunt susceptibile de a provoca cel mai puternic r\u0103spuns imun din partea organismului. Se poate crea apoi un vaccin care s\u0103 determine sistemul imunitar s\u0103 creeze anticorpi \u00eempotriva acelor proteine anormale specifice. Acest lucru se realizeaz\u0103 prin introducerea unui fragment de informa\u021bie genetic\u0103 de scurt\u0103 durat\u0103, cunoscut sub numele de ARN, care, odat\u0103 injectat, instruie\u0219te celulele organismului s\u0103 produc\u0103 neoantigenele. Se sper\u0103 c\u0103 r\u0103spunsul imunitar rezultat va viza tumora ini\u021bial\u0103. Vaccinurile \u00eempotriva cancerului ar face ceva similar cu ce au f\u0103cut vaccinurile mARN \u00eempotriva COVID-19. Vaccinurile care au fost utilizate \u00eempotriva Covid-19 au determinat organismul s\u0103 produc\u0103 una dintre proteinele constitutive ale SARS-CoV-2, pe care sistemul imunitar a folosit-o apoi pentru a crea anticorpi.<\/p>\n\n\n\n

Moderna \u0219i Merck au anun\u021bat \u00een iunie 2024 c\u0103 au ini\u021biat studii suplimentare cu ARNm-4157 (V940) la pacien\u021bii cu cancer pulmonar cu celule mici, carcinom cu celule renale (un tip de cancer renal), carcinom urotelial (un cancer al mucoasei urinare) \u0219i cancer cutanat cu celule scuamoase (un tip de cancer de piele) pentru a testa eficacitatea acestuia \u00eempotriva diferitelor tumori.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, firmele BioNtech \u0219i Genentech evalueaz\u0103 \u00een comun vaccinurile personalizate \u00eentr-o serie de tipuri de cancer. Datele sugereaz\u0103 deja c\u0103 vaccinul lor poate reduce riscul de cancer pancreatic dup\u0103 opera\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Glioblastomul, cel mai frecvent cancer cerebral \u0219i pentru care nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 tratamente eficace, este, de asemenea, vizat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul unor lucr\u0103ri realizate de cercet\u0103tori de la Universitatea din Florida, SUA un vaccin pe baz\u0103 de ARNm testat pe numai patru persoane a demonstrat c\u0103 vaccinul a declan\u0219at un r\u0103spuns imun puternic la tumor\u0103. Testele efectuate pe c\u00e2ini cu tumori cerebrale au fost, de asemenea, promi\u021b\u0103toare: ace\u0219tia au tr\u0103it o medie de 139 de zile dup\u0103 tratament, \u00een compara\u021bie cu cele 30-60 de zile obi\u0219nuite a\u0219teptate f\u0103r\u0103 tratament. Aceste rezultate pe oameni \u0219i c\u00e2ini sugereaz\u0103, de asemenea, c\u0103 un vaccin personalizat poate declan\u0219a un r\u0103spuns imun \u00eentr-o tumor\u0103 \u201erece\u201d – una pe care sistemul imunitar nu o recunoa\u0219te sau nu o combate de obicei.<\/p>\n\n\n\n

Speran\u021ba este c\u0103 vaccinurile \u00eempotriva cancerului vor avansa p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care vor reduce necesitatea unor tratamente mai invazive, precum chimioterapia sau chirurgia.<\/p>\n\n\n\n

Pentru mul\u021bi cercet\u0103tori, este chiar posibil ca vaccinurile terapeutice \u00eempotriva cancerului s\u0103 poat\u0103 fi utilizate \u00eentr-o zi pentru preven\u021bie – cu vaccinuri \u00eempotriva neoantigenelor comune \u00een diferite tipuri de cancer, administrate celor cu cel mai mare risc de a le dezvolta.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen octombrie 2024, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 de la Universitatea din Oxford au primit finan\u021bare pentru a crea un vaccin preventiv \u00eempotriva cancerului ovarian, care vizeaz\u0103 recunoa\u0219terea \u0219i atacarea primelor stadii ale acestui cancer. Cu toate acestea, este important de re\u021binut c\u0103 realizarea vaccinurilor personalizate \u00eempotriva cancerului este complicat\u0103 \u0219i costisitoare.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, \u00eentreb\u0103ri \u0219tiin\u021bifice importante r\u0103m\u00e2n deocamdat\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. \u00cen primul r\u00e2nd, spune Elad Sharon, director clinic \u0219i transla\u021bional la Dana-Farber Cancer Institute din Boston, SUA, r\u0103m\u00e2ne neclar de ce sistemul imunitar trece cu vederea o neoantigen\u0103 dac\u0103 aceasta este produs\u0103 de o tumoare, dar va intra \u00een ac\u021biune atunci c\u00e2nd este livrat\u0103 prin vaccin.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, cercet\u0103torii care lucreaz\u0103 la dezvoltarea unor asemenea vaccinuri trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i evalueze riguros tehnicile de selectare a neoantigenelor pentru a se asigura c\u0103 sunt alese cele mai eficace candidate pentru vaccinuri, care vor genera cel mai puternic r\u0103spuns din partea organismului.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n

  1. nytimes.com<\/a> – The Morning: Fewer child vaccinations<\/a><\/li>
  2. Half a million children in WHO European Region not fully vaccinated in their first year of life: New 2023 data reveal both gaps and gains in immunization coverage<\/a><\/li>
  3. Vaccinations in Europe – Statistics & Facts | Statista<\/a><\/li>
  4. Even Adults May Soon Be Vulnerable to \u2018Childhood\u2019 Diseases – The New York Times<\/a><\/li>
  5. The impact of past vaccination coverage and immunity on pertussis resurgence | Science Translational Medicine<\/a><\/li>
  6. How Lagging Vaccination Could Lead to a Polio Resurgence – The New York Times<\/a><\/li>
  7. https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/01\/01\/Cancer vaccines are showing promise at last<\/a><\/li>
  8. Sursa ilustratiei: Shira Inbar, https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/01\/01<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Dup\u0103 ce ani de zile s-au men\u021binut la niveluri destul de bune \u0219i constante \u00een SUA, ratele de vaccinare \u00eempotriva bolilor copil\u0103riei au sc\u0103zut \u00een timpul pandemiei de coronavirus \u0219i au continuat s\u0103 scad\u0103 \u00een ultimii patru ani. Potrivit Centrelor de Prevenirea \u0219i Controlul Bolilor din SUA (CDC), la […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9117,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9133"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9133"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9133\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9134,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9133\/revisions\/9134"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}