{"id":9166,"date":"2025-03-20T11:50:58","date_gmt":"2025-03-20T09:50:58","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9166"},"modified":"2025-04-17T19:08:35","modified_gmt":"2025-04-17T17:08:35","slug":"sanatatea-creierului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9166","title":{"rendered":"S\u0103n\u0103tatea creierului"},"content":{"rendered":"\n<h3><em>Timp aproximativ de lectur\u0103: 5 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/CREIER.jpg\"><img width=\"1024\" height=\"490\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/CREIER-1024x490.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-9138\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/CREIER-1024x490.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/CREIER-300x144.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/CREIER-768x368.jpg 768w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/CREIER.jpg 1500w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">La nivel mondial, peste 55 de milioane de oameni sufer\u0103 de demen\u021b\u0103, iar la fiecare 3 secunde o nou\u0103 persoan\u0103 este diagnosticat\u0103 cu demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Se estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul persoanelor care tr\u0103iesc cu demen\u021b\u0103 va cre\u0219te la 139 de milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2050.<\/p>\n\n\n\n<p>Femeile sunt afectate \u00een mod dispropor\u021bionat de demen\u021b\u0103, at\u00e2t direct, c\u00e2t \u0219i indirect prin faptul c\u0103 ele sunt cele care ofer\u0103 sprijin persoanelor apropiate afectate de demen\u021b\u0103, fiind cele care aloc\u010370% din timpul destinat \u00eengrijirilor acestor persoane.<\/p>\n\n\n\n<p>Demen\u021ba este \u00een prezent a \u0219aptea cauz\u0103 de deces \u0219i una dintre cauzele majore de dizabilitate \u0219i dependen\u021b\u0103 social\u0103 \u00een r\u00e2ndul persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103, la nivel global.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 ne uit\u0103m la Europa, p\u00e2n\u0103 \u00een final de an 2025, 9,1 milioane de persoane vor fi afectate de demen\u021b\u0103, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, se estimeaz\u0103 c\u0103 acest num\u0103r va ajunge la 14,3 milioane.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Statele Unite ale Americii (SUA), demen\u021ba afecteaz\u0103 unul din \u0219apte americani, \u00een timp ce la fiecare patru minute, o persoan\u0103 din moare din cauza unui accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu toate acestea, cel pu\u021bin 60 % din accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin schimbarea comportamentelor, a obiceiurilor \u0219i a altor factori de risc care contribuie la accidentul vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<strong><em>\u00centrebarea pe care o primesc tot timpul este: \u201eCe pot face pentru a avea grij\u0103 de creierul meu, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu ajung a\u0219a<\/em><\/strong>?\u201d\u201d, spune Dr. Jonathan Rosand, profesor de neurologie la Harvard Medical School din SUA.<\/p>\n\n\n\n<p>De aceea, el a colaborat cu pacien\u021bii \u0219i colegii de la Centrul McCance pentru s\u0103n\u0103tatea creierului de la Massachusetts General Hospital din SUA pentru a crea scorul McCance pentru \u00eengrijirea creierului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centr-un studiu publicat la 27 august 2024, \u00een revista medical\u0103 Neurology, Dr. Rosand \u0219i colegii s\u0103i au constatat c\u0103 un scor McCance mai mare a fost asociat cu o s\u0103n\u0103tate cerebral\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103. Studiul a implicat mai mult de 34.000 de adul\u021bi de v\u00e2rst\u0103 mijlocie f\u0103r\u0103 antecedente de accident vascular cerebral sau demen\u021b\u0103 care au efectuat scan\u0103ri RMN ale creierului. Scan\u0103rile pot dezv\u0103lui dovezi de deteriorare a vaselor mici &#8211; \u00een special leziuni \u00een substan\u021ba alb\u0103 a creierului, care const\u0103 \u00een fascicule de fibre nervoase care conecteaz\u0103 celulele creierului.<\/p>\n\n\n\n<p>M\u0103surarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului prin intermediul unui scor specific (denumit Brain Care) acoper\u0103 12 criterii din c\u00e2teva domenii \u2013 fiziologie, anatomie, stil de via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate social-emo\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Scorul McCance \/ Brain Care de s\u0103n\u0103tate a creierului a fost conceput ca un instrument simplu pentru a \u00eencuraja oamenii s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 modifice factorii care \u00eei expun riscului de a suferi de tulbur\u0103ri cerebrale comune, legate \u00een principal de v\u00e2rst\u0103, dar nu numai.<\/p>\n\n\n\n<p>Testul de determinare a scorului include op\u021biuni cu alegere multipl\u0103 pentru:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>4 componente fizice: tensiunea arterial\u0103, glicemia, colesterolul \u0219i indicele de mas\u0103 corporal\u0103.<\/li><li>5 componente ale stilului de via\u021b\u0103: nutri\u021bie, consumul de alcool, fumat, activit\u0103\u021bi fizice \u0219i somn.<\/li><li>3 componente social-emo\u021bionale: gestionarea stresului, rela\u021biile sociale \u0219i g\u0103sirea unui sens al vie\u021bii. \u0218tiin\u021ba modern\u0103 a demonstrat c\u0103 ace\u0219ti factori influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 fizic\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Fiec\u0103rui r\u0103spuns i se atribuie o valoare \u00een puncte, iar acestea sunt ad\u0103ugate apoi pentru a determina scorul Brain Care, 21 fiind cel mai mare total posibil.<\/p>\n\n\n\n<p>Jasmin Dao, MD, PhD, neurolog pediatru \u0219i pentru adul\u021bi la Miller Children&#8217;s &amp; Women&#8217;s Hospital Long Beach \u0219i MemorialCare Long Beach, California, a subliniat c\u00e2\u021biva factori c\u0103rora oamenii ar trebui s\u0103 le acorde o aten\u021bie sporit\u0103. &nbsp;Astfel, acesta a declarat pentru revista Medical News Today c\u0103 <strong>somnul, exerci\u021biile fizice, limitarea expunerii negative (\u00een special limitarea consumului de alcool sau renun\u021barea la fumat) \u0219i dieta sunt deosebit de importante<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen acela\u0219i timp, Vernon Williams, MD, neurolog sportiv \u0219i director fondator al Centrului de Neurologie Sportiv\u0103 \u0219i Medicina Durerii la Institutul Cedars-Sinai Kerlan-Jobe din Los Angeles, care, de asemenea, nu a fost implicat \u00een cercetare, a preferat s\u0103 se concentreze <strong>pe somn, exerci\u021bii fizice, s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 \u0219i nutri\u021bie \/ diet\u0103<\/strong>. \u201e<em>Aceste domenii reprezint\u0103 ceea ce eu numesc \u201elow hanging fruit\u201d(n.r.\u201cfructe care se pot culege u\u0219or\u201d). Se pot ob\u021bine beneficii spectaculoase dac\u0103 se acord\u0103 aten\u021bie acestor lucruri, adesea la un cost sc\u0103zut sau chiar cu niciun cost<\/em>\u201d, a declarat Williams pentru revista Medical News Today.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te somnul, exerci\u021biile fizice \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, Dao \u0219i Williams au subliniat \u0219i importan\u021ba consecven\u021bei. \u201e<em>\u00cen fiecare caz, consecven\u021ba este esen\u021bial\u0103. Angajamentul de a proteja \u00een mod constant timpul de somn, de a face exerci\u021bii fizice \u0219i de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 este excelent pentru creier<\/em>\u201d, a declarat medicul Vernon Williams.<\/p>\n\n\n\n<p>Medicul Jasmin Dao \u0219i-a grupat sfaturile sub trei principii principale: \u201e<strong>Face\u021bi exerci\u021bii \u00een mod regulat, [asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 ave\u021bi] un somn s\u0103n\u0103tos \u00een mod regulat, [\u0219i acorda\u021bi aten\u021bie] s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii dvs. mentale<\/strong>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u201d<em>Activitatea fizic\u0103 regulat\u0103 v\u0103 poate stimula memoria, starea de spirit \u0219i abilit\u0103\u021bile cognitive. &nbsp;De asemenea, exerci\u021biile fizice pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea somnului \u0219i pot reduce stresul, sentimentele de triste\u021be \u0219i anxietatea<\/em>\u201d, a spus ea.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;\u201e<em>Dormi\u021bi bine \u00een fiecare noapte. Un somn s\u0103n\u0103tos \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te abilit\u0103\u021bile cognitive, cum ar fi aten\u021bia, memoria, ra\u021bionamentul \u0219i rezolvarea problemelor. O bun\u0103 igien\u0103 a somnului poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, de asemenea, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u0219i bun\u0103starea psihologic\u0103. Anxietatea \u0219i depresia pot avea [de asemenea] un impact semnificativ asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului. Este important s\u0103 v\u0103 proteja\u021bi spa\u021biul mental pentru a reduce riscul de demen\u021b\u0103, a ajuta la procesarea memoriei \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bionarea cognitiv\u0103<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat ea. \u201e<em>\u00cencerca\u021bi s\u0103 controla\u021bi ora de culcare \u0219i \u00eencepe\u021bi s\u0103 v\u0103 relaxa\u021bi cu 30-60 de minute \u00eenainte. Evita\u021bi sf\u00e2r\u0219itul de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte \u0219i diminea\u021ba devreme \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. Fi\u021bi consecvent \u0219i proteja\u021bi-v\u0103 timpul de somn. Calitatea este la fel de important\u0103 ca \u0219i durata<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Timpul excesiv petrecut pe ecran \u00een r\u00e2ndul tinerilor adul\u021bi poate cre\u0219te riscul de demen\u021b\u0103, accident vascular cerebral sau de boal\u0103 Parkinson. De asemenea, poate duce la neurodegenerare timpurie. Lumina emis\u0103 de ecrane poate afecta \u0219i somnul, perturb\u00e2nd eliberarea melatoninei \u0219i ritmul circadian al organismului. Renun\u021barea la folosirea excesiv\u0103 a telefoanelor mobile, aparate TV sau calculatoare poate permite, de asemenea, mai mult timp pentru activit\u0103\u021bi care \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc s\u0103n\u0103tatea creierului, cum ar fi exerci\u021biile fizice regulate, socializarea cu prietenii, petrecerea timpului afar\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii somnului<\/em>\u201d, a mai spus Dr. Jasmin Dao.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Medita\u021bia sau exerci\u021biile de respira\u021bie inten\u021bionate timp de 8-10 minute de 1-2 ori pe zi pot face minuni pentru stres, anxietate \u0219i dispozi\u021bie. De asemenea, exerci\u021biile fizice pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi semnificativ starea de spirit. Din nou, consecven\u021ba este mai important\u0103. 10 minute de 5 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 este mai bine dec\u00e2t o or\u0103 \u00een weekend<\/em>\u201d a subliniat \u00een paralel Dr. Vernon Williams \u201e<em>Nu este niciodat\u0103 prea t\u00e2rziu s\u0103 lucra\u021bi pentru s\u0103n\u0103tatea creierului. Creierul va r\u0103spunde la obiceiurile bune \u0219i la eforturile de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea vie\u021bii. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 v\u0103 proteja\u021bi \u0219i s\u0103 v\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi calitatea vie\u021bii, include\u021bi creierul \u00een comportamentele \u0219i obiectivele dumneavoastr\u0103 de s\u0103n\u0103tate<\/em>\u201d, a mai spus el.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceea\u0219i concluzie c\u0103 nu e niciodat\u0103 prea t\u00e2rziu s\u0103 adopt\u0103m obiceiuri s\u0103n\u0103toase este subliniat\u0103 \u0219i de Dr. Rosand , autorul principal al cercet\u0103rii Brain Care Score, instrument dezvoltat cu o echipa de cercet\u0103tori de la Massachusetts General Hospital: \u201e<em>Constat\u0103rile studiului sus\u021bin dovezile anterioare care arat\u0103 c\u0103 nu este niciodat\u0103 prea t\u00e2rziu s\u0103 v\u0103 cre\u0219te\u021bi Brain Care Score<\/em>\u201d, spune acesta. \u201d<em>\u00cen timp ce impactul poate fi mai mare atunci c\u00e2nd sunte\u021bi mai t\u00e2n\u0103r, acesta este totu\u0219i substan\u021bial atunci c\u00e2nd sunte\u021bi mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Iar dac\u0103 a\u021bi suferit deja un accident vascular cerebral sau ave\u021bi un declin cognitiv timpuriu, cre\u0219terea scorului este de natur\u0103 s\u0103 v\u0103 reduc\u0103 riscul unui alt accident vascular cerebral \u0219i ar putea chiar s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 ritmul declinului cognitiv<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Cre\u0219terea con\u0219tientiz\u0103rii cu privire la aceste afec\u021biuni \u0219i la solu\u021biile care se pot transforma \u00een obiceiuri s\u0103n\u0103toase va determina din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni s\u0103 caute informa\u021bii, sfaturi \u0219i sprijin.&nbsp;Iat\u0103 de ce aceste informa\u021bii pot fi utile \u0219i benefice tuturor celor care se preocup\u0103 de s\u0103n\u0103tate \u0219i calitatea vie\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.health.harvard.edu\/\" target=\"_blank\">https:\/\/www.health.harvard.edu\/<\/a> What\u2019s your brain care score? din 23.02.2025<\/li><li><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-to-improve-brain-health-12-questions-to-ask-doctor?slot_pos=article_1&amp;utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2025-01-21&amp;apid=32792208&amp;rvid=beaf58282096d50d2dec1156befbe9a46ec8516b489641db27394c944714b7f8\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-to-improve-brain-health-12-questions-to-ask-doctor<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/insp.gov.ro\/2024\/09\/21\/21-septembrie-2024-ziua-internationala-de-lupta-impotriva-maladiei-alzheimer\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/insp.gov.ro\/2024\/09\/21\/21-septembrie-2024-ziua-internationala-de-lupta-impotriva-maladiei-alzheimer\/<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.health.harvard.edu\/%20%20%20%20%20What\u2019s\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.health.harvard.edu\/<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 5 minute La nivel mondial, peste 55 de milioane de oameni sufer\u0103 de demen\u021b\u0103, iar la fiecare 3 secunde o nou\u0103 persoan\u0103 este diagnosticat\u0103 cu demen\u021b\u0103. Se estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul persoanelor care tr\u0103iesc cu demen\u021b\u0103 va cre\u0219te la 139 de milioane p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Femeile sunt afectate \u00een mod dispropor\u021bionat de [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9150,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9166"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9167,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9166\/revisions\/9167"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9150"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}