{"id":9171,"date":"2025-03-20T11:56:37","date_gmt":"2025-03-20T09:56:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9171"},"modified":"2025-04-17T19:08:44","modified_gmt":"2025-04-17T17:08:44","slug":"detectarea-informatiilor-eronate-si-a-dezinformarii-pe-teme-medicale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9171","title":{"rendered":"Detectarea informa\u021biilor eronate \u0219i a dezinform\u0103rii pe teme medicale"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/h3>\n\n\n\n

\u00cen zilele noastre, datorit\u0103 disponibilit\u0103\u021bii pe scar\u0103 larg\u0103 a accesului la internet, aproape orice informa\u021bie pe care ne-o dorim este la un click distan\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru poate \u00eensemna, de asemenea, c\u0103 informa\u021biile eronate \u0219i dezinformarea, inclusiv cu privire la probleme de s\u0103n\u0103tate, se pot r\u0103sp\u00e2ndi mai mult ca niciodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, internetul devine un canal predilect de informare, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103 o treime dintre tinerii din genera\u021bia Z (n\u0103scu\u021bi \u00een perioada 1996-2015) utilizeaz\u0103 Tik Tok ca surs\u0103 principal\u0103 pentru a ob\u021bine informa\u021bii medicale.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Studiul a constatat, de asemenea, c\u0103 dintre ace\u0219tia 1 din 11 a avut probleme de s\u0103n\u0103tate dup\u0103 ce a urmat sfaturi de s\u0103n\u0103tate pe platforma social media. \u0218i acest lucru nu a fost o surpriz\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere concluziile unui alt studiu.<\/p>\n\n\n\n

 Cercet\u0103tori de la University of Chicago au publicat recent un studiu \u00een care au analizat sistematic informa\u021biile despre s\u0103n\u0103tate de pe TikTok pentru a vedea dac\u0103 pot identifica tendin\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te calitatea videoclipurilor – c\u00e2t de multe informa\u021bii eronate exist\u0103 \u0219i provin de la anumite tipuri de creatori de con\u021binut?<\/p>\n\n\n\n

Pentru a restr\u00e2nge domeniul de aplicare al studiului \u00een vederea unei analize u\u0219or de gestionat, cercet\u0103torii s-au axat pe o anumit\u0103 afec\u021biune, sinuzita, \u0219i au efectuat c\u0103ut\u0103rile \u00eentr-o singur\u0103 perioad\u0103 de 24 de ore, pentru a limita efectele algoritmului TikTok \u00een continu\u0103 schimbare.<\/p>\n\n\n\n

Aproximativ 44% dintre videoclipuri con\u021bineau informa\u021bii nefactuale, care nu erau bazate pe date medicale. Videoclipurile realizate de \u201einfluencer-i nemedicali\u201d – creatori de con\u021binut cu peste 10 000 de urm\u0103ritori care nu se autoidentificau ca profesioni\u0219ti din domeniul medical – au reprezentat aproape jum\u0103tate din toate videoclipurile \u0219i erau mai susceptibile de a con\u021bine informa\u021bii eronate \u0219i de a avea scoruri de calitate mai sc\u0103zute.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i timp, profesioni\u0219tii din domeniul medical au produs \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare con\u021binut educa\u021bional \u0219i au primit scoruri mai mari pentru calitatea videoclipurilor, informa\u021biile faptice \u0219i compara\u021biile dintre efecte nocive \u0219i beneficii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eExist\u0103 informa\u021bii factuale \u0219i de \u00eenalt\u0103 calitate pe platformele de social media, cum ar fi TikTok, dar poate fi foarte dificil pentru cineva neavizat s\u0103 se fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre acestea \u0219i informa\u021biile difuzate de influenceri, care pot fi de fapt d\u0103un\u0103toare<\/em>\u201d, a declarat autorul principal al studiului de la University of Chicago, Dr. Christopher Roxbury, chirurg la UChicago Medicine.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, conform unui sondaj realizat de Healthline<\/em> \u00een 2024 \u00een r\u00e2ndul responden\u021bilor din Statele Unite, mai mult de jum\u0103tate au declarat c\u0103 au ob\u021binut informa\u021bii despre s\u0103n\u0103tate prin intermediul re\u021belelor de socializare, iar 32% au declarat c\u0103 s-au bazat pe familie, prieteni \u0219i colegi pentru sfaturi de s\u0103n\u0103tate. Cu toate acestea, de\u0219i au recunoscut c\u0103 se bazeaz\u0103 foarte mult pe social media pentru informa\u021bii, responden\u021bii au indicat, de asemenea, \u00een mod cov\u00e2r\u0219itor, c\u0103 nu au \u00eencredere deplin\u0103 \u00een acurate\u021bea acestor surse. \u0218i acest lucru pare a fi legitim, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een Marea Britanie, un sondaj reprezentativ la nivel na\u021bional realizat de Alan Turing Institute \u00een 2024 a constatat c\u0103 94% din popula\u021bie ar fi v\u0103zut informa\u021bii eronate care circulau pe social media.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, mul\u021bi oameni pot fi expu\u0219i la informa\u021bii de s\u0103n\u0103tate care nu prezint\u0103 \u00eencredere. \u00cen absen\u021ba unor norme \u0219i reglement\u0103ri stricte privind informa\u021biile de pe re\u021belele de socializare, exist\u0103 un pericol clar ca cel pu\u021bin o parte din ceea ce vedem online s\u0103 reprezinte informa\u021bii eronate sau chiar dezinformare.<\/p>\n\n\n\n

Este important \u0219i s\u0103 putem face diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103:<\/p>\n\n\n\n

  1. Informa\u021biile eronate sunt cele pline de inexactit\u0103\u021bi, fie pentru c\u0103 informa\u021bia ini\u021bial\u0103 a fost interpretat\u0103 sau \u00een\u021beleas\u0103 gre\u0219it, fie pentru c\u0103 cineva a preluat din gre\u0219eal\u0103 o informa\u021bie eronat\u0103 \u0219i a continuat s\u0103 o distribuie.<\/li>
  2. Dezinformarea este un fenomen \u0219i mai \u00eengrijor\u0103tor. Ea apare atunci c\u00e2nd cineva disemineaz\u0103 inten\u021bionat informa\u021bii eronate, manipul\u00e2ndu-\u0219i publicul pentru a sprijini o agend\u0103 ascuns\u0103.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    Este important s\u0103 \u0219tim cum putem identifica dezinformarea \u0219i informa\u021biile eronate \u0219i de ce este nevoie pentru ca oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i actualizeze opiniile dup\u0103 ce au asimilat informa\u021bii eronate.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cen acest demers, exist\u0103 sfaturi clare din partea exper\u021bilor cum ar fi Dr. Dawn Holford, cercet\u0103tor \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor comportamentale, specializat \u00een psihologia comunic\u0103rii \u0219i a lu\u0103rii deciziilor, care a studiat strategiile de prevenire \u0219i respingere a dezinform\u0103rii privind s\u0103n\u0103tatea \u00een cadrul \u0218colii de \u0218tiin\u021be Psihologice de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

    Astfel, dr. Holford a subliniat importan\u021ba verific\u0103rii \u0219i reverific\u0103rii sursei de informa\u021bii: \u201eExist\u0103 o tehnic\u0103 numit\u0103 citire lateral\u0103 pe care o putem folosi pentru a c\u0103uta coroborarea faptelor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Practic, dac\u0103 \u00eent\u00e2lnim informa\u021bii despre s\u0103n\u0103tate pe un site sau pe o platform\u0103, vom c\u0103uta alte surse \u00een afara site-ului sau a platformei respective pentru a determina credibilitatea primei surse \u0219i dac\u0103 ceea ce am citit este sus\u021binut de surse independente de sursa ini\u021bial\u0103.<\/em>\u201d De asemenea, ea a subliniat c\u0103 cei care disemineaz\u0103 informa\u021bii despre s\u0103n\u0103tate, cum ar fi site-urile de \u0219tiri medicale, au datoria de a efectua o verificare foarte atent\u0103 a faptelor \u00eenainte de a face publice informa\u021biile respective.<\/p>\n\n\n\n

    Pentru a \u00een\u021belege mai bine de ce am putea c\u0103dea prad\u0103 dezinform\u0103rii \u00een materie de s\u0103n\u0103tate \u00een c\u0103utarea noastr\u0103 de ajutor \u0219i sfaturi, ar trebui s\u0103 ne uit\u0103m la \u201er\u0103d\u0103cinile atitudinii noastre<\/em>\u201d, ne-a spus Holford. Acest concept a fost inventat de psihologul Matthew Hornsey \u0219i se refer\u0103 la convingerile \u0219i ideile despre lume pe care le-am consolidat \u00een mintea noastr\u0103 \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd eram tineri. \u201eR\u0103d\u0103cinile atitudinii fac parte din psihologia noastr\u0103 \u0219i pot fi convingeri, viziuni asupra lumii, emo\u021bii – practic, ele sunt motoare motiva\u021bionale ale modului \u00een care proces\u0103m informa\u021biile<\/em>\u201d, a explicat Holford. Aceste \u201er\u0103d\u0103cini<\/em>\u201d pot include, de asemenea, emo\u021bii precum anxietatea fa\u021b\u0103 de ceva ce nu reu\u0219im s\u0103 \u00een\u021belegem cu adev\u0103rat, inclusiv examene medicale invazive, medicamente \u0219i vaccinuri. \u201eDe exemplu, eu \u0219i echipa mea am analizat 11 r\u0103d\u0103cini diferite de atitudine care determin\u0103 convingerile cu privire la vaccinare. Acestea includ temeri cu privire la rezultatele medicale adverse, preocup\u0103ri religioase sau chiar o tendin\u021b\u0103 de a respinge c\u0103 ni se cere s\u0103 facem anumite lucruri – o tr\u0103s\u0103tur\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de \u201ereactan\u021b\u0103\u201d. Atunci c\u00e2nd ni se ofer\u0103 informa\u021bii (eronate) care se coreleaz\u0103 cu aceast\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 a atitudinii noastre, este mai probabil s\u0103 le lu\u0103m pe acestea \u00een considerare, deoarece se potrivesc cu aceast\u0103 motiva\u021bie de baz\u0103. Acesta este un lucru destul de comun \u00een general: Oamenii tind s\u0103 caute \u0219i s\u0103 interpreteze informa\u021biile \u00een conformitate cu modelele lor preexistente de g\u00e2ndire \u0219i documentare<\/em>.\u201d- Dr. Dawn Holford.<\/a><\/p>\n\n\n\n

    \u00centr-adevar, multe cercet\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 oamenii sunt foarte predispu\u0219i la prejudec\u0103\u021bi de confirmare – ne place s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00een mod selectiv dovezi \u00een sprijinul convingerilor \u0219i anxiet\u0103\u021bilor pe care le avem deja – \u0219i, \u00een plus, aceast\u0103 prejudecat\u0103 de confirmare este o tendin\u021b\u0103 at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t poate fi foarte greu de \u00eenl\u0103turat. \u00cen acela\u0219i timp, Holford a afirmat c\u0103 \u201edorin\u021ba unei persoane de a lua \u00een considerare diferite perspective \u0219i dovezi, cunoscut\u0103 sub numele de \u00abg\u00e2ndire activ\u0103 \u0219i deschis\u0103\u00bb<\/em>\u201d, este asociat\u0103 cu o susceptibilitate mai sc\u0103zut\u0103 la dezinformare.<\/p>\n\n\n\n

    Holford \u0219i colegii s\u0103i au lucrat la dezvoltarea unei strategii pe care o numesc \u201einterven\u021bii jiu-jitsu<\/em>\u201d pentru a ajuta oamenii s\u0103 combat\u0103 dezinformarea privind s\u0103n\u0103tatea. Ea a explicat cum func\u021bioneaz\u0103 aceast\u0103 strategie: \u201eConcepem \u201einterven\u021biile jiu-jitsu\u201d ca [\u00eencercarea de] a folosi dezinformarea \u00eempotriva ei \u00eens\u0103\u0219i. […] \u00cen jiu-jitsu [o art\u0103 mar\u021bial\u0103], nu \u00eencerci s\u0103 te lup\u021bi cu un adversar frontal, ci mai degrab\u0103 \u00eel la\u0219i s\u0103 atace \u0219i s\u0103 valorifici aceast\u0103 for\u021b\u0103 pentru a riposta<\/em>\u201d.  Dou\u0103 tipuri de astfel de interven\u021bii \u201ejiu-jitsu<\/em>\u201d \u00eempotriva dezinform\u0103rii privind s\u0103n\u0103tatea ar fi:<\/p>\n\n\n\n

    1. inocularea psihologic\u0103 \u00eempotriva dezinform\u0103rii, care avertizeaz\u0103 oamenii cu privire la tacticile dezinform\u0103rii, l\u0103s\u00e2ndu-i pe oameni s\u0103 experimenteze doze mici din modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u00e2t de \u00een\u0219el\u0103toare poate fi \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 o protec\u021bie pentru c\u00e2nd o vor \u00eent\u00e2lni.<\/li>
    2. respingerea empatic\u0103 a dezinform\u0103rii, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 identifice r\u0103d\u0103cinile atitudinale ale convingerilor eronate, demonstr\u00e2nd empatie fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia pentru ca la final corectarea dezinform\u0103rii s\u0103 fie mai u\u0219or de acceptat de c\u0103tre ace\u0219tia.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

      Exist\u0103 deja evolu\u021bii \u00eembucur\u0103toare ca urmare a eforturilor de a combate informa\u021biile eronate \u0219i dezinformarea pe social media. Astfel, 66% din Gen Z recunosc acum c\u0103 au \u00eencredere \u00een TikTok-urile de s\u0103n\u0103tate doar dac\u0103 acestea provin de la un profesionist. Exist\u0103 exper\u021bi califica\u021bi pe TikTok \u0219i pe alte re\u021bele de socializare care \u00ee\u0219i propun s\u0103 ofere informa\u021bii de s\u0103n\u0103tate corecte. Aceasta este \u00eentr-adev\u0103r \u201echeia succesului\u201d – atunci c\u00e2nd primim sfaturi sau informa\u021bii medicale, e important s\u0103 c\u0103ut\u0103m persoane cu calific\u0103ri relevante \u0219i respectate, cum ar fi un doctor \u00een medicin\u0103 sau un doctorat.<\/p>\n\n\n\n

      \u0218i exist\u0103 mul\u021bi profesioni\u0219ti reputa\u021bi care sunt activi pe social media pentru a informa corect oamenii cu privire la problemele de s\u0103n\u0103tate. Un astfel profesionist este Dr. Katrine Wallace, epidemiolog \u0219i profesor asistent la Universitatea din Illinois, Chicago, Statele Unite ale Americii. \u00cen 2020, prietenii \u0219i rudele au apelat la ea pentru a ob\u021bine r\u0103spunsuri cu privire la COVID-19. Pentru a ajuta la informare \u0219i a atenua temerile, ea a decis s\u0103 creeze videoclipuri educative pe social media. Ast\u0103zi, contul ei de TikTok are peste 280 000 de urm\u0103ritori, iar contul ei de Instagram are aproape 90 000. Ea continu\u0103 s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 informa\u021bii de s\u0103n\u0103tate public\u0103 despre COVID-19 \u0219i alte subiecte legate de s\u0103n\u0103tate \u0219i s\u0103 demonteze dezinform\u0103rile care circul\u0103 pe re\u021belele sociale. De\u0219i nu \u0219i-a imaginat niciodat\u0103 c\u0103 va fi un \u201einfluencer\u201d, faptul c\u0103 \u0219tie c\u0103 pe social media exist\u0103 dezinform\u0103ri \u0219i teorii ale conspira\u021biei periculoase privind s\u0103n\u0103tatea o motiveaz\u0103 s\u0103 continue s\u0103 reac\u021bioneze. \u201eC\u00e2nd vorbesc despre ceva,… \u00eencerc s\u0103 m\u0103 asigur c\u0103 oamenii \u0219tiu c\u0103 se bazeaz\u0103 pe dovezi de la o surs\u0103 de \u00eencredere; nu spun lucruri f\u0103r\u0103 date care s\u0103 le sus\u021bin\u0103<\/em>\u201d, a declarat Wallace.<\/p>\n\n\n\n

      \u00cen plus, putem \u00eentotdeauna s\u0103 ne consult\u0103m medicul curant \u00eenainte de a da curs oric\u0103rui sfat de s\u0103n\u0103tate dat de persoane de pe re\u021belele de socializare, chiar dac\u0103 acestea par de \u00eencredere. Aceasta este o alt\u0103 recomandare esen\u021bial\u0103 pe care profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii o fac publicului larg – este extrem de important ca ace\u0219tia s\u0103 evalueze \u00een mod critic informa\u021biile online privind s\u0103n\u0103tatea, s\u0103 fac\u0103 trimiteri \u00eencruci\u0219ate la informa\u021bii din surse de \u00eencredere \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s\u0103 consulte profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een care au \u00eencredere atunci c\u00e2nd au \u00eendoieli.<\/p>\n\n\n\n

      Studiul care a analizat corectitudinea con\u021binutului post\u0103rilor sau videoclipurilor din social media legate de s\u0103n\u0103tate (A Social Media Quality Review of Popular Sinusitis Videos on TikTok publicat \u00een Otolaryngology-Head and Neck Surgery \u00een martie 2024) arat\u0103 c\u0103 doar 15% din videoclipurile profesioni\u0219tilor din domeniul medical con\u021bineau informa\u021bii nefactuale, comparativ cu aproape 60% din videoclipurile influen\u021batorilor nemedicali. Cu toate acestea, chiar dac\u0103 videoclipurile influencer-ilor nemedicali au avut, \u00een general, scoruri de calitate mai sc\u0103zute \u0219i au con\u021binut mai multe informa\u021bii eronate, acestea au avut o vizibilitate mai mare, deoarece au fost de departe cel mai prolific grup din e\u0219antion.<\/p>\n\n\n\n

      Cercet\u0103torii spun c\u0103 acest dezechilibru ar trebui s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii s\u0103 fie mai activi pe social media, deoarece pot face diferen\u021ba – cineva ar putea vedea videoclipul \u0219i astfel ar ob\u021bine informa\u021bii de s\u0103n\u0103tate de care are nevoie, \u00een loc s\u0103 vad\u0103 ceva care i-ar putea face r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

      Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

      Surse de documentare:<\/p>\n\n\n\n

      1. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/health-misinformation-and-disinformation-how-to-avoid-it<\/a><\/li>
      2. https:\/\/biologicalsciences.uchicago.edu\/news\/health-information-tiktok<\/a><\/li>
      3. https:\/\/www.theguardian.com\/commentisfree\/2024\/dec\/30\/tiktok-online-influencers-medical-misinformation<\/a><\/li>
      4. https:\/\/www.healthline.com\/health-news\/tiktok-main-source-health-information-gen-z<\/a><\/li>
      5. A Social Media Quality Review of Popular Sinusitis Videos on TikTok<\/a> in Otolaryngology\u2013Head and Neck Surgery<\/em>\u00a0– March 2024 – by Rose Dimitroyannis, David Fenton, Stella Cho, Rachel Nordgren, Jayant M Pinto and Christopher R Roxbury.<\/li>
      6. Sursa foto: Visual health misinformation: A primer and research roundup<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute \u00cen zilele noastre, datorit\u0103 disponibilit\u0103\u021bii pe scar\u0103 larg\u0103 a accesului la internet, aproape orice informa\u021bie pe care ne-o dorim este la un click distan\u021b\u0103. Acest lucru poate \u00eensemna, de asemenea, c\u0103 informa\u021biile eronate \u0219i dezinformarea, inclusiv cu privire la probleme de s\u0103n\u0103tate, se pot r\u0103sp\u00e2ndi mai mult ca niciodat\u0103. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9142,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9171"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9171"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9171\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9172,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9171\/revisions\/9172"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9171"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9171"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9171"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}