{"id":9200,"date":"2025-04-17T18:59:02","date_gmt":"2025-04-17T16:59:02","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9200"},"modified":"2025-05-30T10:39:27","modified_gmt":"2025-05-30T08:39:27","slug":"factorii-care-explica-diferenta-majora-dintre-speranta-de-viata-a-femeilor-fata-de-barbati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9200","title":{"rendered":"Factorii care explic\u0103 diferen\u021ba major\u0103 dintre speran\u021ba de via\u021b\u0103 a femeilor fa\u021b\u0103 de b\u0103rba\u021bi"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Femeile tind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii. \u00cen 2021, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 era de 5 ani la nivel global: speran\u021ba medie de via\u021b\u0103 era de 73,8 ani pentru femei fa\u021b\u0103 de 68,4 ani pentru b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia, diferen\u021ba era \u0219i este \u0219i mai mare, femeile au o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 cu 7 ani mai mare dec\u00e2t a b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Diferen\u021ba aceasta a r\u0103mas stabil\u0103 chiar \u0219i \u00een perioadele \u00een care au avut loc schimb\u0103ri majore \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 lu\u0103m \u00een considerare Suedia, care ofer\u0103 cele mai fiabile \u00eenregistr\u0103ri istorice. \u00cen 1800, speran\u021ba de via\u021b\u0103 la na\u0219tere era de 33 de ani pentru femei \u0219i 31 de ani pentru b\u0103rba\u021bi; ast\u0103zi este de 83,5 ani \u0219i, respectiv, 79,5 ani. \u00cen ambele cazuri, femeile tr\u0103iesc cu aproximativ 5% mai mult dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum remarc\u0103 cercet\u0103torii, acest avantaj al femeilor \u00een compara\u021bie cu b\u0103rba\u021bii la \u00eenceputul vie\u021bii, la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii \u0219i pe parcursul \u00eentregii vie\u021bii, indiferent de locul \u00een care tr\u0103iesc acestea, c\u00e2t de mul\u021bi bani c\u00e2\u0219tig\u0103 \u0219i de mul\u021bi al\u021bi factori, este observat \u00een fiecare \u021bar\u0103 \u0219i \u00een fiecare an pentru care exist\u0103 \u00eenregistr\u0103ri de \u00eencredere ale na\u0219terilor \u0219i deceselor, ceea ce probabil reprezint\u0103 tiparul cel mai solid din biologia uman\u0103. Este un fenomen valabil chiar \u0219i pentru majoritatea celorlalte mamifere<\/a>. „Este un fenomen foarte robust peste tot \u00een lume, care a fost valabil \u0219i \u00een timpul foametei, \u0219i \u00een timpul epidemiilor<\/em>„, a declarat Dr. Dena Dubal, profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco, SUA.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere motivele pentru care b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc diferit, \u00een speran\u021ba c\u0103 vor putea prelungi durata de via\u021b\u0103 \u0219i de ani s\u0103n\u0103to\u0219i pentru ambele sexe.”Dac\u0103 putem \u00een\u021belege ce face ca un sex s\u0103 fie mai rezistent sau mai vulnerabil, atunci avem noi c\u0103i, o nou\u0103 \u00een\u021belegere molecular\u0103, pentru noi terapii care ar putea ajuta unul sau ambele sexe s\u0103 fie mai rezistente<\/em>„, a declarat Dr. Dubal.<\/p>\n\n\n\n

Un num\u0103r tot mai mare de cercet\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 setul XX de cromozomi sexuali feminini (care, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi cromozomi, transport\u0103 ADN-ul nostru) poate avea un impact asupra longevit\u0103\u021bii, de\u0219i nu este clar exact cum. De exemplu, un studiu din 2018 efectuat de laboratorul Dr. Dubal a analizat \u0219oareci manipula\u021bi genetic cu diferite combina\u021bii de cromozomi sexuali \u0219i organe de reproducere. Cei cu doi cromozomi X \u0219i ovare au tr\u0103it cel mai mult, urma\u021bi de \u0219oarecii cu doi cromozomi X \u0219i testicule. \u0218oarecii cu cromozomi XY au avut o durat\u0103 de via\u021b\u0103 mai scurt\u0103. „Al doilea cromozom X avea ceva care \u00eei proteja pe \u0219oareci s\u0103 nu moar\u0103 mai devreme \u00een via\u021b\u0103, chiar dac\u0103 aveau testicule<\/em>„, a declarat Dr. Dubal.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 cromozomial\u0103 poate modifica subtil modul \u00een care celulele \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc. Av\u00e2nd doi cromozomi X, femeile pot avea copii duble ale fiec\u0103rei gene (de\u0219i nu \u00eentotdeauna, deoarece fiecare cromozom poate avea o versiune diferit\u0103 a unei gene). Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au \u0219anse mai mari de a avea gene s\u0103n\u0103toase pe unul dintre cromozomii X. B\u0103rba\u021bii nu au aceast\u0103 rezerv\u0103. Rezultatul este c\u0103 mai multe celule pot \u00eencepe s\u0103 func\u021bioneze defectuos cu timpul, ceea ce \u00eei expune pe b\u0103rba\u021bi la un risc mai mare de \u00eemboln\u0103vire.<\/p>\n\n\n\n

Printre celelalte ipoteze alternative de explicare a diferen\u021bei \u00een speran\u021ba de via\u021b\u0103 a celor dou\u0103 sexe se num\u0103r\u0103 \u0219i ipoteza „jogging female heart” – ideea c\u0103 ritmul cardiac al unei femei cre\u0219te \u00een a doua jum\u0103tate a ciclului menstrual, oferind acelea\u0219i beneficii ca \u0219i exerci\u021biile fizice moderate. Rezultatul este \u00eent\u00e2rzierea riscului de boli cardiovasculare mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. Sau ar putea fi \u0219i o simpl\u0103 chestiune de m\u0103rime a corpului. Persoanele mai \u00eenalte au mai multe celule \u00een corp, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt mai susceptibile de a dezvolta muta\u021bii d\u0103un\u0103toare; de asemenea, corpurile mai mari ard mai mult\u0103 energie, ceea ce ar putea spori uzura \u021besuturilor. Deoarece b\u0103rba\u021bii tind s\u0103 fie mai \u00eenal\u021bi dec\u00e2t femeile, ei ar trebui s\u0103 se confrunte cu mai multe \u201ddaune\u201d pe termen lung.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, creierul femeilor \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te mai lent, ceea ce a fost subliniat \u0219i \u00eentr-un studiu recent, publicat \u00een revista Science Advances, care a raportat c\u0103 a g\u0103sit o gen\u0103 la \u0219oareci care \u00eentinere\u0219te creierul femelelor. Deoarece oamenii au aceea\u0219i gen\u0103, descoperirea sugereaz\u0103 o posibil\u0103 modalitate de a ajuta at\u00e2t femeile, c\u00e2t \u0219i b\u0103rba\u021bii s\u0103 evite declinul cognitiv la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103. Cercet\u0103torii, analiz\u00e2nd modul \u00een care creierul utilizeaz\u0103 zah\u0103rul din s\u00e2nge, au descoperit c\u0103 creierul femeilor care \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc este cu ani mai t\u00e2n\u0103r, din punct de vedere metabolic, dec\u00e2t creierul b\u0103rba\u021bilor care \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

Al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, examin\u00e2nd semnele de pe ADN, au descoperit c\u0103 creierul femeilor este cu aproximativ un an mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t creierul b\u0103rba\u021bilor de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

De asemenea, studii cognitive recente asupra persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103n\u0103toase au constatat c\u0103 femeile au amintiri \u0219i func\u021bii cognitive mai bune dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103. Dr. Dena Dubal, profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco, \u0219i-a propus s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce. „Am vrut cu adev\u0103rat s\u0103 \u0219tim ce ar putea sta la baza acestei rezilien\u021be feminine<\/em>„, a declarat Dr. Dubal. Astfel, ea \u0219i colegii ei s-au concentrat pe singurul factor care diferen\u021biaz\u0103 femeile de b\u0103rba\u021bi: cromozomul X.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul sarcinii, unul dintre cromozomii X la femei se opre\u0219te \u0219i genele sale devin aproape silen\u021bioase. Dr. Dubal a constatat \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 reducere la t\u0103cere se schimb\u0103 \u00een timpul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii. Ea \u0219i colegii ei au analizat hipocampul, centrul memoriei \u0219i al cunoa\u0219terii din creier, care se deterioreaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te \u0219i este devastat de Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd am analizat hipocampusurile \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, „am fost uimi\u021bi s\u0103 constat\u0103m c\u0103 genele s-au trezit<\/em>„, a declarat Dr. Dubal, referindu-se la cromozomii X t\u0103cu\u021bi. Studiul a fost realizat pe \u0219oareci \u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u021bi, dar cercet\u0103torii cred c\u0103 descoperirea este aplicabil\u0103 \u0219i oamenilor, deoarece \u0219oarecii prezint\u0103 acelea\u0219i efecte legate de v\u00e2rst\u0103 asupra func\u021bion\u0103rii creierului, femelele av\u00e2nd performan\u021be mai bune dec\u00e2t masculii.<\/p>\n\n\n\n

Factorii epigenetici – elemente de mediu sau de stil de via\u021b\u0103, cum ar fi clima sau stresul cronic, care influen\u021beaz\u0103 genele care sunt exprimate \u0219i modul \u00een care acestea sunt exprimate – pot juca, de asemenea, un rol \u00een durata de via\u021b\u0103, m\u0103rind sau mic\u0219or\u00e2nd disparit\u0103\u021bile dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei, a declarat Montserrat Anguera, profesor asociat de \u0219tiin\u021be biomedicale la Facultatea de medicin\u0103 veterinar\u0103 a Universit\u0103\u021bii Pennsylvania, SUA, care studiaz\u0103 acest subiect.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii investigheaz\u0103, de asemenea, rolul hormonilor sexuali precum estrogenul \u00een longevitate \u0219i sunt interesa\u021bi \u00een special de efectul pe care ace\u0219tia \u00eel au asupra sistemului imunitar. „Exist\u0103 date credibile care arat\u0103 c\u0103, cel pu\u021bin \u00eenainte de menopauz\u0103, sistemul imunitar feminin tinde s\u0103 fie mai bun, mai activ \u0219i mai capabil s\u0103 r\u0103spund\u0103<\/em>„, a declarat Dr. Benayoun. \u00cen general, b\u0103rba\u021bii „tind s\u0103 reac\u021bioneze mult mai r\u0103u la infec\u021bii”, ceea ce, la r\u00e2ndul s\u0103u, le-ar putea scurta durata de via\u021b\u0103; de asemenea, ei sunt mai predispu\u0219i dec\u00e2t femeile s\u0103 moar\u0103 de sepsis, a spus ea.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele unui studiu inedit par a confirma aceast\u0103 ipotez\u0103 legat\u0103 de rolul benefic al estrogenului \u00een prelungirea speran\u021bei de via\u021b\u0103. Astfel, cercet\u0103torii coreeni au analizat recent \u00eenregistr\u0103rile detaliate ale vie\u021bii la Curtea Imperial\u0103 a dinastiei Chosun din Coreea din secolul al XIX-lea, inclusiv informa\u021bii despre 81 de eunuci ale c\u0103ror testicule au fost \u00eendep\u0103rtate \u00eenainte de pubertate. Analizele au ar\u0103tat c\u0103 eunucii au tr\u0103it aproximativ 70 de ani – comparativ cu o medie de doar 50 de ani \u00een r\u00e2ndul celorlal\u021bi b\u0103rba\u021bi de la curte. \u00cen total, ace\u0219tia aveau de 130 de ori mai multe \u0219anse s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 o sut\u0103 de ani dec\u00e2t b\u0103rbatul mediu care tr\u0103ia \u00een Coreea la acea vreme. Nici m\u0103car regii – care erau cei mai r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi oameni din palat – nu se apropiau de aceast\u0103 performan\u021b\u0103 \u00een materie de speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un posibil mecanism ar fi c\u0103 diferen\u021bele dintre cromozomii masculini \u0219i feminini pot influen\u021ba modul \u00een care \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc celulele. David Gems de la University College din Londra speculeaz\u0103 c\u0103 \u201ddaunele\u201d testosteronului ar putea fi f\u0103cute p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul pubert\u0103\u021bii. Ca dovad\u0103 speculativ\u0103, el aminte\u0219te de cazurile triste ale pacien\u021bilor cu boli mintale, institu\u021bionaliza\u021bi \u00een SUA la \u00eenceputul secolului XX. C\u00e2\u021biva au fost castra\u021bi for\u021bat ca parte a „tratamentului” lor. La fel ca eunucii coreeni, \u0219i ace\u0219tia au tr\u0103it mai mult dec\u00e2t de\u021binu\u021bii obi\u0219nui\u021bi – dar numai dac\u0103 au fost steriliza\u021bi \u00eenainte de v\u00e2rsta de 15 ani. S-ar putea ca testosteronul s\u0103 ne fac\u0103 corpul mai puternic pe termen scurt, dar ca acelea\u0219i schimb\u0103ri s\u0103 ne expun\u0103 \u0219i la boli de inim\u0103, infec\u021bii \u0219i cancer mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103. „De exemplu, testosteronul ar putea cre\u0219te produc\u021bia de lichid seminal, dar ar putea favoriza cancerul de prostat\u0103; sau ar putea modifica func\u021bia cardiovascular\u0103 \u00eentr-un mod care \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te performan\u021ba la \u00eenceputul vie\u021bii, dar care duce la hipertensiune \u0219i ateroscleroz\u0103 mai t\u00e2rziu<\/em>„, spune Gem.<\/p>\n\n\n\n

Femeile nu numai c\u0103 scap\u0103 de riscurile testosteronului, dar pot beneficia \u0219i de propriul lor „elixir al tinere\u021bii<\/em>„, estrogenul. Hormonul sexual feminin este un \u201danti-oxidant\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 elimin\u0103 substan\u021bele chimice otr\u0103vitoare care provoac\u0103 stres oxidativ celulelor.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit Clinicii Cleveland din SUA, estrogenul poate ajuta la protejarea inimii \u0219i a creierului, poate reduce inflama\u021biile \u0219i poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi masa muscular\u0103 \u0219i densitatea osoas\u0103. De fapt, se crede c\u0103 estrogenul este motivul pentru care femeile dezvolt\u0103 boli de inim\u0103 – principala cauz\u0103 de mortalitate \u00een multe \u021b\u0103ri din lume – cu un deceniu mai t\u00e2rziu dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen experimentele pe animale, femelele c\u0103rora le lipse\u0219te estrogenul tind s\u0103 nu tr\u0103iasc\u0103 at\u00e2t de mult ca cele care nu au fost operate – exact opusul sor\u021bii eunucului de sex masculin. Dac\u0103 \u00eendep\u0103rta\u021bi ovarele unei roz\u0103toare, atunci celulele nu se repar\u0103 la fel de bine \u00eempotriva deterior\u0103rii moleculare. Pentru a sus\u021bine aceast\u0103 ipotez\u0103, o analiz\u0103 din 2017 a constatat c\u0103 femeile care au intrat la menopauz\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103 – peste v\u00e2rsta de 50 de ani – au tr\u0103it mai mult dec\u00e2t cele care au cunoscut-o mai devreme. Atunci c\u00e2nd nivelul de estrogen scade, cum ar fi \u00een timpul menopauzei, sistemul imunitar al femeilor pare s\u0103 sl\u0103beasc\u0103. Iar femeile tind s\u0103 ajung\u0103 din urm\u0103 (sau s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103) b\u0103rba\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea bolilor care erau mai pu\u021bin frecvente \u00eenainte de menopauz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Modelele comportamentale joac\u0103, de asemenea, un rol cheie \u00een aceast\u0103 disparitate. \u00cen general, femeile sunt mai pu\u021bin predispuse dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii s\u0103 fumeze sau s\u0103 bea mult – comportamente care contribuie semnificativ la mortalitate, a declarat Kyle Bourassa, psiholog \u0219i membru senior al Centrului pentru studiul \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii \u0219i dezvolt\u0103rii umane de la Universitatea Duke din SUA.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, femeile tind s\u0103 practice mai multe „comportamente de promovare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii”, cum ar fi purtarea centurii de siguran\u021b\u0103 sau mersul la medic pentru controale anuale, a spus Dr. Bourassa. „Femeile tind s\u0103 fie un pic mai proactive \u00een ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea lor<\/em>„, spune Douglas E. Vaughan, M.D., director al Potocsnak Longevity Institute de la Northwestern University Feinberg School of Medicine, SUA. „O vedem \u00een via\u021ba de zi cu zi \u0219i \u00een practicile noastre de aici. B\u0103rba\u021bii pot fi mai reticen\u021bi \u00een a profita de oportunit\u0103\u021bile de screening existente<\/em>„.<\/em> \u00cen plus, el a spus c\u0103 femeile sunt mai predispuse dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii s\u0103 socializeze, protej\u00e2ndu-se astfel de efectele d\u0103un\u0103toare ale izol\u0103rii sociale. O analiz\u0103 din 2023 a constatat c\u0103 femeile sunt, de asemenea, mai pu\u021bin susceptibile de a muri prin supradoz\u0103 de droguri sau sinucidere.<\/p>\n\n\n\n

La un nivel societal mai larg, flageluri precum r\u0103zboiul sau violen\u021ba armat\u0103 au un impact dispropor\u021bionat asupra b\u0103rba\u021bilor, a declarat Naoko Muramatsu, profesor de \u0219tiin\u021be ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii comunitare la Universitatea din Illinois Chicago, SUA. Mai mult, \u00een timpul pandemiei Covid, b\u0103rba\u021bii au murit \u00een propor\u021bii mai mari dec\u00e2t femeile. Cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 b\u0103rba\u021bii erau mai predispu\u0219i s\u0103 aib\u0103 locuri de munc\u0103 care \u00eei expuneau la virus, cum ar fi prepararea alimentelor sau construc\u021biile, sau s\u0103 fie f\u0103r\u0103 ad\u0103post sau \u00eencarcera\u021bi, toate acestea afect\u00e2nd ratele mortalit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, exper\u021bii afirm\u0103 c\u0103 este o combina\u021bie a tuturor acestor factori care determin\u0103 decalajul dintre speran\u021ba de via\u021b\u0103 a b\u0103rba\u021bilor fa\u021b\u0103 de femei. Alan Cohen, profesor asociat de \u0219tiin\u021be ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mediului la Columbia University Mailman School of Public Health din SUA a declarat c\u0103 „Exist\u0103 probabil o mie de moduri \u00een care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

Acestea fiind spuse, cercet\u0103torii \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 pe b\u0103rba\u021bi s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la ce pot face pentru a-\u0219i \u00eencetini v\u00e2rsta biologic\u0103, c\u0103ci interven\u021biile sau modific\u0103rile stilului de via\u021b\u0103 pot fi eficiente pentru to\u021bi oamenii, chiar dac\u0103 \u00eencep dup\u0103 v\u00e2rsta de 60 de ani. Lucrurile pe care b\u0103rba\u021bii ar trebui s\u0103 le ia \u00een considerare sunt:<\/p>\n\n\n\n

1. Screening <\/strong>– \u00een prezent, recomand\u0103rile pentru screeningul cancerului pentru b\u0103rba\u021bii de peste 50 de ani includ screeningul cancerului colorectal, screeningul cancerului pulmonar ( pentru fum\u0103torii actuali sau fo\u0219ti fum\u0103tori) \u0219i, eventual, screeningul cancerului de prostat\u0103, conform Societ\u0103\u021bii Americane de Cancer. C\u00e2nd \u0219i c\u00e2t de des b\u0103rba\u021bii au nevoie de acestea depind de v\u00e2rsta \u0219i s\u0103n\u0103tatea lor, iar cea mai potrivit\u0103 persoan\u0103 pe care s\u0103 o pot \u00eentreba este medicul lor.<\/p>\n\n\n\n

2. Cunoa\u0219terea situa\u021biei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii metabolice – <\/strong>„Diabetul este o afec\u021biune care poate ac\u021biona t\u0103cut pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp. El poate fi trecut cu vederea, ceea ce poate avea efecte devastatoare asupra sistemului cardiovascular<\/em>\u201d . Un studiu recent a ar\u0103tat c\u0103 un procent mai mare de b\u0103rba\u021bi (41%) dec\u00e2t de femei (32%) aveau prediabet, dar mai multe femei erau con\u0219tiente de prediabetul lor \u00een compara\u021bie cu b\u0103rba\u021bii. Analizele de s\u00e2nge pentru m\u0103surarea HbA1c (o m\u0103sur\u0103 a glicemiei) \u0219i a nivelului de colesterol, precum \u0219i m\u0103surarea tensiunii arteriale, pot indica dac\u0103 este necesar s\u0103 se fac\u0103 ajust\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 sau s\u0103 se ia \u00een considerare medica\u021bia pentru a men\u021bine ace\u0219ti parametri sub control.<\/p>\n\n\n\n

3. Realizarea unui bilan\u021b al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale – <\/strong>este frecvent ca tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie precum depresia s\u0103 fie sub-diagnosticate la b\u0103rba\u021bi. Iar depresia este un factor de risc pentru a\u0219a-numitele mor\u021bi ale disper\u0103rii datorate sinuciderii, tulbur\u0103rilor legate de consumul de alcool \u0219i supradozei de droguri. Un studiu Journal of American Medical Association <\/em>a constatat c\u0103 acestea contribuie \u00een mod important la diferen\u021ba dintre speran\u021ba de via\u021b\u0103 a b\u0103rba\u021bilor \u0219i a femeilor.<\/p>\n\n\n\n

4. Men\u021binerea rela\u021biilor \u2013 <\/strong>leg\u0103turile socialereprezint\u0103 o modalitate important\u0103 de a atenua stresul \u0219i de a promova bun\u0103starea emo\u021bional\u0103. Cercet\u0103ri recente au ajuns chiar la concluzia c\u0103 leg\u0103turile sociale sunt la fel de importante ca renun\u021barea la fumat sau moderarea consumului de alcool atunci c\u00e2nd vine vorba de prelungirea vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

5. Eliminarea obiceiurilor proaste – <\/strong>lucrurile pe care le auzim tot timpul – ce m\u00e2nc\u0103m, cum ne mi\u0219c\u0103m, obiceiurile noastre de somn \u2013 r\u0103m\u00e2n deosebit de importante pentru determinarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre. Dieta \u0219i exerci\u021biile fizice sunt cele mai bune lucruri pe care le putem face pentru a ne reduce v\u00e2rsta biologic\u0103, spun \u00een unanimitate exper\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Exper\u021bii subliniaz\u0103, de asemenea, c\u0103 sunt necesare investi\u021bii semnificative \u00een \u00eengrijirea mai specializat\u0103 a b\u0103rba\u021bilor, cum ar fi \u00een domeniul s\u0103n\u0103ta\u021bii mintale \u0219i, de asemenea, pentru \u00eencurajarea unei mai mari implic\u0103ri a b\u0103rba\u021bilor \u00een programele de screening. Asemenea politici de s\u0103n\u0103tate public\u0103 ar putea aborda eficace \u0219i eficient disparitatea deja \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te decalajul speran\u021bei de via\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de femei, cu beneficii at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u0219i la nivelul societ\u0103\u021bii \u00een ansamblu.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/data.who.int\/<\/a><\/li>
  2. Why do women live longer than men? – Our World in Data<\/a><\/li>
  3. Why Do Women Live Longer Than Men? – The New York Times<\/a><\/li>
  4. https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/03\/05\/health\/women-brains-alzheimers-aging.html<\/a><\/li>
  5. https:\/\/www.bbc.com\/future\/article\/20151001-why-women-live-longer-than-men<\/a><\/li>
  6. Widening Gender Gap in Life Expectancy in the US, 2010-2021 | Health Disparities | JAMA Internal Medicine | JAMA Network<\/a><\/li>
  7. https:\/\/www.aarp.org\/health\/conditions-treatments\/why-women-live-longer\/<\/a><\/li>
  8. U.S. men die nearly six years before women, as life expectancy gap widens | Harvard T.H. Chan School of Public Health<\/a><\/li>
  9. Sursa foto 1: https:\/\/data.who.int\/<\/a><\/li>
  10. Sursa foto 2: U.S. men die nearly six years before women, as life expectancy gap widens | Harvard T.H. Chan School of Public Health<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Femeile tind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii. \u00cen 2021, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 era de 5 ani la nivel global: speran\u021ba medie de via\u021b\u0103 era de 73,8 ani pentru femei fa\u021b\u0103 de 68,4 ani pentru b\u0103rba\u021bi. \u00cen Rom\u00e2nia, diferen\u021ba era \u0219i este \u0219i mai mare, femeile au o speran\u021b\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9185,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9200"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9200"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9200\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9210,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9200\/revisions\/9210"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9185"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}