{"id":9215,"date":"2025-04-17T19:06:56","date_gmt":"2025-04-17T17:06:56","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9215"},"modified":"2025-05-30T10:39:39","modified_gmt":"2025-05-30T08:39:39","slug":"cum-a-evoluat-de-a-lungul-timpului-abordarea-medicala-a-tulburarii-de-deficit-de-atentie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9215","title":{"rendered":"Cum a evoluat de-a lungul timpului abordarea medical\u0103 a tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie"},"content":{"rendered":"\n<h3><em>Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Tulburarea de deficit de aten\u021bie este o tulburare comun\u0103 de neuro-dezvoltare care este diagnosticat\u0103 cel mai frecvent la copii. Tr\u0103s\u0103turile caracteristice ale copiilor \u0219i adolescen\u021bilor cu tulburare de deficit de aten\u021bie sunt \u00een principal neaten\u021bia \u0219i impulsivitatea.<\/p>\n\n\n\n<p>Modul \u00een care&nbsp; tulburarea de deficit de aten\u021bie este diagnosticat\u0103 s-a schimbat semnificativ de-a lungul timpului, dar aceast\u0103 tulburare&nbsp; este cunoscut\u0103 \u0219i descris\u0103 de mai mul\u021bi medici \u00een ultimii 200 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Ace\u0219tia au f\u0103cut descrieri ale simptomelor care sunt acum ferm legate de tulburarea de deficit de aten\u021bie. Astfel, simptomele acestei tulbur\u0103ri au fost descrise pentru prima dat\u0103 \u00een 1798 de medicul sco\u021bian Sir Alexander Crichton ca fiind &#8222;<em>incapacitatea de a se ocupa cu un grad necesar de consecven\u021b\u0103, de un singur lucru<\/em>&#8222;.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1844, medicul german Heinrich Hoffmann a creat c\u00e2teva pove\u0219ti ilustrate pentru copii, inclusiv &#8222;Fidgety Phil&#8221; (&#8222;Zappelphilipp&#8221;), care este \u00een prezent o alegorie popular\u0103 pentru copiii cu aceast\u0103 tulburare. Hoffmann a studiat medicina la Heidelberg, Halle \u0219i Paris, iar \u00een 1835 a devenit medic generalist \u0219i obstetrician \u00een Frankfurt\/Main. \u00cen 1851, a fost angajat la spitalul psihiatric din Frankfurt (&#8222;Anstalt f\u00fcr Irre und Epileptische&#8221;) \u0219i a devenit un psihiatru de succes. Hoffmann a respins opinia comun\u0103 a epocii sale potrivit c\u0103reia pacien\u021bii psihiatrici erau obseda\u021bi sau criminali. El a considerat mai degrab\u0103 tulbur\u0103rile mintale drept probleme medicale. \u00cen 1861, el a fondat un spital nou \u0219i foarte avansat \u00een Frankfurt. A condus aceast\u0103 institu\u021bie p\u00e2n\u0103 la pensionarea sa \u00een 1888 \u0219i a fost recunoscut pentru eforturile sale revolu\u021bionare de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a condi\u021biilor pacien\u021bilor psihiatrici.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/atentie.jpg\"><img src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/atentie.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-9179\" width=\"1200\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/atentie.jpg 732w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/atentie-300x225.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/atentie-80x60.jpg 80w\" sizes=\"(max-width: 732px) 100vw, 732px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>\u00cen 1902, pediatrul britanic Sir George Frederic Still a descris &#8222;un defect anormal de control moral la copii&#8221;. El a constatat c\u0103 unii copii afecta\u021bi nu \u00ee\u0219i puteau controla comportamentul a\u0219a cum ar fi f\u0103cut-o un copil tipic, dar erau totu\u0219i inteligen\u021bi. Apoi, \u00een 1937, Charles Bradley, directorul medical al Emma Pendleton Bradley Home, numit ast\u0103zi Bradley Hospital, \u00een East Providence, Rhode Island, SUA, a raportat un efect pozitiv al medica\u021biei stimulante la copiii cu diverse tulbur\u0103ri de comportament. \u00cen afar\u0103 de copiii cu tulbur\u0103ri neurologice certe sau cu efecte reziduale ale encefalitei, existau copii spitaliza\u021bi cu &#8222;probleme emo\u021bionale&#8221; \u0219i dificult\u0103\u021bi majore de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i comportament. Unii dintre ace\u0219tia ar fi primit, \u00een zilele noastre, diagnosticul de tulburare de deficit de aten\u021bie. Descoperirea lui Bradley privind \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea prin stimulente a comportamentului copiilor s-a bazat pe o constatare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare f\u0103cut\u0103 \u00een timpul examin\u0103rilor sale neurologice.<\/p>\n\n\n\n<p>Bradley efectua pneumoencefalograme pentru a examina anomaliile structurale ale creierului. Acest lucru provoca, de obicei, dureri de cap severe, din cauza unei pierderi semnificative de lichid spinal. Bradley a \u00eencercat s\u0103 trateze durerile de cap prin stimularea plexului coroid cu benzedrin\u0103, care era &#8222;<em>cel mai puternic stimulent disponibil la acea vreme<\/em>&#8222;. Cu toate acestea, benzedrina a avut un efect neglijabil asupra durerilor de cap, dar a provocat o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire izbitoare a comportamentului \u0219i a performan\u021bei \u0219colare la unii dintre copii. Bradley a \u00eenceput ulterior un studiu sistematic pe 30 de copii din spitalul s\u0103u \u0219i a observat modific\u0103ri remarcabile ale comportamentului, care au dus la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea remarcabil\u0103 a performan\u021belor \u0219colare a aproximativ jum\u0103tate dintre acei copii. \u00cen plus, a fost observat\u0103 o anumit\u0103 sc\u0103dere a activit\u0103\u021bii motorii la ace\u0219ti copii care, de asemenea, au devenit mai supu\u0219i emo\u021bional, f\u0103r\u0103 a-\u0219i pierde, totu\u0219i, interesul pentru mediul \u00eenconjur\u0103tor, un efect relativ surprinz\u0103tor pentru un medicament stimulent. Observa\u021biile lui Bradley privind efectele stimulentelor la copiii hiperactivi au fost revolu\u021bionare \u0219i sunt considerate descoperiri importante \u00een tratamentul psihiatric.<\/p>\n\n\n\n<p>Asocia\u021bia American\u0103 de Psihiatrie (APA) a publicat primul manual de diagnostice pentru tulbur\u0103rile mintale, numit &#8222;Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM)&#8221;, \u00een 1952. Acest manual enumer\u0103 toate tulbur\u0103rile psihice recunoscute. De asemenea, el include cauzele cunoscute, factorii de risc \u0219i tratamentele pentru fiecare afec\u021biune. Medicii folosesc \u0219i ast\u0103zi o versiune actualizat\u0103. APA nu a recunoscut tulburarea de deficit de aten\u021bie \u00een aceast\u0103 prim\u0103 edi\u021bie. Un al doilea DSM a fost publicat \u00een 1968, care a inclus, pentru prima dat\u0103, aceast\u0103 tulburare, dar a asociat-o cu hiperactivitatea.<\/p>\n\n\n\n<p>Un moment important al istoriei tratamentului tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie a fost aprobarea \u00een 1955 de c\u0103tre Food and Drugs Administration din SUA, a unui medicament \u2013 metilfenidatul (Ritalin). Acesta a devenit mai popular ca tratament pe m\u0103sur\u0103 ce tulburarea a devenit mai bine \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i a crescut num\u0103rul cazurilor diagnosticate. Medicamentul este utilizat \u0219i ast\u0103zi pentru tratamentul tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>APA a publicat o a treia edi\u021bie a DSM (DSM-III) \u00een 1980, iar \u00een 1987 au publicat o edi\u021bie revizuit\u0103 a DSM-III. \u00cen acel moment, APA a schimbat numele \u00een tulburare de deficit de aten\u021bie, deoarece oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 din America de Nord credeau deja c\u0103 hiperactivitatea nu e un simptom comun al tulbur\u0103rii. Astfel, \u00een 1972, \u00eentr-o lucrare adresat\u0103 Asocia\u021biei Canadiene de Psihologie, Dr. Douglas a sus\u021binut c\u0103 deficitele de aten\u021bie sus\u021binut\u0103 \u0219i de control al impulsurilor sunt caracteristici mai semnificative ale tulbur\u0103rii dec\u00e2t hiperactivitatea. \u00cen aceast\u0103 privin\u021b\u0103, DSM-III s-a \u00eendep\u0103rtat de &#8222;Clasificarea interna\u021bional\u0103 a bolilor (ICD-9)&#8221; a Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, care a continuat s\u0103 se concentreze pe hiperactivitate ca indicator al tulbur\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p>La nivel mondial, dar mai ales \u00een SUA, cazurile de tulburare de deficit de aten\u021bie au \u00eenceput s\u0103 creasc\u0103 semnificativ \u00een anii 1990. Pot exista c\u00e2\u021biva factori poten\u021biali \u00een spatele cre\u0219terii num\u0103rului de diagnostice:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Medicii au putut diagnostica tulburarea mai u\u0219or.<\/li><li>Mai mul\u021bi p\u0103rin\u021bi erau con\u0219tien\u021bi de aceast\u0103 tulburare \u0219i raportau speciali\u0219tilor simptomele copiilor lor.<\/li><li>Mai mul\u021bi copii dezvoltau, de fapt, aceast\u0103 tulburare.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce num\u0103rul cazurilor a crescut, au devenit disponibile din ce \u00een ce mai multe medicamente pentru tratarea tulbur\u0103rii. De asemenea, medicamentele au devenit mai eficiente \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Multe au beneficii cu ac\u021biune prelungit\u0103 pentru persoanele care au nevoie de ameliorarea simptomelor pentru perioade mai lungi.<\/p>\n\n\n\n<p>Studii recente din Suedia au constatat c\u0103 medicamentele sunt asociate cu \u0219anse mai mici de \u0219omaj pe termen lung la persoanele diagnosticate, precum \u0219i cu mai pu\u021bine decese cauzate de accidente.<\/p>\n\n\n\n<p>Psihostimulantele, cele mai frecvent prescrise pentru tratarea tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie, ajut\u0103 la focalizare \u0219i concentrare \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 imediat. Eficacitatea lor, spun exper\u021bii, are probabil leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 asupra receptorilor de dopamin\u0103 \u0219i norepinefrin\u0103, care se g\u0103sesc peste tot \u00een creier. Cu alte cuvinte, medicamentele stimuleaz\u0103 multe din gama larg\u0103 de sisteme cerebrale implicate \u00een simptomele tulbur\u0103rii. Pentru persoanele cu simptome severe, aceste medicamente le pot schimba via\u021ba.<\/p>\n\n\n\n<p>Stimulantele eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103 sunt medicamente care ajut\u0103 la schimbarea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 creierul prin cre\u0219terea comunic\u0103rii \u00eentre neuroni. Acestea sunt cel mai adesea prescrise pentru a trata tulburarea de deficit de aten\u021bie, dar sunt utilizate \u0219i pentru afec\u021biuni precum narcolepsia. Uneori, acestea sunt utilizate \u0219i pentru depresia rezistent\u0103 la tratament sau catatonie, un sindrom care poate determina un pacient s\u0103 se mi\u0219te \u00een moduri neobi\u0219nuite, s\u0103 devin\u0103 imobil sau s\u0103 nu mai vorbeasc\u0103. Medicamentele ac\u021bioneaz\u0103 prin amplificarea activit\u0103\u021bii neurotransmi\u021b\u0103torilor dopamin\u0103 \u0219i norepinefrin\u0103 \u00een celulele nervoase ale creierului. Dopamina joac\u0103 un rol \u00een crearea dorin\u021bei pentru ceva \u0219i a motiva\u021biei de a ob\u021bine acel ceva, \u00een timp ce norepinefrina poate cre\u0219te vigilen\u021ba \u0219i face mai u\u0219oar\u0103 concentrarea. Nu to\u021bi cei care au fost diagnostica\u021bi cu tulburarea de deficit de aten\u021bie iau stimulente. Exist\u0103 \u0219i medicamente nestimulante pentru tratamentul tulbur\u0103rii, iar unele persoane nu au nevoie de niciun fel de medica\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>Utilizarea stimulentelor eliberate pe baz\u0103 de prescrip\u021bie medical\u0103 a crescut din 2012, \u00een special \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor, \u0219i a crescut brusc \u00een ultimii ani \u00een r\u00e2ndul femeilor, precum \u0219i al pacien\u021bilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 20 \u0219i 39 de ani. \u00cen 2023, aproximativ 6% dintre adul\u021bi aveau un diagnostic actual de A.D.H.D. \u0219i aproximativ o treime dintre ace\u0219ti pacien\u021bi au raportat c\u0103 iau medicamente stimulente eliberate pe baz\u0103 de prescrip\u021bie medical\u0103, potrivit unei analize a Centrului pentru Controlul \u00cemboln\u0103virilor din SUA. \u00cen general, se estimeaz\u0103 c\u0103 aproximativ 5% dintre copiii din SUA primesc \u00een prezent medicamente pentru tulburarea de deficit de aten\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar beneficiile medicamenta\u021biei trebuie s\u0103 fie c\u00e2nt\u0103rite cu aten\u021bie \u00een raport cu riscurile. La copii, astfel de medicamente pot afecta cre\u0219terea fizic\u0103 \u0219i, astfel, trebuie rezervate pentru cazurile severe. Efectele secundare la adul\u021bi includ riscul crescut de psihoz\u0103 \u0219i probleme cardiace \u0219i pot agrava problemele de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen paralel cu progresele \u00eenregistrate \u00een ultimii ani \u00een tratamentul tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie, pentru un num\u0103r tot mai mare de exper\u021bi, evolu\u021bia \u00een\u021belegerii \u0219tiin\u021bifice a acestei tulbur\u0103ri \u00eei determin\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 aceasta ar trebui considerat\u0103 de fapt o tulburare. \u00cen schimb, spun ei, aceast\u0103 tulburare poate reprezenta pur \u0219i simplu un alt punct pe spectrul neurodiversit\u0103\u021bii: gama de moduri diferite de g\u00e2ndire \u0219i comportament care sunt considerate normale. Ei atrag aten\u021bia asupra altor interven\u021bii non-farmaceutice care s-au dovedit a face o diferen\u021b\u0103 pentru persoanele cu simptome, de la crearea unui mediu de sus\u021binere care s\u0103 le valorifice punctele forte p\u00e2n\u0103 la oferirea de instrumente care s\u0103 le ajute s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor vie\u021bii de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, cercet\u0103torii au ar\u0103tat c\u0103 schimb\u0103rile \u00een mediul unei persoane pot avea beneficii dramatice. Copiii se descurc\u0103 mai bine \u00een via\u021b\u0103 dac\u0103 p\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii le ofer\u0103 un mediu cald, de sus\u021binere, cu structur\u0103 \u0219i recompense pentru realiz\u0103rile academice \u0219i comportamentale.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru mul\u021bi adul\u021bi, simptomele &#8222;dispar&#8221; atunci c\u00e2nd au locuri de munc\u0103 \u0219i rela\u021bii care le pun \u00een valoare punctele forte, spune Stephen Hinshaw, psiholog la Universitatea din California, Berkeley, SUA. \u00centr-o lucrare publicat\u0103 la 16 octombrie, Dr. Hinshaw \u0219i colegii s\u0103i raporteaz\u0103 c\u0103 64% din cei aproape 500 de copii cu aceast\u0103 tulburare au avut simptome care au fluctuat de-a lungul celor 16 ani \u00een care au fost urm\u0103ri\u021bi, inclusiv perioade \u00een care nu \u00eendeplineau criteriile de diagnostic pentru aceast\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n<p>Se pot ob\u021bine rezultate mult mai bune dac\u0103 \u0219colile \u0219i locurile de munc\u0103 sunt reproiectate pentru a se adapta celor care prezint\u0103 simptome de tullburare de deficit de aten\u021bie, spune Nancy Doyle de la Universitatea Birkbeck, \u00een loc s\u0103 se a\u0219tepte ca aceste persoane s\u0103 se adapteze la mediul lor. \u00cen \u0219coli, \u00eenchiderea u\u0219ilor \u0219i a ferestrelor claselor reduce zgomotul care distrage aten\u021bia; organizarea lec\u021biilor astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 includ\u0103 statul \u00een picioare \u0219i mi\u0219carea ajut\u0103 copiii c\u0103rora le este greu s\u0103 stea nemi\u0219ca\u021bi o perioad\u0103 \u00eentreag\u0103. Dr. Doyle, care consiliaz\u0103 angajatorii cu privire la modul de adaptare la neurodiversitate, a constatat c\u0103 lucrurile pe care angaja\u021bii cu tullburare de deficit de aten\u021bie \u0219i alte afec\u021biuni neurodiverse le consider\u0103 cele mai utile sunt cele care nu implic\u0103 costuri suplimentare &nbsp;&#8211; cum ar fi flexibilitatea de a lucra de acas\u0103 sau de a alege orele din zi pe care s\u0103 le petreac\u0103 la birou.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ultimii 20 de ani, clinicienii au recunoscut din ce \u00een ce mai mult c\u0103 simptomele tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie, care \u00eencep \u00een copil\u0103rie, pot persista p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta adult\u0103 \u0219i c\u0103 anumite grupuri &#8211; cum ar fi femeile &#8211; sunt mai susceptibile de a fi subdiagnosticate la \u00eenceputul vie\u021bii. Acum, odat\u0103 cu cre\u0219terea telemedicinei, cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a tulbur\u0103rii \u0219i schimbarea atitudinii cu privire la tratamentul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale, num\u0103rul de cazuri de diagnosticare cu tulburare de deficit de aten\u021bie este \u00een cre\u0219tere \u00een r\u00e2ndul americanilor \u00een v\u00e2rst\u0103, la fel ca \u00een cazul copiilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Astfel, \u00een SUA, unul din nou\u0103 copii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 3 \u0219i 17 ani a fost diagnosticat cu aceast\u0103 tulburare, de dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei ori mai mult dec\u00e2t \u00een alte \u021b\u0103ri occidentale. Cel mai probabil, exist\u0103 o supradiagnosticare \u00een America deoarece diagnosticul este pus de un pediatru sau de un medic de familie \u00een urma unei vizite la cabinet de doar 15 minute. Norma \u00een Europa este o evaluare de c\u00e2teva ore de c\u0103tre un psihiatru deoarece o evaluare complet\u0103 care respect\u0103 orient\u0103rile psihiatrice presupune teste cognitive ale copilului, interviuri detaliate cu p\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii \u0219i chiar observarea copilului \u00een clas\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Viziunea binar\u0103 a tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie, prin care fie ai, fie nu ai aceasta condi\u021bie, &nbsp;nu mai este sus\u021binut\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103. Caracteristicile care stau la baza diagnosticului &#8211; probleme de aten\u021bie, impulsivitate, dificult\u0103\u021bi de organizare a vie\u021bii de zi cu zi &#8211; acoper\u0103 un spectru larg de severitate, la fel ca tr\u0103s\u0103turile umane obi\u0219nuite. Pentru majoritatea persoanelor cu tulburare de deficit de aten\u021bie, simptomele sunt suficient de u\u0219oare pentru a disp\u0103rea atunci c\u00e2nd mediul \u00eenconjur\u0103tor le pune \u00een valoare punctele forte.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce explor\u0103m progresele revolu\u021bionare \u00een \u00eengrijirea \u0219i tratamentul acestei tulbur\u0103ri \u00een urm\u0103torii ani, trei domenii de cercetare sunt deosebit de interesante. Acestea implic\u0103 noi interven\u021bii farmacologice; studii privind leg\u0103tura dintre intestin \u0219i creier \u0219i impactul microbiomului intestinal asupra func\u021bion\u0103rii creierului; \u0219i o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a variantelor specifice ale tulbur\u0103rii care rezult\u0103 din diferite combina\u021bii de influen\u021be \u00eentre gene \u0219i mediu, care au poten\u021bialul de a putea debloca interven\u021biile personalizate.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile recente sugereaz\u0103 o rela\u021bie semnificativ\u0103 dintre microbiomul intestinal &#8211; o comunitate divers\u0103 de microorganisme care tr\u0103iesc \u00een tractul digestiv &#8211; \u0219i comportament \u0219i emo\u021bii. Intestinul \u0219i creierul comunic\u0103 prin intermediul axei intestin-creier, permi\u021b\u00e2nd microbiotei intestinale s\u0103 influen\u021beze func\u021bia creierului \u0219i viceversa.<\/p>\n\n\n\n<p>Mai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 anomaliile microbiomului intestinal pot afecta starea de spirit, anxietatea \u0219i nivelurile de stres. Anumite bacterii intestinale pot chiar produce neurotransmi\u021b\u0103tori precum serotonina, care joac\u0103 un rol crucial \u00een reglarea emo\u021biilor. Alte bacterii intestinale pot produce toxine, molecule inflamatorii \u0219i al\u021bi metaboli\u021bi care pot traversa bariera hematoencefalic\u0103 pentru a afecta negativ s\u0103n\u0103tatea creierului \u0219i func\u021bia cognitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Psihostimulantele, care sunt acum utilizate pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een tratamentul tulbur\u0103rii de deficit de aten\u021bie nu sunt eficiente pentru toat\u0103 lumea &#8211; aproximativ 30% dintre pacien\u021bi pot s\u0103 nu aib\u0103 un r\u0103spuns satisf\u0103c\u0103tor. Ca urmare, cercet\u0103torii exploreaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult beneficiile combin\u0103rii tratamentului psihostimulant cu al\u021bi compu\u0219i chimici.<\/p>\n\n\n\n<p>Exper\u021bii consider\u0103 tulburarea de deficit de aten\u021bie ca fiind ereditar\u0103, \u00eens\u0103 influen\u021bele mediului sunt extrem de importante pentru a determina dac\u0103, c\u00e2nd \u0219i cum un set de gene se va manifesta \u00een simptomele acestei tulbur\u0103ri. Mediul poate determina dac\u0103 o anumit\u0103 boal\u0103 sau afec\u021biune se manifest\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest domeniu de cercetare &#8211; modul \u00een care anumite gene sunt exprimate diferen\u021biat din cauza diferen\u021belor de mediu &#8211; se afl\u0103 la \u00eenceput, \u00eens\u0103 are un poten\u021bial deosebit. Din cauza num\u0103rului probabil extrem de mare \u0219i a complexit\u0103\u021bii interac\u021biunilor gene-mediu care ar putea afecta momentul, severitatea \u0219i persisten\u021ba tulbur\u0103rii, replic\u0103rile multiple \u00een cadrul unor cercet\u0103ri viitoare vor fi esen\u021biale pentru a stabili aceste aspecte \u0219i pentru a pune la dispozi\u021bia persoanelor afectate de instrumente eficace care s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 semnificativ calitatea vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/03\/27\/well\/mind\/adhd-adderall-ritalin-stimulant-facts.html?smid=nytcore-android-share\">https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/03\/27\/well\/mind\/adhd-adderall-ritalin-stimulant-facts.html<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.healthline.com\/health\/adhd\/history#1902\">https:\/\/www.healthline.com\/health\/adhd\/history#1902<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3000907\/\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3000907\/<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.cdc.gov\/adhd\/data\/adhd-throughout-the-years.html\">https:\/\/www.cdc.gov\/adhd\/data\/adhd-throughout-the-years.html<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.economist.com\/leaders\/2024\/10\/30\/adhd-should-not-be-treated-as-a-disorder\">ADHD should not be treated as a disorder<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2024\/12\/11\/well\/mind\/adhd-diagnosis-older-middle-age.html?smid=nytcore-android-share\">ADHD Diagnosis in Older People Has Increased &#8211; The New York Times<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.additudemag.com\/adhd-research-predictions-gut-brain-epigenetics-medication\/?srsltid=AfmBOoqR2X4lt6sJtNCBxJKiVXJErGXAWHJeps04mOxHvRiFIlUjWcro\">ADHD Research Frontiers: Gut-Brain Axis, Epigenetics, New Treatment<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.healthline.com\/health\/adhd#symptoms\">ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder): What Is It?<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Tulburarea de deficit de aten\u021bie este o tulburare comun\u0103 de neuro-dezvoltare care este diagnosticat\u0103 cel mai frecvent la copii. Tr\u0103s\u0103turile caracteristice ale copiilor \u0219i adolescen\u021bilor cu tulburare de deficit de aten\u021bie sunt \u00een principal neaten\u021bia \u0219i impulsivitatea. Modul \u00een care&nbsp; tulburarea de deficit de aten\u021bie este diagnosticat\u0103 s-a schimbat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9179,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9215"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9215"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9215\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9219,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9215\/revisions\/9219"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9179"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9215"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9215"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9215"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}