{"id":9245,"date":"2025-05-30T10:07:32","date_gmt":"2025-05-30T08:07:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9245"},"modified":"2025-06-30T09:14:05","modified_gmt":"2025-06-30T07:14:05","slug":"comunicarea-medic-pacient-in-oncologie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9245","title":{"rendered":"Comunicarea medic-pacient \u00een oncologie"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/em><\/h3>\n\n\n\n

Mul\u021bi oameni vor dezvolta cancer \u00een timpul vie\u021bii lor. De\u0219i vestea este zguduitoare pentru ei \u0219i cei dragi, este important ca ace\u0219tia s\u0103 nu intre \u00een panic\u0103, odat\u0103 dep\u0103\u0219it \u0219ocul momentului.<\/p>\n\n\n\n

Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, un prim pas foarte important este dat de modul \u00een care medicul lor le comunic\u0103 o asemenea veste, aceasta fiind o preocupare foarte frecvent\u0103 a pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Transmiterea ve\u0219tilor proaste este un aspect major al activit\u0103\u021bii unui medic.<\/p>\n\n\n\n

Literatura de specialitate se refer\u0103 cel mai adesea la a\u0219tept\u0103rile sau nevoile pacien\u021bilor \u0219i la metodele de transmitere a ve\u0219tilor proaste, \u00een timp ce o perspectiva medical\u0103 complet\u0103 este adesea omis\u0103. \u00cen acest context, conform cercet\u0103rilor, subiectele considerate cele mai delicate sunt: transmiterea de ve\u0219ti privind \u00eencetarea tratamentului cauzal \u0219i preg\u0103tirea pacientului \u0219i apropia\u021bilor pentru moarte. Pentru medicii implica\u021bi \u00een aceste cercet\u0103ri, cel mai dificil aspect al acestor discu\u021bii a fost asociat cu receptarea emo\u021biilor manifestate de pacient. Pe de alt\u0103 parte, medicii au fost cel mai adesea afecta\u021bi de g\u00e2ndul c\u0103 i-au luat pacientului \u0219i ultimele speran\u021be.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, studiile efectuate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent mai indic\u0103 \u0219i nevoia de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a form\u0103rii medicilor \u00een ceea ce prive\u0219te tehnicile de transmitere a ve\u0219tilor proaste, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te gestionarea emo\u021biilor manifestate de pacient \u0219i oferirea unei speran\u021be reale \u00een timpul comunic\u0103rii diagnosticului. Conteaz\u0103 enorm pentru pacient tot ceea ce \u00eenso\u021be\u0219te cuvintele pe care le roste\u0219te medicul: tonul vocii medicului, o atingere bl\u00e2nd\u0103 a m\u00e2inii, pauzele l\u0103sate pentru ca pacientul s\u0103 poat\u0103 digera vestea. Toate aceste detalii transmit subtil pacientului modul \u00een care ar trebui s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la diagnosticul care tocmai i-a fost pus.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, cercet\u0103ri recente ne arat\u0103 c\u0103 unii oncologi sugereaz\u0103 c\u0103, pentru anumite tipuri de cancer incipient care nu prezint\u0103 risc de r\u0103sp\u00e2ndire \u00een corp, termenul „cancer” ar trebui evitat. \u201c\u2019Cancer\u2019 este doar un cuv\u00e2nt, dar unul care genereaz\u0103 panic\u0103”, a declarat Laura Scherer, psiholog social la Universitatea din Colorado, Anschutz Medical Campus, din Statele Unite ale Americii, care studiaz\u0103 modul \u00een care medicii comunic\u0103 riscurile.<\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul „cancer” vine \u00eenc\u0103rcat cu un bagaj de secole, dintr-o perioad\u0103 \u00een care pronun\u021barea sa \u00eensemna moarte sigur\u0103. Mai mult, a fost o lung\u0103 perioad\u0103 de timp c\u00e2nd majoritatea medicilor nici m\u0103car nu le-ar fi spus pacien\u021bilor c\u0103 au cancer, de team\u0103 c\u0103 ace\u0219tia ar fi renun\u021bat la orice speran\u021b\u0103. „\u00cen ceea ce prive\u0219te cancerul, consensul de opinie este ca pacien\u021bii s\u0103 fie \u021binu\u021bi \u00een ignoran\u021b\u0103 cu privire la natura \u0219i rezultatul probabil al bolii c\u00e2t mai mult timp posibil”, recomanda un articol din 1898 din New York Medical Journal.<\/p>\n\n\n\n

Pacien\u021bii compar\u0103 \u0219i acum auzirea termenului \u2018cancer\u2019 cu „a fi lovit de un camion, ca \u0219i cum nu ar mai putea procesa nimic din ceea ce urmeaz\u0103”, a spus ea. Kirsten McCaffery, cercet\u0103tor \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i psiholog la \u0218coala de S\u0103n\u0103tate Public\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Sydney, Australia, a ad\u0103ugat: „Eticheta „cancer” este un fel de bomb\u0103 de anxietate care explodeaz\u0103 pentru pacien\u021bi”.<\/p>\n\n\n\n

Acesta este motivul pentru care unii oncologi sus\u021bin c\u0103, pentru anumite tipuri de cancer incipient care nu risc\u0103 s\u0103 se extind\u0103, profesia medical\u0103 ar trebui s\u0103 renun\u021be complet la acest cuv\u00e2nt. \u00cen centrul dezbaterii se afl\u0103 diagnosticul frecvent de cancer de s\u00e2n de tip carcinom ductal in situ. Expresia, care descrie celulele canceroase limitate la mucoasa canalelor de lapte, este oarecum o contradic\u021bie \u00een termeni. Institutul Na\u021bional al Cancerului din SUA define\u0219te cancerul ca fiind celule care, dac\u0103 nu sunt tratate, vor cre\u0219te necontrolat \u0219i se vor r\u0103sp\u00e2ndi \u00een alte p\u0103r\u021bi ale corpului; „in situ”, \u00eens\u0103, \u00eenseamn\u0103 limitat la un singur loc. Celulele carcinomului ductal in situ cresc, dar \u00eencet. Pentru majoritatea pacien\u021bilor, celulele nu se vor r\u0103sp\u00e2ndi niciodat\u0103 dincolo de locul ini\u021bial \u0219i nu vor cauza probleme, put\u00e2nd fi chiar reabsorbite de organism. Pentru aproximativ una din patru paciente, \u00eens\u0103, celulele se vor transforma \u00een cele din urm\u0103 \u00een cancer mamar invaziv.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, diagnosticul sfideaz\u0103 defini\u021bia de manual a cancerului \u0219i \u00eei poate face pe cei care primesc un asemenea diagnostic s\u0103 nu \u00een\u021beleag\u0103 prea bine cu ce se confrunt\u0103. Numirea acestui carcinom ductal in situ drept „cancer” poate indica pacien\u021bilor c\u0103 se confrunt\u0103 cu o urgen\u021b\u0103 medical\u0103 care necesit\u0103 interven\u021bie chirurgical\u0103 imediat\u0103 \u0219i, adesea, radioterapie. Cu toate acestea, studiile sugereaz\u0103 c\u0103 astfel de tratamente dure pot fi inutile \u00een cazul celulelor canceroase in situ. Astfel, rezultatele preliminare ale unui studiu efectuat pe aproape 1 000 de femei cu carcinom ductal in situ au ar\u0103tat c\u0103, dup\u0103 doi ani de studiu, pacientele care au fost monitorizate \u00een mod activ nu au prezentat o rat\u0103 mai mare de cancer dec\u00e2t pacientele tratate prin interven\u021bie chirurgical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru Dr. Laura J. Esserman, chirurg \u0219i oncolog la University of California, San Francisco’s Breast Care Center, din SUA, care diagnosticheaz\u0103 \u0219i trateaz\u0103 acest tip de celule (carcinom ductal in situ), solu\u021bia este ca medicii s\u0103 numeasc\u0103 afec\u021biunea altfel: celule anormale, leziuni de grad sc\u0103zut, cancer \u00een stadiul 0, precancer, un factor de risc pentru cancer. Acest lucru i-ar salva pe pacien\u021bi de la a trece printr-o anxietate nejustificat\u0103 \u0219i ar contribui la schimbarea abord\u0103rii actuale de tratament de la interven\u021bia chirurgical\u0103 invaziv\u0103 la monitorizarea activ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 discu\u021bie este relevant\u0103 \u0219i pentru c\u00e2teva alte afec\u021biuni precum cancerele \u00een stadiu incipient ale pl\u0103m\u00e2nului, tiroidei, esofagului, vezicii urinare, colului uterin, prostatei \u0219i pielii. \u00cen unele cazuri, cuv\u00e2ntul \u201ccancer\u201d a fost deja eliminat din denumire: de exemplu, celulele anormale ale colului uterin sunt acum denumite displazie.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, exist\u0103 din ce \u00een ce mai multe dovezi c\u0103 schimbarea tratamentului este posibil\u0103 f\u0103r\u0103 schimbarea denumirii. \u00cen Statele Unite ale Americii, peste 60% dintre pacien\u021bii cu forma de cancer de prostat\u0103 cu cel mai sc\u0103zut risc opteaz\u0103 pentru o abordare de tip monitorizare activ\u0103 \u00een locul unui tratament agresiv, ceea ce, potrivit studiilor este o „strategie de gestionare sigur\u0103 din punct de vedere oncologic”. \u00cen Suedia, mai mult de 90% dintre pacien\u021bi aleg aceast\u0103 op\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus fa\u021b\u0103 de importan\u021ba comunic\u0103rii adecvate din partea medicilor la momentul diagnostic\u0103rii, mul\u021bi dintre pacien\u021bii cu cancer au aflat c\u00e2t de important este s\u0103 creeze un plan de ac\u021biune c\u00e2t de repede posibil dup\u0103 ce primesc acest tip de veste<\/strong>. Exper\u021bii recomand\u0103 c\u0103 un prim pas foarte util este ca pacien\u021bii s\u0103 stabileasc\u0103 de ce vor avea nevoie<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit scopurile \u00een obiective clare \u0219i concret de gestionat, pacien\u021bii trebuie s\u0103 identifice resursele \u0219i sprijinul de care vor avea nevoie pentru a atinge fiecare obiectiv. De exemplu, dac\u0103 obiectivul lor este securitatea financiar\u0103, planul ar putea include crearea unui buget, reducerea cheltuielilor inutile \u0219i cre\u0219terea gradului de economisire. Multe companii farmaceutice, spitale \u0219i funda\u021bii ofer\u0103 ajutor financiar, precum \u0219i alte servicii utile, pentru pacien\u021bii care au nevoie \u0219i li se adreseaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

La fel de important ca ceea ce le trebuie pentru a reu\u0219i este identificarea persoanelor care \u00eei pot ajuta pe acest drum. Ei trebuie s\u0103 identifice toate persoanele care \u00eei pot ajuta s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 obiectivele, precum \u0219i persoanele pe care diagnosticul le afecteaz\u0103 \u00een mod direct \u2013 so\u021bul sau so\u021bia, familia apropiat\u0103, prietenii, angajatorul, colegii \u0219i a\u0219a mai departe. Probabil c\u0103 vor trebui s\u0103 depind\u0103 de unele dintre aceste persoane, poate doar de o singur\u0103 persoan\u0103, pentru a-\u0219i duce planul la bun sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n\n\n\n

Nevoile lor vor varia \u00een func\u021bie de stadiul \u00een care se afl\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria lor. Iar sprijinul \u0219i \u00eengrijirea de care au nevoie vor depinde de un program pe care nici ei, nici \u00eengrijitorii lor nu \u00eel pot controla pe deplin. Prin urmare, este esen\u021bial s\u0103 ob\u021bin\u0103 c\u00e2t mai multe informa\u021bii, c\u00e2t mai devreme posibil, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 construi un calendar de ac\u021biuni \u00eempreun\u0103 cu aceste persoane importante pentru c\u0103l\u0103toria lor. Pacien\u021bii pot \u00eencepe prin a \u00eentreba medicul de ce vor avea nevoie \u0219i c\u00e2nd \u2013 care este calendarul interven\u021biilor terapeutice \u0219i nevoile pe care fiecare dintre aceste proceduri li le vor genera. C\u00e2nd VOR ca cineva s\u0103 fie acolo? C\u00e2nd au NEVOIE de cineva care s\u0103 fie acolo? Apoi pacien\u021bii sunt sf\u0103tui\u021bi s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 un calendar \u0219i s\u0103 \u00eel discute cu echipa lor de sprijin. Cine poate fi acolo c\u00e2nd? Cine poate fi rezerva \u00een cazul \u00een care cineva nu poate ajunge?<\/p>\n\n\n\n

Pacien\u021bii pot \u00eencepe prin a descompune fiecare nevoie \u0219i dorin\u021b\u0103 \u00een ac\u021biuni sau pa\u0219i mai mici, mai u\u0219or de gestionat. De exemplu, dac\u0103 dorin\u021ba pacientului este de a reduce la minimum povara asupra familiei sale, o ac\u021biune ar putea fi g\u0103sirea de servicii medicale care se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 rezonabil\u0103 de mers cu ma\u0219ina de casa sa. Sau poate face programarea procedurilor \u00een zilele \u00een care partenerul \u00ee\u0219i poate lua liber cu u\u0219urin\u021b\u0103. Dac\u0103 dorin\u021ba lor este s\u0103 petreac\u0103 mai mult timp cu copiii sau cu cei dragi, o ac\u021biune ar fi s\u0103 colaboreze cu medicul lor pentru a evita tratamentul \u00een anumite s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Nu este u\u0219or \u0219i vor exista momente \u00een care chiar \u0219i cele mai bine puse la punct planuri trebuie s\u0103 se schimbe brusc, dar ele tot vor fi de mare ajutor. Dac\u0103 dorin\u021ba pacien\u021bilor este de a optimiza calitatea vie\u021bii pe termen scurt, ar putea alege un tratament mai pu\u021bin agresiv, cu mai pu\u021bine efecte secundare. Dar dac\u0103 dorin\u021ba lor este s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult, ar putea alege un tratament mai agresiv, sacrific\u00e2nd calitatea vie\u021bii pe termen scurt pentru o \u0219ans\u0103 de supravie\u021buire mai ridicat\u0103 pe termen mai lung.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103rb\u0103torirea victoriilor de parcurs este foarte important\u0103,<\/strong> indiferent c\u00e2t de mari sau mici sunt. S\u0103 treci cu bine printr-o interven\u021bie chirurgical\u0103, chimioterapie sau radioterapie, participarea la un eveniment special, sau doar a avea o zi bun\u0103, o plimbare pl\u0103cut\u0103, o mas\u0103 cu familia sau prietenii. Aceste victorii de parcurs \u00eei ajut\u0103 pe pacien\u021bi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pozitivi \u0219i le motiveaz\u0103 echipa de sprijin. Preg\u0103tirea pentru inevitabilele e\u0219ecuri de parcurs este la fel de important\u0103 precum s\u0103rb\u0103torirea victoriilor de parcurs<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Un alt element interesant al comunic\u0103rii dintre oncologi \u0219i pacien\u021bii lor este faptul c\u0103, chiar \u0219i \u00een cele mai bune scenarii, oncologii pot evita cuv\u00e2ntul „vindecare”, c\u0103ut\u00e2nd altele precum „remisie”, „nicio dovad\u0103 a bolii” \u0219i „cel mai probabil vindecat” pentru a comunica ve\u0219tile bune. Utilizarea acestor termeni mai deschi\u0219i poate lini\u0219ti pacien\u021bii f\u0103r\u0103 a le oferi speran\u021ba fals\u0103 c\u0103 boala canceroas\u0103 nu va mai reveni vreodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i literatura de specialitate privind utilizarea cuv\u00e2ntului „vindecare” \u00een oncologie este limitat\u0103, un sondaj mai vechi efectuat \u00een r\u00e2ndul clinicienilor oncologi sus\u021bine aceast\u0103 opinie conform c\u0103reia mul\u021bi se simt reticen\u021bi \u00een utilizarea termenului. Din cei 117 medici oncologi care au r\u0103spuns, 81% au afirmat c\u0103 „ezit\u0103 s\u0103 spun\u0103 unui pacient c\u0103 este vindecat”, iar 63% au afirmat c\u0103 „nu ar spune niciodat\u0103 unui pacient c\u0103 este vindecat”, \u00een timp ce doar 36% au afirmat c\u0103 se simt confortabil s\u0103 foloseasc\u0103 acest cuv\u00e2nt, majoritatea responden\u021bilor a\u0219tept\u00e2nd cel pu\u021bin 6-10 ani \u00eenainte de a face acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

„Riscul de recidiv\u0103 viitoare – chiar \u0219i atunci c\u00e2nd este foarte mic – face ca oncologii s\u0103 fie reticen\u021bi \u00een utilizarea cuv\u00e2ntului vindecare, tem\u00e2ndu-se c\u0103 acesta va fi interpretat ca o promisiune, \u0219i \u00een special ca una care ar putea fi \u00eenc\u0103lcat\u0103”, au scris \u00eentr-un editorial recent  <\/a>Belinda E Kiely, MD, \u0219i Martin R Stockler, MD, oncologi medicali de la Universitatea din Sydney, Sydney, Australia.  \u00cen plus, ezitarea clinicienilor de a utiliza cuv\u00e2ntul „vindecare” poate proveni par\u021bial din lipsa unei defini\u021bii acceptate a termenului \u00een oncologie. Pentru unii exper\u021bi o vindecare \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pacien\u021bii vor avea o speran\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 normal\u0103, neafectat\u0103 de cancer. Pentru a putea spune cu \u00eencredere acest lucru unui pacient „este nevoie de o urm\u0103rire pe termen foarte lung”, a declarat James Larkin, PhD, medic oncolog la The Royal Marsden Hospital, Londra, Anglia. Institutul Na\u021bional de Cancer din SUA are o defini\u021bie similar\u0103: „Vindecarea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai exist\u0103 urme ale cancerului lor dup\u0103 tratament \u0219i c\u0103 cancerul nu va mai reveni niciodat\u0103”, se arat\u0103 pe site-ul organiza\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

O parte din ezitarea de a comunica ve\u0219ti bune provine din nuan\u021bele de prognostic care depind de tipul \u0219i stadiul cancerului, a explicat Marleen Kok, MD, PhD, specialist \u00een cancerul de s\u00e2n de la Netherlands Cancer Institute din Amsterdam, Olanda. Pacientele cu cancer de s\u00e2n localizat \u00een stadiu incipient, de exemplu, au o rat\u0103 de supravie\u021buire la 5 ani de aproape 100%, iar majoritatea tr\u0103iesc 2 decenii sau mai mult, dar, pentru unele, cancerul va reveni. „Dac\u0103 vorbesc despre boala timpurie, \u00eentr-adev\u0103r, vindec\u0103m 80% dintre pacien\u021bii cu cancer de s\u00e2n”, a declarat Kok anul trecut, \u00een timpul unei conferin\u021be de pres\u0103 la reuniunea anual\u0103 2024 a Societ\u0103\u021bii Europene de Oncologie Medical\u0103. Dar subdivizarea cancerului de s\u00e2n \u00een func\u021bie de tipul de tumor\u0103 adaug\u0103 complexitate. „Un cancer de s\u00e2n triplu negativ, dac\u0103 recidiveaz\u0103, recidiveaz\u0103 \u00een primii 2 sau 3 ani, astfel \u00eenc\u00e2t, la 5 ani, majoritatea pacien\u021bilor sunt liberi de boal\u0103”, a explicat Kok. „Dar acest lucru este diferit pentru cancerul de s\u00e2n cu receptor estrogen pozitiv”, \u00een care recidivele pot ap\u0103rea mult mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

Progresele continue \u00een tratamentul cancerului fac ca perspectiva unei vindec\u0103ri s\u0103 devin\u0103 mai probabil\u0103 pentru unii pacien\u021bi, dup\u0103 cum arat\u0103 \u0219i descoperirile recente legate de melanom. Studiul de referin\u021b\u0103[1]<\/a> \u00een boala avansat\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 pacien\u021bii care au primit combina\u021bia de imunoterapie nivolumab plus ipilimumab au avut o supravie\u021buire median\u0103 specific\u0103 melanomului > 10 ani \u0219i o supravie\u021buire median\u0103 global\u0103 de aproximativ 6 ani. Rezultatele studiului sugereaz\u0103 c\u0103 „mul\u021bi pacien\u021bi pot muri din cauze care nu au leg\u0103tur\u0103 cu melanomul – sau, \u00een esen\u021b\u0103, sunt vindeca\u021bi”, a explicat expertul extern Elisa Funck-Brentano, MD, PhD, de la Spitalul Ambroise-Par\u00e9 din Paris, Fran\u021ba, pentru Medscape Medical News la \u00eenceputul acestui an.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, chiar \u0219i pentru cei care aud cuv\u00e2ntul vindecare \u0219i se simt lini\u0219ti\u021bi de asigur\u0103rile unui oncolog, acesta poate oferi doar o u\u0219urare pe termen scurt. Teama c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, cancerul se va \u00eentoarce \u00een for\u021b\u0103 sau chiar va r\u0103bufni poate fi o amenin\u021bare. Iar aceast\u0103 \u00eengrijorare persistent\u0103 \u00eei poate b\u00e2ntui pe supravie\u021buitorii cancerului ani de zile. Astfel, \u00eentr-un studiu transversal recent[2]<\/a> pe 229 de adul\u021bi care au supravie\u021buit cancerului din copil\u0103rie \u0219i care au tr\u0103it f\u0103r\u0103 cancer timp de zeci de ani, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 o treime dintre ace\u0219tia au raportat c\u0103 \u00eenc\u0103 se confrunt\u0103 cu o team\u0103 ridicat\u0103 semnificativ\u0103 din punct de vedere clinic c\u0103 cancerul lor primar va recidiva sau c\u0103 se va dezvolta un neoplasm malign ulterior. O anxietate similar\u0103 a fost documentat\u0103 la supravie\u021buitorii pe termen lung ai cancerelor ap\u0103rute la adul\u021bi. \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, fiecare supravie\u021buitor va experimenta team\u0103 \u0219i anxietate c\u0103 cancerul lor va reveni \u0219i, la un anumit nivel, acest lucru este normal, a declarat pentru Medscape Medical News <\/em>autorul principal al studiului, Nicole Alberts, PhD, psiholog, profesor asociat \u0219i pre\u0219edinte al cercet\u0103rii canadiene \u00een interven\u021bia comportamental\u0103 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la Universitatea Concordia, \u00een Montreal, Quebec, Canada.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, un sondaj[3]<\/a> italian mai recent a relevat o viziune mai favorabil\u0103 asupra cuv\u00e2ntului vindecare \u00een oncologie. Sondajul, care a inclus 224 de medici \u0219i 249 de pacien\u021bi, a raportat c\u0103 > 90% dintre medicii oncologi, care au inclus chirurgi, radioterapeu\u021bi \u0219i oncologi medicali, au fost de acord c\u0103 este posibil ca un pacient s\u0103 fie vindecat, \u00een timp ce aproximativ 84% dintre pacien\u021bi au crezut acest lucru. \u0218i > 80% dintre responden\u021bi au spus c\u0103 utilizarea cuv\u00e2ntului vindecare ar fi „benefic\u0103” pentru pacien\u021bi. Utilizarea cuv\u00e2ntului \u201evindecare\u201d pentru supravie\u021buitorii de cancer poate avea rezultate pozitive, inclusiv facilitarea adapt\u0103rii psihosociale pozitive \u0219i cre\u0219terea \u00eencrederii. Cu toate acestea, supravie\u021buitorii de cancer c\u0103rora li se spune c\u0103 sunt vindeca\u021bi ar putea \u00eentrerupe sau reduce monitorizarea activ\u0103 pentru supravegherea recidivei cancerului sau screening-ul pentru efectele tardive sau cancerele secundare, acesta fiind un contra-argument al oncologilor care sunt ezitan\u021bi \u00een a folosi cuv\u00e2ntul vindecare. <\/p>\n\n\n\n

Pentru medici, dac\u0103 s-ar accepta c\u0103 un pacient este vindecat ar putea justifica scoaterea acestuia din programul de urm\u0103rire oncologic\u0103 \u0219i redirec\u021bionarea timpului \u0219i resurselor c\u0103tre pacien\u021bii nou diagnostica\u021bi. Pentru societate, considerarea cancerului drept o boal\u0103 vindecabil\u0103 ar putea promova screeningul cancerului \u0219i eforturile de depistare precoce.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/29263459\/<\/a><\/li>
  2. Medscape Medical News<\/a>\u00a0>\u00a0Features<\/a> – \u2018Cure\u2019 in Cancer: Should Oncologists Use the Word? Kate Johnson, February 04, 2025<\/li>
  3. https:\/\/jamanetwork.com\/journals\/jama\/article-abstract\/2828218<\/a><\/li>
  4. https:\/\/time.com\/6695548\/cancer-diagnosis-action-plan\/<\/a><\/li>
  5. When \u2018Cancer\u2019 Gets in the Way of Treatment\u00a0 \u00a0https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/01\/28\/health\/cancer-diagnosis-language.html<\/a><\/li>
  6. https:\/\/www.nejm.org\/doi\/pdf\/10.1056\/NEJMoa2407417<\/a><\/li>
  7. The New York Times\u00a0<nytdirect@nytimes.com<\/a>>, Feb 28, 2025, 03:01, Well: Bad news from the doctor?<\/li>
  8. https:\/\/www.medscape.com\/<\/a> – Poor Communication in Cancer Care<\/a><\/li>
  9. https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC3710180\/<\/a><\/li>
  10. Sursa foto: https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/02\/28\/well<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n
    \n\n\n\n

    [1]<\/a> Final, 10-Year Outcomes with Nivolumab plus Ipilimumab in Advanced Melanoma | New England Journal of Medicine<\/a><\/p>\n\n\n\n

    [2]<\/a> Fear of Cancer Recurrence in Adult Survivors of Childhood Cancer – PMC<\/a><\/p>\n\n\n\n

    [3]<\/a> Clinicians\u2019 and Patients\u2019 Perceptions and Use of the Word \u201cCured\u201d in Cancer Care: An Italian Survey – PMC<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute Mul\u021bi oameni vor dezvolta cancer \u00een timpul vie\u021bii lor. De\u0219i vestea este zguduitoare pentru ei \u0219i cei dragi, este important ca ace\u0219tia s\u0103 nu intre \u00een panic\u0103, odat\u0103 dep\u0103\u0219it \u0219ocul momentului. Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, un prim pas foarte important este dat de modul \u00een care […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9237,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9245"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9245"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9245\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9246,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9245\/revisions\/9246"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9237"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9245"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9245"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9245"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}