{"id":9318,"date":"2025-07-25T17:08:55","date_gmt":"2025-07-25T15:08:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9318"},"modified":"2025-08-21T13:18:04","modified_gmt":"2025-08-21T11:18:04","slug":"cercetatorii-au-ajuns-la-o-intelegere-mai-nuantata-si-cuprinzatoare-a-bolii-alzheimer-si-a-dementei-in-general","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9318","title":{"rendered":"Cercet\u0103torii au ajuns la o \u00een\u021belegere mai nuan\u021bat\u0103 \u0219i cuprinz\u0103toare a Bolii Alzheimer \u0219i a demen\u021bei, \u00een general"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Dintre toate provoc\u0103rile medicale cu care s-au confruntat oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, boala Alzheimer, cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103, a fost una dintre cele mai dificile. \u00centre 1995 \u0219i 2021, s-au investit zeci de miliarde de dolari \u00een cercetare, \u00eens\u0103 nu s-a reu\u0219it descoperirea niciunui medicament capabil s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 boala. \u00cen 2025 vor fi \u00een curs de desf\u0103\u0219urare 182 de studii clinice pentru tratamentul bolii Alzheimer – o cre\u0219tere de 11% fa\u021b\u0103 de anul precedent – \u00een care vor fi testate 138 de medicamente diferite, dintre care 12 \u00ee\u0219i vor \u00eencheia studiile finale de „faz\u0103 3” \u00een acest an. Toate aceste cercet\u0103ri \u0219i studii clinice reflect\u0103 o \u00een\u021belegere din ce \u00een ce mai sofisticat\u0103 a proceselor moleculare care ar putea sta la baza bolii Alzheimer \u0219i a demen\u021bei, \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anii 2000, cercet\u0103torii dezb\u0103teau care dintre cei mai importan\u021bi markeri din creier ai bolii Alzeheimer, pl\u0103cile de amiloid<\/em> sau \u00eencurc\u0103turile neurofibrilare<\/em> tau<\/em>, sunt principalii factori determinan\u021bi. Balan\u021ba a \u00eenclinat spre pl\u0103cile de amiloid. Ipoteza amiloidului a fost sus\u021binut\u0103 de dovezi genetice, care au ar\u0103tat c\u0103 muta\u021biile \u00een gene-cheie din cadrul familiilor sunt legate de apari\u021bia timpurie a bolii.<\/p>\n\n\n\n

Faptul c\u0103 cele dou\u0103 medicamente care trateaz\u0103 Alzheimer –lecanemab<\/em> \u0219i donanemab<\/em>, care au ajuns pe pia\u021b\u0103 \u00een 2023 \u0219i, respectiv, 2024, care \u021bintesc eliminarea amiloidului, ofer\u0103 un ajutor, chiar dac\u0103 moderat, multor pacien\u021bi, demonstreaz\u0103 c\u0103 pl\u0103cile de amiloid joac\u0103 un rol \u00een progresia bolii. Aceste medicamente \u00eencetinesc progresia bolii cu aproximativ o treime, conform studiilor clinice, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pacien\u021bii \u00ee\u0219i pot p\u0103stra calitatea vie\u021bii pentru mai mult timp.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, „ipoteza pl\u0103cilor de amiloid<\/em>„, care a dominat de atunci domeniul \u0219i a informat multe cercet\u0103ri privind dezvoltarea de medicamente, a dat pu\u021bine roade. Cercet\u0103torii cred acum c\u0103 ipoteza amiloidului este incomplet\u0103, \u00een timp ce alte ipoteze privind cauzalitatea bolii au r\u0103mas neexplorate. Al\u021bi factori, inclusiv neuroinflamarea, stresul metabolic, degenerarea vascular\u0103 \u0219i \u00eenc\u00e2lcirea proteinelor tau, sunt din ce \u00een ce mai importan\u021bi pe m\u0103sur\u0103 ce boala progreseaz\u0103, cred din ce \u00een ce mai mul\u021bi cercet\u0103tori. Astfel, James Rowe, profesor de neurologie cognitiv\u0103 la Universitatea Cambridge, spune c\u0103, de\u0219i acumularea de amiloid este un „declan\u0219ator timpuriu” critic al bolii, \u00een momentul \u00een care pacien\u021bii ajung la clinic\u0103 exist\u0103 alte procese neuronale care accelereaz\u0103 boala. Acestea includ acumularea unei versiuni deformate a unei proteine numite tau; cre\u0219terea stresului metabolic asupra celulelor creierului; neuroinflamarea \u0219i degenerarea aliment\u0103rii cu s\u00e2nge a creierului. Ca urmare, \u00een prezent, cele 138 de medicamente \u00een 182 de studii clinice vizeaz\u0103 multe procese biologice diferite, cum ar fi inflama\u021bia, disfunc\u021bia metabolic\u0103, s\u0103n\u0103tatea sinaptic\u0103 \u0219i sistemul vascular.<\/p>\n\n\n\n

Alte teme emergente \u00een cercetare includ concentrarea din ce \u00een ce mai mare asupra terapiilor combinate, care ar ac\u021biona simultan pe diferite c\u0103i, \u0219i utilizarea biomarkerilor pentru a permite diagnostice mai timpurii \u0219i mai precise. Acest lucru ar garanta c\u0103 studiile privind medicamentele pentru Alzheimer includ numai pacien\u021bi care sufer\u0103 efectiv de aceast\u0103 form\u0103 specific\u0103 de demen\u021b\u0103 – un criteriu pe care multe studii ini\u021biale nu au reu\u0219it s\u0103 \u00eel dep\u0103\u0219easc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Se pune, de asemenea, mai mult accent pe \u00een\u021belegerea dimensiunii genetice a bolii, mai ales c\u0103 studii anterioare arat\u0103 c\u0103 genetica poate cre\u0219te riscul unei persoane de a dezvolta boala Alzheimer. O variant\u0103 genetic\u0103 asociat\u0103 cu evolu\u021bia bolii Alzheimer este presenilina 2 <\/em>(PSEN2<\/em>), care este corelat\u0103 cu un risc crescut de apari\u021bie timpurie a bolii Alzheimer familiale (EOFAD).<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au descoperit un b\u0103rbat \u00een v\u00e2rst\u0103 de 75 de ani considerat un „evadat” din Alzheimer, deoarece nu a prezentat \u00eenc\u0103 semne ale bolii, \u00een ciuda muta\u021biei genei PSEN2 <\/em>din familia sa. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, al c\u0103ror studiu a fost publicat recent \u00een revista Nature<\/em>, \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mecanismul care st\u0103 la baza rezisten\u021bei creierului s\u0103u, \u00een speran\u021ba de a identifica noi \u021binte terapeutice pentru boala Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o alt\u0103 abordare, un studiu recent constat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie ap\u0103rute sau reap\u0103rute spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii \u0219i riscul de a dezvolta demen\u021b\u0103. Tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sunt probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, cum ar fi depresia sau boala bipolar\u0103, care apar pentru prima dat\u0103 sau reapar la o v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103. Cercet\u0103rile anterioare ar\u0103taser\u0103 deja c\u0103 persoanele cu o tulburare de dispozi\u021bie de lung\u0103 durat\u0103 pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta demen\u021b\u0103. Un nou studiu a constatat c\u0103 persoanele cu aceste tulbur\u0103ri de dispozi\u021bie la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii au cantit\u0103\u021bi mai mari de proteine beta-amiloide \u0219i tau \u00een creier dec\u00e2t cele care nu au probleme de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 cu debut tardiv.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au descoperit, de asemenea, c\u0103 aceste niveluri anormale de proteine din creier pot fi detectate cu aproximativ 7 ani \u00eenainte de apari\u021bia primelor simptome tradi\u021bionale de demen\u021b\u0103. „\u00cent\u00e2lnim adesea cazuri \u00een practica clinic\u0103 \u00een care pacien\u021bii care dezvolt\u0103 tulbur\u0103ri de dispozi\u021bie mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103 – dup\u0103 v\u00e2rsta de 40 de ani – progreseaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 spre demen\u021b\u0103”, a declarat Dr. Keisuke Takahata, cercet\u0103tor \u0219ef la National Institutes for Quantum Science and Technology din Japonia, pentru Medical News Today<\/em>. Studiul condus de Dr. Takahata sugereaz\u0103 c\u0103 astfel de tulbur\u0103ri de dispozi\u021bie pot reprezenta, \u00een unele cazuri, simptome timpurii ale neurodegenera\u021biei. Studiile postmortem anterioare asupra creierului sugereaz\u0103, de asemenea, c\u0103 depresia \u0219i demen\u021ba care apar la b\u0103tr\u00e2ne\u021be au patologii comune. Cu toate acestea, mecanismele fiziopatologice subiacente au r\u0103mas neclare, a explicat el. Al\u021bi cercet\u0103tori subliniaz\u0103 c\u0103, dac\u0103 depresia sau mania dup\u0103 v\u00e2rsta de 40 de ani semnaleaz\u0103 patologia de baz\u0103 a demen\u021bei cu peste \u0219apte ani \u00eenainte de simptomele cognitive, se poate c\u00e2\u0219tiga o fereastr\u0103 terapeutic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent pentru \u00eent\u00e2rzierea debutului manifest\u0103rilor bolii.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, un nou studiu a identificat un simplu test de s\u00e2nge utilizat pentru m\u0103surarea rezisten\u021bei la insulin\u0103 care ar putea, de asemenea, s\u0103 ajute medicii s\u0103 determine care persoane cu boala Alzheimer \u00een stadiu incipient sunt cele mai susceptibile de a suferi un declin cognitiv rapid. Testul a constatat c\u0103 o rezisten\u021b\u0103 mai mare la insulin\u0103 indic\u0103 riscul acceler\u0103rii declinului cognitiv. Persoanele aflate \u00een stadiul incipient al bolii Alzheimer \u00eencep s\u0103 prezinte o u\u0219oar\u0103 deteriorare cognitiv\u0103 care le poate afecta memoria \u0219i capacitatea de a \u00eendeplini sarcini \u0219i de a comunica. Studiile anterioare au ar\u0103tat c\u0103 detectarea bolii Alzheimer \u00een stadiul incipient permite ca medicamentele disponibile \u00een prezent \u0219i modific\u0103rile stilului de via\u021b\u0103 precum managementul stresului, exerci\u021biile fizice \u0219i limitarea consumului de carne s\u0103 fie mai eficace \u00een \u00eencetinirea evolu\u021biei bolii.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eencheierea studiului, echipa de cercetare a constatat c\u0103, atunci c\u00e2nd a grupat participan\u021bii la studiu \u00een func\u021bie de rezultatele indicelui de rezisten\u021b\u0103 la insulin\u0103, cei din grupul cu cel mai ridicat indice au prezentat o deteriorare mai rapid\u0103 a declinului cognitiv dec\u00e2t cei cu rezultate mai sc\u0103zute ale indicelui. \u00cen ceea ce prive\u0219te urm\u0103torii pa\u0219i \u00een aceast\u0103 cercetare, cercet\u0103toarea care a condus studiul a declarat c\u0103 grupul de cercetare exploreaz\u0103 \u00een prezent dac\u0103 indicele acesta se coreleaz\u0103, de asemenea, cu biomarkerii neuroimagistici <\/a>de degenerare a creierului.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103torul obiectiv al cercet\u0103torilor este de a integra profilul metabolic cu datele genetice \u0219i imagistice pentru a rafina modelele de risc \u0219i pentru a ghida interven\u021biile timpurii \u0219i personalizate.<\/p>\n\n\n\n

Un alt studiu cu o abordare novatoare, condus de cercet\u0103tori de la Samsung Medical Center din Coreea de Sud, a examinat prevalen\u021ba bolii Alzheimer la supravie\u021buitoarele cancerului mamar. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 implica\u021bi \u00een noul studiu au utilizat date de la Serviciul na\u021bional coreean de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate pentru a examina riscul de Alzheimer la supravie\u021buitoarele cancerului de s\u00e2n. Ei au inclus un grup de aproximativ 70 000 de supravie\u021buitoare ale cancerului de s\u00e2n \u0219i un grup de control de aproximativ 180 000 de femei. Participan\u021bii au suferit interven\u021bii chirurgicale \u0219i tratamente pentru cancer \u00eentre 2010 \u0219i 2016; cercet\u0103torii au utilizat o medie de 7 ani de date de urm\u0103rire pentru supravie\u021buitorii cancerului de s\u00e2n. Cel mai frecvent tratament \u00eempotriva cancerului pentru grup a fost radioterapia, pe care au primit-o 71,7% din grup. Mai mult de jum\u0103tate dintre femei au primit medicamente de chimioterapie, iar aproape jum\u0103tate au primit tratamente hormonale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen compara\u021bie cu grupul de control, femeile care au urmat un tratament \u00eempotriva cancerului de s\u00e2n au prezentat un risc cu 8% mai mic de a dezvolta Alzheimer. Aceast\u0103 reducere a riscului a fost cea mai pronun\u021bat\u0103 \u00een r\u00e2ndul femeilor care au fost supuse radioterapiei, ceea ce i-a f\u0103cut pe cercet\u0103tori s\u0103 cread\u0103 c\u0103 radia\u021biile ar fi putut fi responsabile pentru sc\u0103derea riscului de Alzheimer. Cu toate acestea, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au observat c\u0103 acest efect protector a disp\u0103rut cu timpul. \u00cen timp ce radioterapia a ar\u0103tat un poten\u021bial beneficiu protector, studiul nu a g\u0103sit niciun impact semnificativ asupra riscului de Alzheimer din partea altor tratamente. Autorii subliniaz\u0103 necesitatea unor cercet\u0103ri suplimentare, men\u021bion\u00e2nd c\u0103 perioada maxim\u0103 de urm\u0103rire \u00een acest studiu a fost de doar 11 ani, ceea ce a fost poten\u021bial prea scurt pentru a \u00een\u021belege pe deplin rela\u021bia pe termen lung dintre tratamentele pentru cancerul de s\u00e2n \u0219i riscul de Alzheimer. Mecanismele biologice din spatele acestui risc mai sc\u0103zut pe termen scurt sunt poten\u021bialul radioterapiei de a reduce astroglioza \u0219i microglioza \u0219i de a avea efecte antiinflamatorii \u0219i neuroprotectoare. Aceasta este una dintre ipotezele avansate de cercet\u0103tori, \u00eens\u0103 sunt necesare mai multe cercet\u0103ri pe termen lung \u00een acest domeniu.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, actualizarea din 2024 a Comisiei Lancet <\/em>privind demen\u021ba aduce \u0219i ea noi dovezi d\u0103t\u0103toare de speran\u021b\u0103 cu privire la prevenirea, interven\u021bia \u0219i \u00eengrijirea demen\u021bei. Exist\u0103 multe constat\u0103ri din diferite studii care arat\u0103 modul \u00een care rezerva cognitiv\u0103 \u0219i fizic\u0103 se dezvolt\u0103 pe parcursul vie\u021bii \u0219i modul \u00een care reducerea daunelor vasculare (de exemplu, prin eliminarea fumatului \u0219i tratarea hipertensiunii arteriale) este probabil s\u0103 contribuie la reducerea inciden\u021bei demen\u021bei legate de v\u00e2rst\u0103. Dovezile sunt din ce \u00een ce mai numeroase \u0219i mai puternice c\u0103 abordarea numero\u0219ilor<\/strong> factori de risc pentru s\u0103n\u0103tate, \u00een general, precum un nivel sc\u0103zut al educa\u021biei, pierderea auzului, hipertensiune arterial\u0103, fumat, obezitate, depresie, inactivitate fizic\u0103, diabet, consum excesiv de alcool, leziuni cerebrale traumatice, poluarea aerului \u0219i izolarea social\u0103, reduce riscul de a dezvolta demen\u021b\u0103<\/strong>. De\u0219i abordarea factorilor de risc \u00eentr-un stadiu timpuriu al vie\u021bii este de dorit, exist\u0103, de asemenea, beneficii din abordarea riscurilor pe tot parcursul vie\u021bii; niciodat\u0103 nu este prea devreme sau prea t\u00e2rziu pentru a reduce riscul de demen\u021b\u0103. Multe dintre dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 interven\u021biile la mijlocul vie\u021bii sunt importante, dar unii factori de risc \u00ee\u0219i au originea la nivelul societ\u0103\u021bii \u0219i pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Progresele substan\u021biale \u00een \u00een\u021belegerea protec\u021biei \u0219i a riscului \u0219i \u00een interven\u021biile farmacologice \u0219i ne-farmacologice pentru persoanele cu demen\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103, acum mai mult ca niciodat\u0103, putem preveni, diagnostica \u0219i \u021bine sub control demen\u021ba, inclusiv boala Alzheimer, din ce \u00een ce mai bine, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind via\u021ba persoanelor, familiilor \u0219i societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/06\/03\/the-alzheimers-drug-pipeline-is-healthier-than-you-might-think<\/a><\/li>
  2. Alzheimer’s: Can you ‘escape’ it even with high genetic risk?<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/could-mood-disorders-depression-after-age-40-early-sign-of-dementia<\/a><\/li>
  4. https:\/\/www.thelancet.com\/journals\/lancet\/article\/PIIS0140-6736(24)01296-0\/abstract<\/a><\/li>
  5. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/insulin-resistance-test-may-help-predict-early-alzheimers-cognitive-decline-rate<\/a><\/li>
  6. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/radiotherapy-for-breast-cancer-linked-to-lower-alzheimers-risk<\/a>?<\/li>
  7. Sursa foto: The Economist \u2013 https:\/\/www.economist.com\/<\/a><\/li><\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute Dintre toate provoc\u0103rile medicale cu care s-au confruntat oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, boala Alzheimer, cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103, a fost una dintre cele mai dificile. \u00centre 1995 \u0219i 2021, s-au investit zeci de miliarde de dolari \u00een cercetare, \u00eens\u0103 nu s-a reu\u0219it descoperirea niciunui medicament capabil s\u0103 \u00eencetineasc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9302,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9318"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9318"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9318\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9319,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9318\/revisions\/9319"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9302"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}