{"id":9324,"date":"2025-07-25T17:17:24","date_gmt":"2025-07-25T15:17:24","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9324"},"modified":"2025-08-21T13:18:17","modified_gmt":"2025-08-21T11:18:17","slug":"programe-de-screening-de-ultima-generatie-din-4-tari-de-pe-aproape-toate-continentele-din-care-putem-trage-invataminte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9324","title":{"rendered":"Programe de screening de ultim\u0103 genera\u021bie din 4 \u021b\u0103ri de pe aproape toate continentele, din care putem trage \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte"},"content":{"rendered":"\n<h3><strong>Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">\u00cen luna iunie a acestui a ap\u0103rut, \u00een edi\u021bia online a <em>Journal of American Medical Association <\/em>(JAMA<em>) \u2013 Oncology,<\/em> un nou <strong>studiu care ofer\u0103 un sprijin puternic pentru \u00eenceperea screeningului cancerului colo-rectal (CCR) prin Testul imunochimic fecal (FIT) la v\u00e2rsta de 40-49 de ani, mai degrab\u0103 dec\u00e2t la v\u00e2rsta recomandat\u0103 \u00een prezent, de 50 de ani.<\/strong> Cercet\u0103torii au constatat c\u0103 screeningul timpuriu a f\u0103cut o diferen\u021b\u0103 \u00een inciden\u021ba \u0219i mortalitatea CCR pentru cei 500 000 de locuitori cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 40-49 de ani din dou\u0103 municipalit\u0103\u021bi din <strong>Taiwan<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Participan\u021bii au fost urm\u0103ri\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een 2019 pentru a compara inciden\u021ba \u0219i mortalitatea CCR \u00een cadrul sub-cohortelor implicate \u00een studiu. Dintre cei 263.125 de participan\u021bi inclu\u0219i, 55,8% au fost femei. Un total de 39.315 au participat la screening precoce \u0219i regulat, \u00een timp ce 223.810 au participat doar la screening regulat. Grupul de screening precoce a avut o inciden\u021b\u0103 mai sc\u0103zut\u0103 a CRC (26,1 vs. 42,6 la 100.000 de ani-persoan\u0103) \u0219i mortalitate (3,2 vs. 7,4 la 100.000 de ani-persoan\u0103). &#8222;<em>Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 a fost evident\u0103 \u00een special \u00een cele trei grupe de v\u00e2rst\u0103 cheie &#8211; 50-54 de ani, 55-59 de ani \u0219i 60-64 de ani &#8211; care au ob\u021binut cel mai mare beneficiu din screeningul precoce \u00een timpul urm\u0103ririi (aproximativ 10-15 ani dup\u0103 recrutarea la v\u00e2rsta de 40-49 de ani)<\/em>&#8222;, au scris autorii.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening.png\"><img width=\"1024\" height=\"681\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening-1024x681.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-9311\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening-1024x681.png 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening-300x200.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening-768x511.png 768w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening-405x270.png 405w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/screening.png 1102w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, constat\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 screeningul FIT la v\u00e2rsta de 40-49 de ani a necesitat mai pu\u021bine teste pentru a preveni un caz de CCR dec\u00e2t screeningul obi\u0219nuit \u0219i, prin urmare, a fost rentabil din punct de vedere financiar. Cu toate acestea, autorii au concluzionat c\u0103 e nevoie de cercet\u0103ri suplimentare pentru a se putea spune dac\u0103 politicile de screening timpuriu sunt generalizabile la alte popula\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>Dr. Thejus Jayakrishnan, de la Dana-Farber Cancer Institute, Harvard Medical School, Boston, Statele Unite ale Americii, \u0219i colegii s\u0103i au scris c\u0103 &#8222;<em>acest studiu se adaug\u0103 la volumul limitat actual de literatur\u0103 &#8211; compus \u00een principal din studii observa\u021bionale, studii de registru de colonoscopie \u0219i studii de modelare &#8211; care sugereaz\u0103 c\u0103 ini\u021bierea screeningului la o v\u00e2rst\u0103 mai mic\u0103 de 50 de ani poate duce la beneficii pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se vor efectua studii clinice randomizate \u0219i rezultatele vor fi disponibile, studiile observa\u021bionale precum acesta vor fi esen\u021biale pentru a informa politicile \u0219i practica screening-ului<\/em>&#8222;, de\u0219i este necesar\u0103 validarea extern\u0103 a rezultatelor \u00een diferite \u021b\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest studiu valideaz\u0103 decizia prealabil\u0103 a National Health Service din <strong>Marea Britanie<\/strong> de a oferi screening CCR prin FIT (care, dup\u0103 ce este auto-administrat acas\u0103, este trimis pentru evaluare prin po\u0219t\u0103) pentru popula\u021bia 54-74 ani, la fiecare 2 ani, ca parte important\u0103 a programului s\u0103u na\u021bional. \u00cen Marea Britanie v\u00e2rsta de 54 ani a sc\u0103zut gradual \u00een ultimii ani p\u00e2n\u0103 la 50 ani anul acesta.<\/p>\n\n\n\n<p>Celelalte programe na\u021bionale de screening \u00een Marea Britanie sunt:<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Screening \u00een timpul sarcinii<\/strong>: <\/h2>\n\n\n\n<ol><li>Screening pentru hepatita B, HIV \u0219i sifilis (boli infec\u021bioase); <\/li><li>Screening pentru sindromul Down, sindromul Patau \u0219i sindromul Edwards; <\/li><li>Screening pentru sechele \u0219i talasemie; <\/li><li>Scanare tip screening la 20 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a verifica dezvoltarea fizic\u0103 a copilului; <\/li><li>Screening pentru ochiul diabetic &#8211; disponibil pentru femeile \u00eens\u0103rcinate care au diabet de tip 1 sau tip 2.<\/li><\/ol>\n\n\n\n<h2><strong>Screening pentru nou-n\u0103scu\u021bi<\/strong>: <\/h2>\n\n\n\n<ol><li>O examinare fizic\u0103, care include ochii, inima, \u0219oldurile \u0219i testiculele; 2. Screening auditiv; <\/li><li>O analiz\u0103 a petelor de s\u00e2nge pentru a verifica dac\u0103 bebelu\u0219ul are una dintre cele 9 afec\u021biuni rare (siclemia, fibroza chistic\u0103, hipotiroidismul congenital, cele 6 boli ereditare metabolice); <\/li><li>Screening oftalmologic diabetic &#8211; \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta de 12 ani, tuturor persoanelor cu diabet li se ofer\u0103 un screening oftalmologic diabetic regulat pentru a verifica semnele timpurii ale retinopatiei diabetice.<\/li><\/ol>\n\n\n\n<h2><strong>Screening cervical<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>Acesta este oferit la fiecare 3 ani pentru persoanele cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 25 \u0219i 49 de ani \u0219i la fiecare 5 ani pentru persoanele cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 50 \u0219i 64 de ani.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Screening mamar<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p><strong> <\/strong>Acesta este oferit femeilor cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 50 \u0219i 70 de ani pentru a detecta semnele timpurii ale cancerului mamar. Femeile cu v\u00e2rsta peste 70 de ani se pot auto-referi pentru un screening.<\/p>\n\n\n\n<h2><strong>Screeningul anevrismului aortic abdominal (AAA)<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p><strong> <\/strong>Este oferit b\u0103rba\u021bilor la v\u00e2rsta de 65 de ani pentru a detecta anevrismele aortice abdominale. B\u0103rba\u021bii de peste 65 de ani se pot auto-referi pentru un screening.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, pentru persoanele \u00eentre 55 \u0219i 74 de ani care au fumat vreodat\u0103, National Health Service dinMarea Britaniepoate oferi un test de depistare a cancerului pulmonar, care cauzeaz\u0103 mai multe decese dec\u00e2t orice alt tip de cancer. Adesea, nu exist\u0103 semne sau simptome ale cancerului pulmonar \u00eentr-un stadiu incipient. Aceste teste de depistare au scopul de a descoperi cancerul la timp, uneori \u00eenainte de a avea simptome. Acestea analizeaz\u0103 c\u00e2t de bine func\u021bioneaz\u0103 pl\u0103m\u00e2nii dumneavoastr\u0103 \u0219i pot ajuta la diagnosticarea cancerului pulmonar c\u00e2t mai devreme posibil. Diagnosticul precoce poate face cancerul pulmonar mai u\u0219or de tratat \u0219i poate face ca tratamentul s\u0103 aib\u0103 mai mult succes. \u00cen prezent, controalele de s\u0103n\u0103tate pulmonar\u0103 sunt disponibile doar \u00een unele p\u0103r\u021bi ale Angliei, dar vor fi disponibile peste tot p\u00e2n\u0103 \u00een 2029.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen prezent, nu exist\u0103 niciun program na\u021bional de screening pentru cancerul de prostat\u0103 \u00een Regatul Unit.<\/p>\n\n\n\n<p>Screening-ul pentru cancerul colo-rectal (CCR) prin depistarea s\u00e2ngelui fecal face parte din serviciile de preven\u021bie \u0219i screening acoperite de asigurarea medical\u0103 \u0219i \u00een<strong> Statele Unite ale Americii. <\/strong>Celelallte servicii incluse sunt<strong>:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul><li>Screening-uri pentru anevrism aortic abdominal<\/li><li>Screening-uri \u0219i consiliere privind abuzul de alcool<\/li><li>M\u0103surarea masei osoase<\/li><li>Depistarea bolilor cardiovasculare<\/li><li>Boli cardiovasculare (terapie comportamental\u0103)<\/li><li>Screening pentru cancerul de col uterin \u0219i vaginal<\/li><li>Screeninguri \u0219i servicii preventive pentru cancerul colorectal (teste ale biomarkerilor pe baz\u0103 de s\u00e2nge, colonoscopii, colonografie prin tomografie computerizat\u0103 (CT), teste de s\u00e2nge ocult \u00een fecale, sigmoidoscopii flexibile, teste ADN multi-\u021bint\u0103 pentru fecale)<\/li><li>Consiliere pentru prevenirea consumului de tutun \u0219i a bolilor cauzate de tutun<\/li><li>Screening pentru depresie<\/li><li>Screening pentru diabet<\/li><li>Formare pentru autogestionarea diabetului<\/li><li>Screening pentru glaucom<\/li><li>Vaccinuri antihepatit\u0103 B, depistarea infec\u021biei cu virusul hepatitei B (VHB)<\/li><li>Screening pentru virusul hepatitei C<\/li><li>Screening HIV<\/li><li>Screening pentru cancerul pulmonar<\/li><li>Mamografii (screening)<\/li><li>Servicii medicale de terapie nutri\u021bional\u0103<\/li><li>Programul Medicare de prevenire a diabetului<\/li><li>Terapia comportamental\u0103 a obezit\u0103\u021bii<\/li><li>Vizita preventiv\u0103 unic\u0103 \u201dBine a\u021bi venit la Medicare\u201d<\/li><li>Profilaxia pre-expunere pentru prevenirea HIV<\/li><li>Screening pentru cancerul de prostat\u0103<\/li><li>Screening \u0219i consiliere privind infec\u021biile cu transmitere sexual\u0103<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Vaccinuri pentru adul\u021bi: vaccinuri COVID-19, vaccinuri antigripale, vaccinuri antihepatit\u0103 B, vaccinuri antipneumococice.<\/p>\n\n\n\n<p>Guvernele din <strong>Australia <\/strong>au \u00een derulare5 programe de screening pentru popula\u021bie:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Programul na\u021bional de screening pentru cancerul intestinului (CCR)<\/li><li>Programul na\u021bional de screening mamar din Australia<\/li><li>Programul na\u021bional de screening al colului uterin<\/li><li>Programul de depistare a petelor de s\u00e2nge la nou-n\u0103scu\u021bi<\/li><li>Screening auditiv al nou-n\u0103scutului.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Autorit\u0103\u021bile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 din Australia utilizeaz\u0103 sistemul screeningului popula\u021bional pentru a face analize atunci c\u00e2nd iau \u00een considerare introducerea unor poten\u021biale programe de screening la nivelul popula\u021biei pentru cancer \u0219i boli cronice. Acest document-cadru informeaz\u0103 factorii de decizie cu privire la aspectele-cheie care trebuie avute \u00een vedere atunci c\u00e2nd se decide dac\u0103 s\u0103 se introduc\u0103 un program de screening.<\/p>\n\n\n\n<p>Cancerul de prostat\u0103 \u0219i cancerul de piele sunt condi\u021bii de s\u0103n\u0103tate importante pentru australieni, dar nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 programe de screening popula\u021bional pentru aceste afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n<p>Comitetul consultativ pentru servicii medicale (Medical Services Advisory Committee &#8211; MSAC) din Australia a sprijinit o cerere pentru introducerea unui program de depistare a cancerului pulmonar orientat c\u0103tre persoanele cele mai expuse la risc, inclusiv fum\u0103torii \u0219i fo\u0219tii fum\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n<p>Documentul public de sintez\u0103 care prezint\u0103 evaluarea MSAC a fost publicat la 13 octombrie 2022: MSAC 1699 \u2013 National Lung Cancer Screening Program. \u00cen urma examin\u0103rii avizelor \u0219i recomand\u0103rilor MSAC, guvernul pune \u00een aplicare programul na\u021bional de depistare a cancerului pulmonar pentru a sprijini depistarea precoce a cancerului pulmonar prin tomografii computerizate cu doz\u0103 redus\u0103, la 2 ani pentru persoanele asimptomatice cu risc ridicat, \u00eencep\u00e2nd din iulie 2025.<\/p>\n\n\n\n<p>Decizia de a participa sau nu la un test de screening este o alegere personal\u0103, pe care numai fiecare dintre noi o poate face. Putem discuta orice aspect al testului de screening cu un profesionist din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 decidem dac\u0103 este sau nu potrivit pentru noi, pe baza analizei raportului dintre avantaje (unul dintre cele mai importante fiind accesul la un tratament mai rapid \u0219i mai eficient prin detectarea precoce a unei poten\u021biale afec\u021biuni sau chiar prin prevenirea apari\u021biei acesteia) \u0219i dezavantaje.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te dezavantajele, exper\u021bii subliniaz\u0103 faptul c\u0103 testele de screening nu sunt 100% precise. Ni se poate spune c\u0103 avem o problem\u0103 atunci c\u00e2nd nu avem &#8211; acest lucru se nume\u0219te &#8222;fals pozitiv&#8221; \u0219i poate duce la efectuarea unor teste suplimentare sau tratamente inutile pentru unele persoane ca urmare a screeningului. Un test de screening poate, de asemenea, s\u0103 nu detecteze o problem\u0103 &#8211; aceasta se nume\u0219te &#8222;fals negativ&#8221; \u0219i ne-ar putea determina s\u0103 ignor\u0103m simptomele \u00een viitor. \u00cen plus, testele de screening pot duce la decizii dificile, \u00een special \u00een cazul testelor de screening din timpul sarcinii, c\u00e2nd mamele se pot confrunta cu o decizie dificil\u0103 privind efectuarea unor teste de diagnostic suplimentare care implic\u0103 un risc pentru sarcin\u0103. \u00cen cazul \u00een care testul de diagnostic este pozitiv, ar putea fi necesar\u0103 o decizie cu privire la continuarea sarcinii. Mai mult, chiar dac\u0103 rezultatul testului de depistare este normal sau negativ, afec\u021biunea respectiv\u0103 poate ap\u0103rea oricum.<\/p>\n\n\n\n<p>Acestea sunt tipurile de considera\u021bii pe care \u0219i autorit\u0103\u021bile de s\u0103n\u0103tate public\u0103 le iau \u00een considerare atunci c\u00e2nd decid ce programe de screening pentru popula\u021bie s\u0103 introduc\u0103. Acestea analizeaz\u0103 beneficiile oferite de un program de screening \u00een balan\u021b\u0103 cu dezavantajele. \u00cen plus, acestea iau \u00een considerare cine va beneficia \u0219i dac\u0103:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>afec\u021biunea are un stadiu pre-simptomatic care poate fi detectat prin screening<\/li><li>exist\u0103 un test adecvat pentru identificarea afec\u021biunii<\/li><li>exist\u0103 un tratament adecvat pentru persoanele care sunt diagnosticate prin screening<\/li><li>exist\u0103 facilit\u0103\u021bi disponibile pentru testare \u0219i tratament.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medscape.com\/viewarticle\/early-fit-screening-tied-big-reduction-crc-mortality-2025a1000fs4?ecd=mkm_ret_250706_mscpmrk_onc_crc_etid7539887&amp;uac=372370CT&amp;impID=7539887\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medscape.com\/viewarticle\/early-fit-screening-tied-big-reduction-crc-mortality-2025a1000fs4<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.nhs.uk\/tests-and-treatments\/nhs-screening\/\" target=\"_blank\">https:\/\/www.nhs.uk\/tests-and-treatments\/nhs-screening\/<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/assets.hse.ie\/media\/documents\/what-you-need-to-know-about-heel-prick-screening-english.pdf\" target=\"_blank\">Ce trebuie s\u0103 \u0219ti\u021bi despre depistarea petelor de s\u00e2nge la nou-n\u0103scu\u021bi &#8211; &#8222;\u00een\u021bep\u0103tura din c\u0103lc\u00e2i<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.hse.ie\/eng\/services\/healthcare-in-ireland\/english\/screening-programmes.html\" target=\"_blank\">https:\/\/www.hse.ie\/eng\/services\/healthcare-in-ireland\/english\/screening-programmes.html<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/northkensingtonmedicalcentre.nhs.uk\/national-health-screening-programmes\" target=\"_blank\">https:\/\/northkensingtonmedicalcentre.nhs.uk\/national-health-screening-programmes<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.medicare.gov\/coverage\/preventive-screening-services\" target=\"_blank\">https:\/\/www.medicare.gov\/coverage\/preventive-screening-services<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.health.gov.au\/our-work\/population-based-health-screening\" target=\"_blank\">https:\/\/www.health.gov.au\/our-work\/population-based-health-screening<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.health.gov.au\/news\/a-free-life-saving-test-will-soon-be-available-to-people-aged-45-to-49?language=en\" target=\"_blank\">https:\/\/www.health.gov.au\/news\/a-free-life-saving-test-will-soon-be-available-to-people-aged-45-to-49<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute \u00cen luna iunie a acestui a ap\u0103rut, \u00een edi\u021bia online a Journal of American Medical Association (JAMA) \u2013 Oncology, un nou studiu care ofer\u0103 un sprijin puternic pentru \u00eenceperea screeningului cancerului colo-rectal (CCR) prin Testul imunochimic fecal (FIT) la v\u00e2rsta de 40-49 de ani, mai degrab\u0103 dec\u00e2t la v\u00e2rsta [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9311,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9324"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9324"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9326,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9324\/revisions\/9326"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9311"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}