{"id":9376,"date":"2025-08-21T10:02:05","date_gmt":"2025-08-21T08:02:05","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9376"},"modified":"2025-09-25T09:15:42","modified_gmt":"2025-09-25T07:15:42","slug":"descoperiri-importante-aduse-de-cercetari-recente-asupra-accidentelor-vasculare-dementei-si-tulburarilor-depresive","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9376","title":{"rendered":"Descoperiri importante aduse de cercet\u0103ri recente asupra accidentelor vasculare, demen\u021bei \u0219i tulbur\u0103rilor depresive"},"content":{"rendered":"\n<h3><strong>Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Un studiu recent a identificat acei factori de risc care se suprapun \u00een cazul acestor categorii de afec\u021biuni \u0219i care cresc riscul de a dezvolta aceste boli ale creierului. Mai precis, aceast\u0103 nou\u0103 cercetare a identificat 17 factori care se conjug\u0103 \u0219i care afecteaz\u0103 riscul de accident vascular cerebral, demen\u021b\u0103 \u0219i depresie t\u00e2rzie, suger\u00e2nd c\u0103 o serie de modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 ar putea reduce simultan riscul celor trei afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n<p>Astfel, 60% din cazurile de accidente vasculare, 40 % din demen\u021be \u0219i 35 % din cazurile de depresie la v\u00e2rste mai mari ar putea fi prevenite sau \u00eencetinite prin controlul acestor factori de risc. Adesea, factorii de risc pentru aceste boli sunt interconecta\u021bi, iar abordarea unuia &#8211; de exemplu, f\u0103c\u00e2nd mai mult\u0103 mi\u0219care prin plimb\u0103ri de rutin\u0103 &#8211; v\u0103 poate ajuta s\u0103 aborda\u021bi \u0219i al\u021bii, cum ar fi excesul de greutate \u0219i izolarea social\u0103.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/dessscoperiri.png\"><img width=\"600\" height=\"600\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/dessscoperiri.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-9336\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/dessscoperiri.png 600w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/dessscoperiri-300x300.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/dessscoperiri-150x150.png 150w\" sizes=\"(max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/a><\/figure>\n\n\n\n<p>Studiul, care a analizat date din 59 meta-analize, a identificat \u0219ase factori care reduc semnificativ riscul de boli ale creierului:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Consumul redus p\u00e2n\u0103 la moderat de alcool (consumul a una p\u00e2n\u0103 la trei b\u0103uturi pe zi a avut un beneficiu mai mic dec\u00e2t consumul a mai pu\u021bin de o b\u0103utur\u0103 pe zi).<\/li><li>Activitatea cognitiv\u0103, adic\u0103 implicarea regulat\u0103 \u00een sarcini care stimuleaz\u0103 mental, cum ar fi cititul sau realizarea de puzzle-uri.<\/li><li>O diet\u0103 bogat\u0103 \u00een legume, fructe, lactate, pe\u0219te \u0219i nuci.<\/li><li>Niveluri moderate sau ridicate de activitate fizic\u0103.<\/li><li>Un sentiment de scop \u00een via\u021b\u0103.<\/li><li>O re\u021bea social\u0103 extins\u0103.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Studiul a identificat, de asemenea, 13 caracteristici de s\u0103n\u0103tate \u0219i obiceiuri care v\u0103 fac mai predispus la demen\u021b\u0103, accident vascular cerebral sau depresie t\u00e2rzie:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Hipertensiunea arterial\u0103<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>De notat c\u0103 un alt studiu, publicat recent \u00een <em>Nature Medicine<\/em>, ofer\u0103 dovezi suplimentare \u00een acest sens. Astfel, \u00eentr-un studiu randomizat de 34000 de pacien\u021bi \u00een China, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 pacien\u021bii care \u0219i-au redus semnificativ tensiunea arterial\u0103 au fost cu 15% mai pu\u021bin susceptibili de a dezvolta demen\u021b\u0103 dec\u00e2t cei care nu au f\u0103cut-o.<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Indicele de mas\u0103 corporal\u0103 ridicat<\/li><li>Nivelul ridicat de zah\u0103r \u00een s\u00e2nge<\/li><li>Colesterolul total ridicat<\/li><li>Simptomele depresive<\/li><li>O diet\u0103 bogat\u0103 \u00een carne ro\u0219ie, b\u0103uturi \u00eendulcite cu zah\u0103r, dulciuri \u0219i sodiu<\/li><li>Pierderea auzului<\/li><li>Afec\u021biunile renale<\/li><li>Durerea, \u00een special formele care interfereaz\u0103 cu activitatea de zi cu zi<\/li><li>Tulbur\u0103rile de somn (de exemplu, insomnie sau calitate slab\u0103 a somnului) sau perioade de somn mai lungi de opt ore<\/li><li>O istorie de fumat<\/li><li>Singur\u0103tatea sau izolarea<\/li><li>Stresul general sau evenimente de via\u021b\u0103 stresante (conform celor raportate de subiec\u021bii studiului)<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Studiul a analizat doar factorii de risc lega\u021bi de dou\u0103 sau mai multe din cele trei afec\u021biuni \u0219i nu a dovedit c\u0103 ace\u0219ti factori de risc cauzeaz\u0103 \u00een mod direct bolile. A ar\u0103tat doar o asociere.<\/p>\n\n\n\n<p>Important de notat c\u0103 exper\u021bii ne spun c\u0103 momentul potrivit pentru a \u00eencepe s\u0103 facem schimb\u0103ri \u00een stilul de via\u021b\u0103 &#8222;nu este, \u00een general, v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 &#8211; este v\u00e2rsta mijlocie&#8221;. Acest lucru poate preveni chiar \u0219i apari\u021bia timpurie a bolii.<\/p>\n\n\n\n<p>O alt\u0103 veste bun\u0103 a fost adus\u0103 recent de cercet\u0103tori, \u0219i anume c\u0103 un simplu test ocular ar putea \u00eenlocui testele complexe \u0219i costisitoare de evaluare a riscului accidentelor vasculare cerebrale (prelev\u0103ri de s\u00e2nge, ecografii, RMN-uri). Analiz\u00e2nd imaginile retiniene de la peste 45 000 de persoane, cercet\u0103torii au identificat 29 de indicatori-cheie \u00een vasele de s\u00e2nge ale ochiului care semnaleaz\u0103 riscul de accident vascular cerebral. Chiar \u0219i mici modific\u0103ri ale acestor vase ar putea indica o cre\u0219tere a riscului cu p\u00e2n\u0103 la 19%. Descoperirea este deosebit de semnificativ\u0103 deoarece retina este unul dintre pu\u021binele locuri din organism \u00een care cercet\u0103torii pot observa vasele de s\u00e2nge direct \u0219i non-invaziv.<br><br>&#8222;Retina este de fapt o extensie a creierului&#8221;, a explicat Dr. Alexander Solomon, neuro-oftalmolog chirurg la Pacific Neuroscience Institute, California, Statele Unite ale Americii (SUA). Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 ajut\u0103 la explicarea motivului pentru care modific\u0103rile vaselor de s\u00e2nge din ochi ar putea reflecta ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een alt\u0103 parte \u00een interiorul craniului.<\/p>\n\n\n\n<p>Trec\u00e2nd la un domeniu de boal\u0103 u\u0219or diferit, este important de remarcat un poten\u021bial progres major \u00een ceea ce prive\u0219te modul \u00een care ar putea fi abordat\u0103 eficace depresia rezistent\u0103 la medicamente. Bolile mintale rezistente la tratament afecteaz\u0103 milioane de oameni din \u00eentreaga lume \u0219i aproximativ o treime dintre cei consulta\u021bi de medici pentru depresie major\u0103, de exemplu, fac parte din aceast\u0103 categorie. Pentru unii dintre ace\u0219ti pacien\u021bi, un consens care apare \u00een r\u00e2ndul oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 &#8211; sus\u021binut de dovezile ob\u021binute \u00een urma anilor de cercetare asupra femeilor aflate la menopauz\u0103 &#8211; sugereaz\u0103 c\u0103 deficien\u021bele hormonale ar putea fi cauza afec\u021biunilor lor.<\/p>\n\n\n\n<p>Datele referitoare la femeile aflate la menopauz\u0103, \u00een special cele din ultimii cinci ani, au ar\u0103tat c\u0103 acestea au avute simptome ameliorate ale depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii (\u0219i, prin urmare, au avut nevoie de mai pu\u021bine antidepresive) datorit\u0103 terapiei de substitu\u021bie hormonal\u0103. Dovezile sugereaz\u0103 cu t\u0103rie c\u0103 un grup mai larg de persoane &#8211; \u0219i \u00een special b\u0103rba\u021bii \u0219i femeile de v\u00e2rst\u0103 mijlocie &#8211; ar putea beneficia de tratamente hormonale similare. \u00cen primul r\u00e2nd, b\u0103rba\u021bii cu testosteron sc\u0103zut raporteaz\u0103 adesea simptome precum depresie, iritabilitate \u0219i tulbur\u0103ri cognitive. Chiar dac\u0103 terapia de \u00eenlocuire a testosteronului nu face parte din setul standard de instrumente pentru tratarea depresiei la b\u0103rba\u021bi, unele dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 ar putea fi util\u0103 &#8211; o meta-analiz\u0103 a studiilor pe aproape 2 000 de b\u0103rba\u021bi \u00een total, publicat\u0103 \u00een 2019, a ar\u0103tat c\u0103 testosteronul a fost asociat\u0103 cu o reducere a simptomelor depresiei.<\/p>\n\n\n\n<p>Relevant pentru femei, anul trecut, cercet\u0103torii de la Universitatea Cardiff au publicat o analiz\u0103 folosind date din UK Biobank, un organism de cercetare, a circa 130 000 de femei care au trecut prin menopauz\u0103 \u0219i care nu au avut antecedente de tulbur\u0103ri psihiatrice. \u00cen timpul perimenopauzei, riscul de depresie major\u0103 \u0219i de tulburare bipolar\u0103 a crescut cu 30% \u0219i, respectiv, cu 112%, comparativ cu riscul de a dezvolta aceste boli \u00een timpul anilor lor de reproducere mai tineri.<\/p>\n\n\n\n<p>Grupul analizat \u00een acest studiu a fost mic, de aceea este nevoie de mai multe cercet\u0103ri, \u00eens\u0103 este o pist\u0103 promi\u021b\u0103toare. Pacien\u021bii \u0219i medicii sunt \u00eenc\u0103 pu\u021bin con\u0219tien\u021bi de problemele de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 legate de schimb\u0103rile hormonale at\u00e2t la b\u0103rba\u021bi, c\u00e2t \u0219i la femei. \u00cen \u00eencercarea de a diagnostica problemele de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103, medicii \u00ee\u0219i evalueaz\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit pacien\u021bii \u00een func\u021bie de factorii psihologici, sociali \u0219i de stilul de via\u021b\u0103. Hormonii sunt rareori analiza\u021bi. \u00cen timp ce la b\u0103rba\u021bi un test de s\u00e2nge poate determina cu u\u0219urin\u021b\u0103 un nivel sc\u0103zut de testosteron, testarea hormonilor sexuali la femei este mult mai dificil\u0103, deoarece nivelurile lor pot fluctua mult mai mult de la o zi la alta. \u00cen unele cazuri, gradul de sensibilitate al organismului la nivelul hormonilor poate fi mai important dec\u00e2t nivelul lor real. Aceast\u0103 sensibilitate, la r\u00e2ndul s\u0103u, poate depinde de modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 celelalte sisteme corporale ale unei persoane, cum ar fi metabolismul \u0219i imunitatea. Somnul poate fi un alt factor determinant.<\/p>\n\n\n\n<p>Legat de impactul somnului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre, un alt studiu recent care a \u021binut prima pagin\u0103 a ziarelor este cel al Dr. Chen \u0219i al echipei sale. Dr. Chen a fost coautorul principal al unui studiu publicat recent \u00een revista Health Data Science, care a legat 172 de boli diferite de modelele de somn deficitare. Dintre aceste boli, 92 aveau peste 20% din risc corelat cu un comportament de somn deficitar. Mai mult de 20% din riscul pentru 92 de boli legate de un somn prost. Pentru acest studiu, cercet\u0103torii au analizat datele medicale de la peste 88 000 de adul\u021bi din baza de date UK Biobank pentru a m\u0103sura at\u00e2t tr\u0103s\u0103turile lor de somn, c\u00e2t \u0219i diagnosticele de boal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 o urm\u0103rire medie de 7 ani, cercet\u0103torii au asociat 172 de boli cu modele de somn deficitare, inclusiv ore neregulate de culcare \u0219i ritmuri circadiene neregulate. Dintre acestea, riscul pentru 42 de boli a fost cel pu\u021bin dublat, inclusiv debilitatea fizic\u0103 legat\u0103 de v\u00e2rst\u0103, gangren\u0103, fibroz\u0103 \u0219i ciroz\u0103 hepatic\u0103. &#8222;<em>Regularitatea (ritmul) somnului ar trebui s\u0103 fie luat\u0103 \u00een considerare, altfel pot fi induse o serie de boli, chiar dac\u0103 durata somnului este adecvat\u0103<\/em>&#8222;, a declarat Chen, &#8222;<em>deoarece ritmul \u0219i durata somnului pot fi responsabile de diferite aspecte ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre<\/em>&#8222;. Top of Form &#8222;<em>Somnul a ap\u0103rut ca un comportament modificabil important pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i longevit\u0103\u021bii<\/em>&#8222;, a continuat Scharf. &#8222;<em>Scopul este de a afla cum este legat somnul de diferite boli pentru a avea interven\u021bii specifice. De exemplu, unele grupuri pot beneficia de o durat\u0103 mai lung\u0103 a somnului. Altele pot beneficia de un program de somn mai regulat<\/em>.&#8221;<\/p>\n\n\n\n<p>Katie S. McCullar PhD, fellow la Massachusetts General Hospital \u0219i Harvard Medical School, a declarat pentru <em>MNT <\/em>c\u0103 aceast\u0103 cercetare \u00eent\u0103re\u0219te ideea c\u0103 somnul nu este doar o stare pasiv\u0103, ci un proces vital care sus\u021bine aproape fiecare aspect al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i se adaug\u0103 la un num\u0103r tot mai mare de cercet\u0103ri care demonstreaz\u0103 c\u0103 somnul s\u0103n\u0103tos este unul dintre determinan\u021bii fundamentali ai s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. &#8222;<em>Este \u00eencurajator s\u0103 vedem mai multe dovezi \u0219tiin\u021bifice care leag\u0103 calitatea \u0219i durata somnului de bun\u0103starea fizic\u0103, mental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Datele ofer\u0103 sprijin empiric pentru necesitatea de a integra mai bine s\u0103n\u0103tatea somnului \u00een modelele de \u00eengrijire preventiv\u0103 \u0219i terapeutic\u0103<\/em>&#8222;, a ad\u0103ugat ea. &#8222;<em>Din punct de vedere istoric, somnul a fost subevaluat at\u00e2t \u00een formarea clinic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een ini\u021biativele de s\u0103n\u0103tate public\u0103<\/em>&#8222;, a continuat ea. &#8222;<em>Cercetarea continu\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mecanismele din spatele acestor conexiuni, permi\u021b\u00e2ndu-ne s\u0103 dezvolt\u0103m interven\u021bii mai eficiente \u0219i mai specifice pentru a preveni \u0219i trata bolile<\/em>.&#8221;<\/p>\n\n\n\n<p>O alt\u0103 veste promi\u021b\u0103toare a venit de la o prezentare foarte a\u0219teptat\u0103 la Conferin\u021ba Interna\u021bional\u0103 a Asocia\u021biei Alzheimer 2025 din Toronto, Canada. O companie farmaceutic\u0103 (Roche) a dezv\u0103luit date din studiul Brainshuttle AD de faz\u0103 Ib \/ IIa \u00een curs de desf\u0103\u0219urare. \u00cen sec\u021biunea de extindere a dozei a studiului, 91% dintre pacien\u021bii (49 din 54) care au primit o doz\u0103 mai mare din acest anticorp anti-amiloid, numit trontinemab, 3,6 mg\/kg, au fost amiloid negativi pe o scanare PET dup\u0103 \u0219apte luni de tratament, \u00een timp ce 72% (39 de pacien\u021bi) au \u00eenregistrat o &#8222;eliminare profund\u0103&#8221; a pl\u0103cilor, conform unei scale comune de m\u0103surare a depozitelor de pl\u0103ci.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, s-a raportat c\u0103 un participant la studiu, o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103 de 78 de ani, a murit din cauza unei hemoragii cerebrale. Decesul ei a survenit dup\u0103 \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de studiu. O scanare a creierului ei a ar\u0103tat o acumulare anormal\u0103 de fier numit\u0103 sideroz\u0103 superficial\u0103 care este un factor de risc pentru ARIA, conform raportului publicat. Anomaliile imagistice legate de amiloid (ARIA), care semnific\u0103 leziuni sau umfl\u0103turi ale creierului, sunt un risc cunoscut al anticorpilor anti-amiloid. Patru din totalul de 149 de pacien\u021bi trata\u021bi cu trontinemab \u00een toate dozele au prezentat ARIA.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i datele din acest studiu nu \u00eenseamn\u0103 o capacitate real\u0103 de a trata boala Alzheimer sau de a reduce simptomele, rezultatele sunt suficient de semnificative pentru a valida aceste noi abord\u0103ri terapeutice, bazate pe anticorpi anti-amiloid, ale mai multor companii. Mecanismul de ac\u021biune al trontinemab combin\u0103 capacitatea unui anticorp de a lega amiloidul cu capacitatea de a lega un modul de navet\u0103 al receptorului transferrin, permi\u021b\u00e2ndu-i s\u0103 traverseze mai abil bariera hemato-encefalic\u0103 \u0219i s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een creier. Datorit\u0103 propriet\u0103\u021bilor sale unice, trontinemab ar putea debloca \u00eentregul poten\u021bial al anticorpilor monoclonali de modificare a bolii, penetr\u00e2nd eficient creierul \u0219i put\u00e2nd duce la \u00eencetinirea progresiei bolii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ansamblu, sunt ve\u0219ti \u00eencurajatoare pentru prevenirea, diagnosticarea \u0219i tratarea demen\u021bei, a accidentului vascular cerebral \u0219i a depresiei, care afecteaz\u0103 sute de milioane de persoane din \u00eentreaga lume \u0219i al c\u0103ror impact este de a\u0219teptat s\u0103 se accelereze \u00een urm\u0103toarele decenii (de exemplu, se preconizeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul de persoane care vor tr\u0103i cu demen\u021b\u0103 se va tripla p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, fa\u021b\u0103 de aproximativ 57 de milioane \u00een prezent, la nivel mondial).<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru Alzheimer, \u00een special, care reprezint\u0103 una dintre cele mai mari provoc\u0103ri din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u00een prezent, a c\u0103rei abordare necesit\u0103 o detectare timpurie \u0219i o terapie eficient\u0103, rezultatele bune ob\u021binute \u00een studiul clinic al noului s\u0103u anticorp pot aduce o descoperire mult a\u0219teptat\u0103. Combinarea noilor c\u0103i de tratament cu diagnosticele avansate poate permite o interven\u021bie mai precoce \u0219i poten\u021bial mai eficient\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/jnnp.bmj.com\/content\/96\/6\/515\" target=\"_blank\">https:\/\/jnnp.bmj.com\/content\/96\/6\/515<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/04\/23\/well\">https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/04\/23\/well <\/a><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/04\/23\/well\/dementia-stroke-depression-prevention.html\" target=\"_blank\">&#8211; 17 moduri de a reduce dintr-o dat\u0103 riscul de accident vascular cerebral, demen\u021b\u0103 \u0219i depresie &#8211; The New York Times<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/poor-sleep-linked-172-diseases-dementia-parkinsons-type-2-diabetes?utm_term=feature&amp;utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=MNT%20Daily%20News&amp;utm_content=2025-08-05&amp;apid=37780067&amp;rvid=fdb351a7dc857e1514762acc2eaa4f4c2554c0b05e7c1d216d7fd444bc0d3dec\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/poor-sleep-linked-172-diseases-dementia-parkinsons-type-2-diabetes<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-doctors-predict-stroke-risk-through-eye-vascular-fingerprint\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/how-doctors-predict-stroke-risk-through-eye-vascular-fingerprint<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.alzint.org\/news-events\/events\/alzheimers-association-international-conference-2025\/\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.alzint.org\/news-events\/events\/alzheimers-association-international-conference-2025\/<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/07\/10\/could-hormones-help-treat-some-forms-of-anxiety-and-depression\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/07\/10\/could-hormones-help-treat-some-forms-of-anxiety-and-depression<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.biospace.com\/drug-development\/roches-next-gen-alzheimers-antibody-clears-or-reduces-amyloid-plaques-in-seven-months\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.biospace.com\/drug-development\/roches-next-gen-alzheimers-antibody-clears-or-reduces-amyloid-plaques-in-seven-months<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.roche.com\/media\/releases\/med-cor-2025-07-28\">https:\/\/www.roche.com\/media\/releases\/med-cor-2025-07-28<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/04\/23\/well\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/04\/23\/well<\/a> &#8211; <a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2025\/04\/23\/well\/dementia-stroke-depression-prevention.html\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">17 moduri de a v\u0103 reduce riscul de accident vascular cerebral, demen\u021b\u0103 \u0219i depresie dintr-o dat\u0103 &#8211; The New York Times<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute Un studiu recent a identificat acei factori de risc care se suprapun \u00een cazul acestor categorii de afec\u021biuni \u0219i care cresc riscul de a dezvolta aceste boli ale creierului. Mai precis, aceast\u0103 nou\u0103 cercetare a identificat 17 factori care se conjug\u0103 \u0219i care afecteaz\u0103 riscul de accident vascular cerebral, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9336,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9376"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9376"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9377,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9376\/revisions\/9377"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9336"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}