{"id":9407,"date":"2025-09-25T09:04:31","date_gmt":"2025-09-25T07:04:31","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9407"},"modified":"2025-10-23T09:24:44","modified_gmt":"2025-10-23T07:24:44","slug":"componentele-de-plastic-si-corpul-uman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9407","title":{"rendered":"Componentele de plastic \u0219i corpul uman"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Impactul pe care plasticul \u00eel poate avea asupra corpului uman a devenit o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 care preocup\u0103 din ce \u00een ce mai mult cercet\u0103torii din domeniul medical.<\/p>\n\n\n\n

O serie din ce \u00een ce mai mare de lucr\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 aceste componente din plastic <\/strong>(microplasticul, care are un diametru cuprins \u00eentre 0,1 \u0219i 0,5 mm, \u0219i nanoplasticul, cu un diametru mai mic de 0,1 mm) ar putea juca un rol \u00een producerea unei game largi de disfunc\u021bii \u0219i patologii<\/strong>, mai ales c\u0103, potrivit unor studii recente, cantitatea care ajunge \u00een organism este \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

\"Plastics<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen 2018, o echip\u0103 de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 austrieci a descoperit fragmente minuscule de plastic \u00een probe fecale de la persoane din mai multe \u021b\u0103ri. De atunci, astfel de particule au fost g\u0103site \u00een s\u00e2ngele uman, precum \u0219i \u00een organe, inclusiv pl\u0103m\u00e2ni, ficat, rinichi, inim\u0103 \u0219i chiar creier. De asemenea, au fost g\u0103site \u00een placent\u0103 \u0219i \u00een laptele matern.<\/p>\n\n\n\n

Studiile arat\u0103 c\u0103 cele mai frecvente molecule care p\u0103trund \u00een piele sunt microplasticele \u0219i nanoplasticele din produsele de exfoliere pentru fa\u021b\u0103 \u0219i corp, dar \u0219i din fibrele hainelor pe care le purt\u0103m. De exemplu, nanoplasticele sunt cele care penetreaz\u0103 stratul cornos al pielii din cauza dimensiunii lor mici, de mai pu\u021bin de 0,1 mm \u00een diametru.<\/p>\n\n\n\n

Mai recent, un studiu efectuat pe aproximativ 250 de pacien\u021bi din SUA, publicat \u00een 2024 \u00een New England Journal of Medicine<\/em>, a asociat prezen\u021ba microplasticelor \u00een placa arterial\u0103 cu un risc mai mare de atac de cord \u0219i accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Un alt studiu prospectiv observa\u021bional multicentric efectuat \u00een Italia pe un e\u0219antion de 257 de pacien\u021bi care au fost supu\u0219i unei endarterectomii carotidiene (procedur\u0103 chirurgical\u0103 care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 depozitele de aterom – pl\u0103ci de gr\u0103sime, colesterol, calciu – din arterele carotide pentru a restabili fluxul sanguin normal c\u0103tre creier \u0219i a preveni accidentele vasculare cerebrale) a ar\u0103tat c\u0103 compozi\u021bia pl\u0103cii de aterom care a fost \u00eendep\u0103rtat\u0103 con\u021binea microplastice, polietilen\u0103 58,4%, \u0219i clorur\u0103 de vinil 12,1%. Urm\u0103rirea la 34 de luni dup\u0103 opera\u021bie a ar\u0103tat c\u0103 pacien\u021bii la care s-au g\u0103sit particule de microplastic \u00een placa ateromatoas\u0103 aveau un risc mai mare de atac de cord, accident vascular cerebral sau deces din orice cauz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, un studiu publicat \u00een Nature Medicine<\/em> \u00een 2025 a raportat c\u0103 creierele persoanelor cu demen\u021b\u0103 aveau cantit\u0103\u021bi mult mai mari de microplastice dec\u00e2t creierele celor f\u0103r\u0103 demen\u021b\u0103. \u00cen studiile efectuate cu \u021besuturi umane \u00een laborator, s-a constatat c\u0103 microplasticele declan\u0219eaz\u0103 inflama\u021bii (baza multor boli cronice), alimenteaz\u0103 dezvoltarea cancerului \u0219i reduc eficacitatea antibioticelor.<\/p>\n\n\n\n

Aceste constat\u0103ri au tras un semnal de alarm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar impactul real al microplasticelor asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane r\u0103m\u00e2ne greu de determinat.<\/strong> Una dintre cauze este \u0219i c\u0103 majoritatea cercet\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 acum privind efectele microplasticelor asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii au fost efectuate pe celule umane \u00een pl\u0103ci Petri sau pe modele animale, cum ar fi \u0219oarecii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe grupuri de oameni. Acest lucru este cauzat, \u00een mare parte, de faptul c\u0103 cercet\u0103torilor le-au lipsit instrumentele necesare pentru a efectua studii popula\u021bionale la scar\u0103 larg\u0103 \u0219i studii randomizate necesare pentru a stabili orice efecte cauzale definitive.<\/p>\n\n\n\n

O parte din complexitatea desf\u0103\u0219ur\u0103rii unor studii ale c\u0103ror rezultate s\u0103 fie acceptate drept concludente este reprezentat\u0103 de varietatea acestor componente plastice studiate, care conteaz\u0103 foarte mult, deoarece particulele cu propriet\u0103\u021bi diferite pot avea efecte diferite.<\/p>\n\n\n\n

Atributele fizice, cum ar fi forma lor (de exemplu, fragmente cu muchii ascu\u021bite sau fibre sub form\u0103 de ace) \u0219i gradul de \u00eenc\u0103rcare cu sarcin\u0103 electric\u0103 cresc probabilitatea de interac\u021biune \u0219i deteriorare celular\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Unele componente din plastic provin din de\u0219euri care se dezintegreaz\u0103; altele rezult\u0103 din uzura produselor de zi cu zi, cum ar fi textilele sintetice, anvelopele auto, vopselele, juc\u0103riile, ustensilele \u0219i ambalajele.<\/p>\n\n\n\n

Compozi\u021bia lor nu este mai pu\u021bin variat\u0103. O gam\u0103 larg\u0103 de polimeri, cum ar fi nailonul \u0219i polipropilena, sunt utiliza\u021bi pentru fabricarea materialelor plastice, \u00eempreun\u0103 cu peste 10.000 de aditivi chimici (dintre care cel pu\u021bin 2.400 prezint\u0103 un poten\u021bial risc pentru s\u0103n\u0103tate).<\/p>\n\n\n\n

Aproximativ 16.000 de substan\u021be chimice sunt asociate cu produsele din plastic, de la sintez\u0103 p\u00e2n\u0103 la fabricarea produsului final, multe dintre acestea g\u0103sindu-se \u00een cantit\u0103\u021bi semnificative \u00een produsele finite. Aceste substan\u021be chimice pot migra din material, \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n

Se \u0219tie c\u0103 aproximativ un sfert dintre aceste substan\u021be chimice prezint\u0103 un risc, iar pentru altele riscul este necunoscut din cauza lipsei datelor toxicologice.  Substan\u021bele chimice se pot scurge din articolele din plastic \u00een diferite medii, de exemplu, substan\u021bele chimice care intr\u0103 \u00een contact cu alimentele se pot scurge din ambalajele din plastic \u00een alimentele care intr\u0103 \u00een contact cu aceste materiale. Exist\u0103, de asemenea, multe exemple cotidiene de expunere direct\u0103 prin piele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, riscurile de contaminare chimic\u0103 a materialelor din plastic cresc pe m\u0103sur\u0103 ce plasticul se degradeaz\u0103. Riscurile pentru s\u0103n\u0103tatea uman\u0103 cauzate de particulele de plastic \u0219i de substan\u021bele chimice asociate includ efecte poten\u021bial cancerigene, asupra dezvolt\u0103rii \u0219i perturbatoare endocrine.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult, materialele plastice nu r\u0103m\u00e2n proaspete din fabric\u0103 pentru totdeauna. Pe m\u0103sur\u0103 ce circul\u0103 \u00een mediu, microplasticele capteaz\u0103 contaminan\u021bi precum metalele grele, precum \u0219i viru\u0219i, bacterii \u0219i mucegaiuri (cunoscute sub denumirea colectiv\u0103 de „corona” lor).<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 cercet\u0103torii este stabilirea dozei de microplastice care trebuie administrat\u0103 subiec\u021bilor<\/strong>. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, spune Juliette Legler de la Universitatea Utrecht din Olanda, dozele asociate cu efecte negative \u00een culturile de celule \u0219i \u00een studiile pe animale au fost mult mai mari dec\u00e2t cantit\u0103\u021bile susceptibile de a fi g\u0103site \u00een organismele umane vii.<\/p>\n\n\n\n

Caracterul complex, costisitor \u0219i laborios al acestor m\u0103sur\u0103tori \u00eenseamn\u0103 c\u0103 studiile privind consecin\u021bele specifice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cum ar fi, de exemplu, corela\u021bia dintre microplasticele din fecale \u0219i sindromul colonului iritabil, au fost limitate la c\u00e2teva zeci de persoane. Pentru a se ajunge la concluzii valide, acest num\u0103r ar trebui s\u0103 fie mult mai mare.<\/p>\n\n\n\n

Solu\u021bii la aceste obstacole de m\u0103surare au ap\u0103rut \u00een ultimul timp.<\/strong> De exemplu, un grup de cercet\u0103tori a conceput o nou\u0103 metod\u0103 bazat\u0103 pe laser pentru a determina compozi\u021bia microplasticelor f\u0103r\u0103 a deteriora \u021besutul gazd\u0103. Acest lucru le permite s\u0103 evalueze mai bine efectul biologic al microplasticelor, precum \u0219i s\u0103 permit\u0103 reutilizarea probelor de \u021besut \u00een cercet\u0103ri viitoare. Este o „schimbare radical\u0103”, spune el, permi\u021b\u00e2nd studii care ar fi fost de neconceput cu doar un an \u00een urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel de progrese \u00een cercetare \u00eenseamn\u0103 c\u0103 studiile mai ample \u0219i mai cuprinz\u0103toare devin \u00een sf\u00e2r\u0219it posibile. Un grup de cercet\u0103tori utilizeaz\u0103 aceste noi metode pentru a studia 800 de perechi mam\u0103-copil din Belgia \u0219i Spania, c\u0103ut\u00e2nd leg\u0103turi \u00eentre microplasticele din placent\u0103, urin\u0103 \u0219i s\u00e2nge \u0219i rezultatele pentru s\u0103n\u0103tate, cum ar fi na\u0219terea prematur\u0103 \u0219i dezvoltarea timpurie a copilului.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un alt studiu, la care particip\u0103 100 de femei olandeze, cercet\u0103torii urm\u0103resc microplasticele din praful menajer \u0219i din urina participantelor. Ace\u0219tia \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum se compar\u0103 diferitele surse de particule \u0219i dac\u0103 anumite obiceiuri de via\u021b\u0103, cum ar fi aspiratul mai des, fac diferen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 austrieci analizeaz\u0103 aceea\u0219i problem\u0103 \u00een cadrul unui studiu privind „postul de plastic” (\u00een care voluntarii \u00ee\u0219i reduc consumul de materiale plastice timp de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103) pentru a afla cum se modific\u0103 cantitatea de microplastice din s\u00e2ngele \u0219i scaunul lor.<\/p>\n\n\n\n


Ce putem face, individual \u0219i colectiv, pentru a reduce impactul plasticului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

La nivel individual<\/strong>, c\u00e2teva modalit\u0103\u021bi de reducere a riscului de expunere la componentele din plastic \u0219i de introducere a acestora \u00een organism sunt:<\/p>\n\n\n\n

 (i) Reducerea utiliz\u0103rii recipientelor din plastic, \u00een special cele de unic\u0103 folosin\u021b\u0103. Acestea pot fi \u00eenlocuite cu sticle reutilizabile confec\u021bionate din alte materiale, pungi din p\u00e2nz\u0103, precum \u0219i paie \u0219i tac\u00e2muri reutilizabile, (ii) Cump\u0103rarea de \u00eembr\u0103c\u0103minte confec\u021bionat\u0103 din materiale naturale<\/p>\n\n\n\n

cum ar fi bumbacul, m\u0103tasea, l\u00e2na, (iii) Hainele pe care le sp\u0103l\u0103m s\u0103 fie f\u0103cute din materiale naturale deoarece apa folosit\u0103 la sp\u0103lat preia plasticul din materiale \u0219i poate otr\u0103vi solul, cu consecin\u021be asupra faunei s\u0103lbatice, naturii \u0219i implicit oamenilor, (iv) Promovarea transportului durabil.  S\u0103 mergem mai des pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport \u00een comun pentru a reduce cantitatea de plastic produs\u0103 de frecarea anvelopelor pe asfalt, care polueaz\u0103 aerul pe care \u00eel respir\u0103m, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 inhal\u0103m plasticul produs, care afecteaz\u0103 sistemul respirator \u0219i nu numai. (v) S\u0103 utiliz\u0103m cosmetice, past\u0103 de din\u021bi \u0219i scruburi care nu con\u021bin anumite componente toxice, cum ar fi polietilena sau clorura de polivinil.<\/p>\n\n\n\n

La nivel sistemic<\/strong>, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dovezile \u0219tiin\u021bifice recente indic\u0103 o nevoie puternic\u0103 de politici de atenuare a riscurilor actuale \u0219i viitoare pentru ecosisteme \u0219i s\u0103n\u0103tatea uman\u0103, tot mai multe organisme care elaboreaz\u0103 politici publice iau m\u0103suri. Astfel, \u00een septembrie 2023, Comisia European\u0103 a adoptat o restric\u021bie care va interzice v\u00e2nzarea de microparticule polimerice sintetice nedegradabile \u0219i nesolubile <\/strong>\u0219i a produselor care le con\u021bin (cu o serie de derog\u0103ri, cum ar fi utilizarea \u00een situri industriale). Primele m\u0103suri, care includ interzicerea sclipiciului vrac \u0219i a microperlelor, au intrat \u00een vigoare \u00een octombrie 2023.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen planul s\u0103u, Comisia European\u0103 a stabilit, de asemenea, un obiectiv de reducere a volumului de microplastice eliberate \u00een mediu cu 30 % p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, comparativ cu nivelurile din 2016. Acest obiectiv a fost stabilit cu referire specific\u0103 la emisiile \u00een apele de suprafa\u021b\u0103. Se preconizeaz\u0103 c\u0103 obiectivul va fi atins prin punerea \u00een aplicare corespunz\u0103toare a Planului de ac\u021biune privind economia circular\u0103 2020.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste m\u0103suri, la nivel individual \u0219i la nivel sistemic, sunt a\u0219teptate s\u0103 reduc\u0103 expunerea corpului uman la componente de plastic, cu efecte benefice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.eea.europa.eu\/en\/european-zero-pollution-dashboards\/indicators\/impacts-of-microplastics-on-health-signal<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  2. https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/04\/16\/microplastics-have-not-yet-earned-their-bad-reputation<\/a><\/li>
  3. \u00a0Journal of School and University Medicine, Vol. XI, Issue 2, April-June 2024 – EFECTELE PARTICULELOR DE MICROPLASTIC \u0218I NANOPLASTIC ASUPRA MEDIULUI \u00ceNCONJUR\u0102TOR \u0218I A ORGANISMULUI UMAN, Alecsandra Andreea BUDIHOI 1,2,3, *, Valeria POP 4,5,7,<\/li>
  4. Alexandru OZUNU 5,6,7, Monica POPA<\/li>
  5. Sursa foto https:\/\/www.phcc.org.nz\/briefing\/human-health-impacts-plastic-exposure-evolving-evidence-base<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Impactul pe care plasticul \u00eel poate avea asupra corpului uman a devenit o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 care preocup\u0103 din ce \u00een ce mai mult cercet\u0103torii din domeniul medical. O serie din ce \u00een ce mai mare de lucr\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 aceste componente din plastic (microplasticul, care are un […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9408,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9407"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9407"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9409,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9407\/revisions\/9409"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9408"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}