{"id":9418,"date":"2025-09-25T09:13:04","date_gmt":"2025-09-25T07:13:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9418"},"modified":"2025-10-23T09:25:03","modified_gmt":"2025-10-23T07:25:03","slug":"cateva-noutati-despre-durerea-cronica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9418","title":{"rendered":"C\u00e2teva nout\u0103\u021bi despre durerea cronic\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

\u00centr-un articol publicat \u00een revista Nature <\/em>pe 20 august, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 raporteaz\u0103 o descoperire care ar putea reprezenta un punct de cotitur\u0103 \u00een gestionarea durerii cronice provocat\u0103 de alte boli \u00een afar\u0103 de cancer. Ace\u0219tia au identificat o protein\u0103 implicat\u0103 \u00een transportul moleculelor legate de durere prin celulele nervoase, care, \u00een opinia lor, ar putea fi responsabil\u0103 de durerea de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Durerea cronic\u0103<\/strong> (durerea care dureaz\u0103 mai mult de 3 luni) distruge via\u021ba a peste 600 de milioane de persoane din \u00eentreaga lume. Unul din cinci adul\u021bi se confrunt\u0103 cu aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i se estimeaz\u0103 c\u0103 \u00eentre 8% \u0219i 10% dintre ace\u0219tia sufer\u0103 de durere cronic\u0103 cu impact puternic, definit\u0103 ca durere care limiteaz\u0103 activit\u0103\u021bile profesionale sau de via\u021b\u0103. \u00cen Statele Unite, durerea cronic\u0103 este o problem\u0103 grav\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103 care cost\u0103 aproximativ 600 de miliarde de dolari anual, mai mult dec\u00e2t orice alt\u0103 afec\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

\"A<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Durerea cronic\u0103 a fost clasificat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional \u00een func\u021bie de fiziopatologie ca durere nociceptiv\u0103 \u0219i neuropatic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Durerea nociceptiv\u0103 rezult\u0103 din activarea receptorilor nociceptivi \u0219i a canalelor ionice din nervii periferici \u0219i se consider\u0103 a fi consecin\u021ba unor agresiuni traumatice asupra \u021besutului periferic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen schimb, durerea neuropatic\u0103 este definit\u0103 de Asocia\u021bia Interna\u021bional\u0103 pentru Studiul Durerii (IASP) ca durere „cauzat\u0103 de o leziune sau boal\u0103 a sistemului nervos somato-senzorial”.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, destul de multe sindroame dureroase au componente neuropatice \u0219i nociceptive care se suprapun, cum ar fi durerea lombar\u0103 care con\u021bine at\u00e2t simptome miofasciale, c\u00e2t \u0219i radiculare.<\/p>\n\n\n\n

Recent, a fost recunoscut faptul c\u0103 anumite afec\u021biuni dureroase pot ap\u0103rea, de asemenea, ca urmare a unor modific\u0103ri ale proces\u0103rii durerii, \u00een absen\u021ba unor dovezi clare de afectare real\u0103 sau poten\u021bial\u0103 a \u021besutului sau a nervului, iar acest tip de durere a fost denumit recent durere nociplastic\u0103. Un exemplu important de durere nociplastic\u0103 este fibromialgia.  Durerea nociplastic\u0103 poate ap\u0103rea, de asemenea, \u00een contextul durerii nociceptive \u0219i\/sau neuropatice, a\u0219a cum se observ\u0103 \u00een multe sindroame de durere generalizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Versiunea a-11-a a Clasific\u0103rii interna\u021bionale a bolilor include o clasificare sistematic\u0103 a durerii cronice \u00een \u0219apte categorii: durere primar\u0103 cronic\u0103, durere cronic\u0103 legat\u0103 de cancer, durere cronic\u0103 postchirurgical\u0103 sau posttraumatic\u0103, durere neuropatic\u0103 cronic\u0103, durere cronic\u0103 secundar\u0103 sau orofacial\u0103, durere visceral\u0103 secundar\u0103 cronic\u0103 \u0219i durere musculo-scheletal\u0103 secundar\u0103 cronic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Durerea primar\u0103 cronic\u0103 este durerea ca boal\u0103 sau stare de s\u0103n\u0103tate \u00een sine, iar durerea nociplastic\u0103 poate sta la baza unei p\u0103r\u021bi din fiziopatologia similar\u0103. Celelalte categorii de durere sunt considerate sindroame dureroase secundare, cu durere ca rezultat al unei boli subiacente.<\/p>\n\n\n\n

Care sunt cauzele durerii cronice non-canceroase este adesea un mister<\/strong>. Ipoteza predominant\u0103 este c\u0103, dup\u0103 o leziune, ceva nu merge bine cu receptorii de durere ai organismului, iar sistemul de alarm\u0103 care raporteaz\u0103 leziunile creierului continu\u0103 s\u0103 sune mult timp dup\u0103 ce organismul a terminat vindecarea. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd exist\u0103 o cauz\u0103 subiacent\u0103 clar\u0103, cum ar fi artrita sau leziunile nervoase, nu se \u0219tie exact cum produc durerea aceste afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lucrarea publicat\u0103 \u00een Nature <\/em>\u00een august 2025, care a adus cea mai recent\u0103 descoperire \u00een \u00een\u021belegerea mecanismelor durerii cronice non-canceroase, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au raportat c\u0103 au identificat o protein\u0103 implicat\u0103 \u00een transportul moleculelor legate de durere prin celulele nervoase, care, \u00een opinia lor, ar putea fi responsabil\u0103 pentru durerea de lung\u0103 durat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Medicamentele care vizeaz\u0103 aceast\u0103 protein\u0103, sau chiar eliminarea anumitor alimente care interac\u021bioneaz\u0103 cu func\u021bia sa, ar putea constitui noi tratamente puternice. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, care au fost condu\u0219i de David Bennett de la Universitatea din Oxford, au \u00eenceput prin a cerceta datele genomice din UK Biobank, un depozit de fi\u0219e medicale \u0219i probe biologice de la peste 500.000 de persoane. Ace\u0219tia \u0219tiau din studiile anterioare pe gemeni c\u0103 genetica pare s\u0103 joace un rol \u00een aproximativ o treime din cazurile de durere cronic\u0103. A\u0219a c\u0103 s-au g\u00e2ndit c\u0103 ar putea exista o variant\u0103 a unei gene care ar ap\u0103rea mai frecvent \u00een r\u00e2ndul persoanelor care sufer\u0103 de durere cronic\u0103 dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei generale.<\/p>\n\n\n\n

Din banca de date biologice au reie\u0219it mai multe semnale genetice. Unul a venit de la o variant\u0103 a unei gene numit\u0103 SLC45A4. Aceast\u0103 gen\u0103 a atras aten\u021bia cercet\u0103torilor deoarece secven\u021ba sa ADN sugereaz\u0103 c\u0103 regleaz\u0103 activitatea unei molecule „transportoare” – protein\u0103 care transport\u0103 ioni, molecule mici \u0219i medicamente \u00eentre celule \u0219i \u00eentre diferitele compartimente din interiorul unei celule. Pentru oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 care caut\u0103 o cale biologic\u0103, g\u0103sirea unei molecule transportoare este adesea primul indiciu crucial.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i mai promi\u021b\u0103tor, transportorul reglementat de gen\u0103 s-a dovedit a fi implicat \u00een deplasarea poliaminelor, un grup de molecule suspectate c\u0103 ar controla durerea. Aceast\u0103 suspiciune se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 persoanele cu artrit\u0103 au niveluri mai ridicate de poliamine \u00een s\u00e2nge \u0219i \u021besuturi.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a-\u0219i testa b\u0103nuiala c\u0103 aceast\u0103 gen\u0103 ar putea interfera cu transportul poliaminelor \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, cu durerea, cercet\u0103torii au crescut \u0219oareci la care au dezactivat complet gena SLC45A4. Acest lucru a confirmat c\u0103 au descoperit o nou\u0103 cale de reglare a durerii: creaturile erau mai pu\u021bin sensibile la durere dec\u00e2t cele cu gene intacte.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, trebuie s\u0103 se fac\u0103 mult mai multe cercet\u0103ri, spune Dr. Bennett. Varianta genetic\u0103 eviden\u021biat\u0103 de studiu este comun\u0103; se g\u0103se\u0219te la 45% dintre persoanele din Marea Britanie. Din acest motiv, este pu\u021bin probabil s\u0103 fie singurul lucru care influen\u021beaz\u0103 durerea cronic\u0103 \u0219i s-ar putea dovedi a fi mai important\u0103 la unele persoane dec\u00e2t la altele.<\/p>\n\n\n\n

Printr-o alt\u0103 descoperire recent\u0103, s-a demonstrat c\u0103 durerea cronic\u0103 este diferit\u0103 din punct de vedere fiziologic de durerea acut\u0103, iar oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au acum o poten\u021bial\u0103 foaie de parcurs pentru a o aborda.<\/p>\n\n\n\n

Echipa de cercet\u0103tori de la Universitatea din Aberdeen, Academia Sinica din Taiwan \u0219i un grup de exper\u021bi interna\u021bionali, condus de profesorul Chen din Taiwan, a identificat faptul c\u0103, \u00een sistemul nervos, durerea cronic\u0103 este procesat\u0103 diferit de durerea care apare \u00een urma unei leziuni sau a unui efort excesiv. \u00cen mod esen\u021bial, ei au descoperit o cale fiziologic\u0103 separat\u0103 nou\u0103 \u0219i distinct\u0103 pentru acest tip de durere cronic\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceasta poate fi acum o \u021bint\u0103 pentru terapiile viitoare. Descoperirea noii c\u0103i a durerii este descris\u0103 de echip\u0103 drept „o descoperire care schimb\u0103 paradigma, care a schimbat fundamental \u00een\u021belegerea noastr\u0103 a sistemelor senzoriale umane \u0219i a contestat dogma central\u0103 a biologiei durerii care a fost stabilit\u0103 \u00een ultimii 50 de ani”. Ace\u0219tia au reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de durere prin reducerea genetic\u0103 a c\u0103ilor neuronale \u00eentr-un tip \u0219oarece \u0219i apoi testarea teoriei \u00een practic\u0103 la un pacient cu o leziune a m\u0103duvei spin\u0103rii care a blocat durerea „standard”, dar a cru\u021bat calea nou descoperit\u0103. Testul a fost f\u0103cut la Spitalul Universitar Medical Taipei din Taiwan.<\/p>\n\n\n\n

O echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Universitatea din Aberdeen, Sco\u021bia, condus\u0103 de Dr. Guy Bewick, a identificat dovezi cruciale care au pus bazele descoperirii din Taiwan. Echipa doctorului Bewick a descoperit c\u0103 o molecul\u0103 numit\u0103 glutamat <\/em>este eliberat\u0103 \u00een mu\u0219chi pentru a activa un receptor foarte neobi\u0219nuit. Acest lucru a declan\u0219at o colaborare cu echipa profesorului Chen din Taiwan, care a descoperit c\u0103 o eliberare prea mare de glutamat<\/em> activeaz\u0103 nervii durero\u0219i din apropiere, f\u0103c\u00e2ndu-i permanent activi \u0219i ne mai oprindu-se a\u0219a cum ar fi normal. \u00cen mod crucial, ei au descoperit apoi c\u0103 blocarea receptorului de glutamat <\/em>nou descoperit, extrem de neobi\u0219nuit, a oprit complet declan\u0219area durerii cronice. Aceast\u0103 descoperire ar putea conduce la noi tratamente de ameliorare a durerii pentru afec\u021biuni precum fibromialgia, durerea muscular\u0103 indus\u0103 de exerci\u021biile fizice, artrita reumatoid\u0103 \u0219i durerea cronic\u0103 dup\u0103 opera\u021bia la coloana vertebral\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Indiferent de categoriile de durere, paradigma clinic\u0103 actual\u0103 a fost de a adopta o abordare multimodal\u0103 a tratamentului pentru gestionarea durerii cronice. Durerea cronic\u0103 noncanceroas\u0103 reprezint\u0103 o provocare major\u0103 at\u00e2t pentru clinicieni, c\u00e2t \u0219i pentru pacien\u021bii care sufer\u0103 de aceasta. Eliminarea complet\u0103 a durerii este rareori ob\u021binut\u0103 pentru o perioad\u0103 \u00eensemnat\u0103 de timp. Prin urmare, pacien\u021bii \u0219i clinicienii ar trebui s\u0103 discute obiectivele tratamentului care includ reducerea durerii, maximizarea func\u021biei \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii. Cele mai bune rezultate pot fi ob\u021binute atunci c\u00e2nd managementul durerii cronice abordeaz\u0103 tulbur\u0103rile psihice concomitente (de exemplu, depresia, anxietatea) \u0219i c\u00e2nd \u00eencorporeaz\u0103 terapii non-farmacologice \u0219i complementare adecvate pentru managementul simptomelor.<\/p>\n\n\n\n

Gestionarea durerii cronice este adesea complex\u0103 \u0219i consumatoare de timp. Aceasta poate fi deosebit de dificil\u0103 \u0219i stresant\u0103 pentru medicii care lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 contribu\u021bia altor medici. Eficacitatea interven\u021biilor multiple este sporit\u0103 atunci c\u00e2nd to\u021bi profesioni\u0219tii implica\u021bi din domeniul medical \u0219i comportamental colaboreaz\u0103 ca o echip\u0103. O abordare \u00een echip\u0103 multidisciplinar\u0103 ofer\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de perspective \u0219i competen\u021be care pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele \u0219i pot reduce stresul asupra furnizorilor individuali. De\u0219i este ideal ca to\u021bi furnizorii relevan\u021bi s\u0103 lucreze \u00een cadrul aceluia\u0219i sistem \u0219i sub acela\u0219i acoperi\u0219, adesea o echip\u0103 de colaborare trebuie s\u0103 fie coordonat\u0103 \u00een cadrul unei comunit\u0103\u021bi. Acest efort combinat necesit\u0103 desemnarea unui coordonator principal de \u00eengrijire \u0219i un sistem bun de comunicare \u00eentre membrii echipei \u0219i pacient. O echip\u0103 de tratament poate include urm\u0103torii profesioni\u0219ti: medic primar, specialist \u00een adic\u021bii, clinician \u00een domeniul durerii, asistent medical, farmacist, psihiatru, psiholog, al\u021bi speciali\u0219ti \u00een tratamentul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii comportamentale (de exemplu, asistent social, psihoterapeut, psiholog sau consilier) \u0219i fizioterapeu\u021bi sau terapeu\u021bi ocupa\u021bionali.<\/p>\n\n\n\n

Abordarea multimodal\u0103 include medicamente, terapii interven\u021bionale, terapii comportamentale \u0219i abord\u0103ri complementare \u0219i integrative ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Op\u021biunile farmacologice predominante p\u00e2n\u0103 \u00een prezent includ medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, paracetamolul, antidepresivele \u0219i opioidele. Epidemia de opioide din SUA a ap\u0103rut, \u00een parte, ca urmare a preocup\u0103rilor legate de faptul c\u0103 durerea era insuficient tratat\u0103, iar prescrierea de opioide a crescut, deoarece aceste medicamente au fost comercializate ca analgezice, cu preten\u021bia fals\u0103 de a avea un poten\u021bial sc\u0103zut de dependen\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Procedurile interven\u021bionale pentru durere pot fi o parte important\u0103 a tratamentului multimodal pentru durere, \u00een func\u021bie de starea durerii \u0219i de comorbidit\u0103\u021bile pacientului. Procedurile interven\u021bionale variaz\u0103 \u00een complexitate. Op\u021biunile pentru durerea coloanei vertebrale includ injec\u021biile epidurale cu steroizi, neurotomia cu radiofrecven\u021b\u0103 a ramurii mediale, abla\u021bia nervului basivertebral, cre\u0219terea vertebral\u0103 \u0219i neuromodularea (inclusiv stimularea nervilor periferici \u0219i stimularea m\u0103duvei spin\u0103rii). De exemplu, pentru durerile lombare, studiile au ar\u0103tat c\u0103 injec\u021biile cu steroizi epidurali lombari sunt eficiente pe termen scurt \u0219i mediu pentru ameliorarea durerii radiculare datorate herniei de disc \u0219i, eventual, stenozei spin\u0103rii. \u00cen acela\u0219i timp, neurotomia cu radiofrecven\u021b\u0103 a ramurii mediale lombare poate fi eficient\u0103 la pacien\u021bii care prezint\u0103 dureri relativ specifice mediate de fa\u021bete. Op\u021biunile pentru durerile articulare includ injec\u021biile articulare, terapiile regenerative \u0219i neurotomia cu radiofrecven\u021b\u0103. Anumite condi\u021bii de durere neuropatic\u0103 pot fi, de asemenea, tratate cu blocuri ale nervului simpatic, blocuri ale nervului periferic \u0219i neuromodulare, de\u0219i dovezile privind beneficiile pe termen lung ale unora dintre aceste tratamente r\u0103m\u00e2n oarecum mixte.<\/p>\n\n\n\n

Terapiile nefarmacologice comune pentru durerea non-canceroas\u0103 includ: exerci\u021biul terapeutic, terapia fizic\u0103 \u0219i terapia cognitiv-comportamental\u0103. Exerci\u021biile terapeutice pot cre\u0219te for\u021ba, capacitatea aerobic\u0103, echilibrul \u0219i flexibilitatea; pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi postura; \u0219i pot spori bun\u0103starea general\u0103. Fitness-ul poate fi un antidot la sentimentul de neajutorare \u0219i fragilitate personal\u0103 experimentat de multe persoane din aceast\u0103 categorie. Dovezi moderate arat\u0103 c\u0103 exerci\u021biile fizice amelioreaz\u0103 durerile lombare, durerile cervicale, fibromialgia \u0219i alte afec\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n

Terapia fizic\u0103 faciliteaz\u0103 recuperarea dup\u0103 o mare varietate de afec\u021biuni medicale, inclusiv cardiopulmonare, geriatrice, pediatrice, tegumentare, neurologice \u0219i ortopedice.<\/p>\n\n\n\n

Fiziokinetoterapia neurologic\u0103 \u0219i ortopedic\u0103 este cel mai probabil utilizat\u0103 pentru a trata durerea cronic\u0103. Fizioterapeu\u021bii folosesc diverse abord\u0103ri practice pentru a ajuta pacien\u021bii s\u0103 \u00ee\u0219i m\u0103reasc\u0103 amplitudinea mi\u0219c\u0103rilor, for\u021ba \u0219i func\u021bionarea. Ace\u0219tia ofer\u0103, de asemenea, formare \u00een mi\u0219care \u0219i exerci\u021bii care \u00eei ajut\u0103 pe pacien\u021bi s\u0103 se simt\u0103 \u0219i s\u0103 func\u021bioneze mai bine.<\/p>\n\n\n\n

Multe interven\u021bii utilizate pe scar\u0103 larg\u0103 de c\u0103tre fizioterapeu\u021bi nu dispun de dovezi definitive. De exemplu, mai multe revizuiri ale colabor\u0103rii Cochrane privind o modalitate de fizioterapie frecvent utilizat\u0103 – stimularea electric\u0103 nervoas\u0103 transcutanat\u0103 – au g\u0103sit dovezi inconsistente de eficacitate \u00eentr-o varietate de afec\u021biuni cronice \u0219i acute. \u00cen ciuda acestei lipse de dovezi, interven\u021biile de terapie fizic\u0103 au avantajele de a fi nechirurgicale, de a prezenta un risc sc\u0103zut de r\u0103nire sau dependen\u021b\u0103 \u0219i de a \u00eencuraja implicarea pacien\u021bilor \u00een propria recuperare.<\/p>\n\n\n\n

Din ce \u00een ce mai mult, luarea deciziilor \u00een comun \u0219i autogestionarea psihologic\u0103 \u0219i comportamental\u0103 sunt prioritare \u00een \u00eengrijirea persoanelor cu durere cronic\u0103. Autogestionarea poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca fiind „capacitatea unei persoane de a-\u0219i monitoriza starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i de a efectua r\u0103spunsurile comportamentale, cognitive \u0219i emo\u021bionale necesare pentru a sus\u021bine o calitate satisf\u0103c\u0103toare a vie\u021bii”. Autogestionarea poate fi \u00een\u021beleas\u0103, de asemenea, ca „o abordare unic\u0103 sau o combina\u021bie de abord\u0103ri care pot fi predate ini\u021bial de orice profesionist din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sau \u00eenv\u0103\u021bate de un individ pentru a permite pacien\u021bilor s\u0103 reduc\u0103 la minimum impactul pe care durerea cronic\u0103 \u00eel poate avea asupra vie\u021bii de zi cu zi”. De exemplu, un pacient care se lupt\u0103 cu durerea cronic\u0103 care a dus la reducerea activit\u0103\u021bilor ar putea fi responsabilizat prin stabilirea de obiective, un aspect al autogestion\u0103rii, pentru a identifica ceva specific \u0219i realizabil pe care ar dori s\u0103 \u00eel poat\u0103 face. Autogestionarea necesit\u0103 capacitatea de a-\u0219i evalua propria situa\u021bie \u0219i de a decide asupra unui plan de ac\u021biune.<\/p>\n\n\n\n

Autogestionarea sprijinit\u0103 este o abordare a durerii cronice care implic\u0103 luarea \u00een comun a deciziilor, alegerea tratamentului \u0219i dotarea pacien\u021bilor cu competen\u021bele necesare pentru a-\u0219i gestiona durerea \u00een afara consulta\u021biilor clinice. Ini\u021bial, pot fi necesare consulta\u021bii mai lungi, dar autogestionarea sprijinit\u0103 cu succes poate reduce \u00een timp rata consulta\u021biilor. Mai multe studii au ar\u0103tat c\u0103 terapiile cognitiv comportamentale pot ajuta pacien\u021bii care au durere cronic\u0103 non-canceroas\u0103 s\u0103 reduc\u0103 durerea \u0219i suferin\u021ba asociat\u0103, dizabilitatea, depresia, anxietatea \u0219i catastrofizarea, precum \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 somnul, adaptarea \u0219i func\u021bionarea.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/08\/20\/the-discovery-of-a-gene-for-chronic-pain-could-herald-new-treatments<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S2666379124005330<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/books\/NBK92054\/<\/a><\/li>
  4. BMJ 2024; 384 doi: https:\/\/doi.org\/10.1136\/bmj-2022-072362<\/a> (Published 02 January 2024)Cite this as: BMJ 2024;384:e072362 – Youngjoo Kang, medic F2, Louise Trewern, avocat al pacien\u021bilor cu durere cronic\u0103, John Jackman, medic de familie, medic cu specialitatea reumatologie, Anushka Irani (nee Soni), consultant asociat senior, cercet\u0103tor clinic senior onorific, David McCartney, medic de familie partener, director al medicinei de intrare absolvent<\/li>
  5. https:\/\/www.abdn.ac.uk\/news\/24440\/<\/a><\/li>
  6. Sursa foto: https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2025\/08\/20\/the-discovery-of-a-gene-for-chronic-pain-could-herald-new-treatments<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 10 minute \u00centr-un articol publicat \u00een revista Nature pe 20 august, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 raporteaz\u0103 o descoperire care ar putea reprezenta un punct de cotitur\u0103 \u00een gestionarea durerii cronice provocat\u0103 de alte boli \u00een afar\u0103 de cancer. Ace\u0219tia au identificat o protein\u0103 implicat\u0103 \u00een transportul moleculelor legate de durere prin celulele […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9419,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9418"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9418"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9418\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9420,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9418\/revisions\/9420"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9418"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9418"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9418"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}