{"id":9444,"date":"2025-10-23T09:05:29","date_gmt":"2025-10-23T07:05:29","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9444"},"modified":"2025-11-24T18:09:41","modified_gmt":"2025-11-24T16:09:41","slug":"fiecare-minut-conteaza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9444","title":{"rendered":"Fiecare minut conteaz\u0103!"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Aceasta este tema Zilei mondiale de lupt\u0103 \u00eempotriva accidentului vascular cerebral 2025 \u0219i \u00eendemnul campaniei Organiza\u021biei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (WSO).<\/p>\n\n\n\n

De ce aceast\u0103 tem\u0103 \u00een acest an? <\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Multe victime ale accidentelor vasculare cerebrale nu primesc tratament la timp deoarece semnele nu sunt observate sau sunt ignorate.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ele ar fi mai rapid recunoscute \u0219i diagnosticul \u0219i interven\u021biile necesare mai timpurii, se pot reduce leziunile cerebrale.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare minut salvat poate conserva \u021besutul cerebral \u0219i reduce invaliditatea sau decesul. \u00cent\u00e2rzierile cost\u0103 vie\u021bi \u0219i calitatea vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, este nevoie de mai mult\u0103 educa\u021bie public\u0103, de mai mult\u0103 preg\u0103tire a comunit\u0103\u021bii \u0219i de mai mul\u021bi oameni care s\u0103 \u0219tie ce au de f\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i accidentele vasculare cerebrale sunt adesea asociate cu adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103, tendin\u021bele recente arat\u0103 o cre\u0219tere \u00eengrijor\u0103toare a num\u0103rului de accidente vasculare cerebrale \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor tineri cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 49 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Iar aici vinova\u021bi sunt factorii de stil de via\u021b\u0103 precum fumatul \u0219i obezitatea care contribuie la aceast\u0103 cre\u0219tere, iar afec\u021biunile cardiace subiacente joac\u0103, de asemenea, probabil un rol semnificativ.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit profesorului de neurologie la Centrul Medical al Universit\u0103\u021bii din Rochester, doctorul Adam Kelly, \u00een\u021belegerea leg\u0103turii dintre inim\u0103 \u0219i creier este un pas important pentru a v\u0103 reduce riscul de accident vascular cerebral, indiferent de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iar primul pas este \u00een\u021belegerea factorilor de risc<\/strong> pentru accidentul vascular cerebral la tineri,<\/p>\n\n\n\n

care includ: boala arterelor carotide<\/strong>, care reduce fluxul sanguin c\u0103tre creier din cauza \u00eengust\u0103rii arterelor carotide; diabetul,<\/strong> care cre\u0219te riscul de acumulare a pl\u0103cilor \u00een artere, hipertensiunea arterial\u0103<\/strong>, deoarece deteriorarea vaselor de s\u00e2nge le face mai susceptibile la blocaj; colesterolul ridicat<\/strong>, pentru c\u0103 duce la acumularea de pl\u0103ci \u00een artere, restric\u021bion\u00e2nd fluxul sanguin; obezitatea,<\/strong> deoarece contribuie la al\u021bi factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterial\u0103 \u0219i diabetul \u0219i fumatul<\/strong>, fiindc\u0103 afecteaz\u0103 sistemul cardiovascular, cresc\u00e2nd riscul de accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare dintre noi avem nevoie de mai mult\u0103 educa\u021bie pentru a gestiona ace\u0219ti factori de risc prin modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 \u0219i management medical pentru a preveni apari\u021bia unui accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, ne spun speciali\u0219tii, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m de leg\u0103tura dintre inim\u0103 \u0219i creier<\/strong>. Mai multe afec\u021biuni cardiace subiacente contribuie la cre\u0219terea num\u0103rului de accidente vasculare cerebrale la adul\u021bii tineri printre care fibrila\u021bia arterial\u0103<\/strong>, o b\u0103taie neregulat\u0103 a inimii care poate duce la formarea cheagurilor de s\u00e2nge; boala arterelor coronare<\/strong>, adic\u0103 acumularea de plac\u0103 \u00een artere care poate restric\u021biona fluxul sanguin \u0219i sl\u0103bi func\u021bia de stoarcere a inimii sau foramen ovale patent<\/strong>, o gaur\u0103 \u00eentre camerele superioare ale inimii care poate duce la formarea cheagurilor de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n

Aceste afec\u021biuni sunt diagnosticate din ce \u00een ce mai des la popula\u021biile tinere \u0219i pot avea un impact direct asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii creierului. De aceea, detectarea precoce \u0219i gestionarea afec\u021biunilor cardiace sunt vitale pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, \u00een special la adul\u021bii tineri.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, fiecare dintre noi, indiferent de v\u00e2rst\u0103, ar trebui s\u0103 ne preocup\u0103m de a reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral. \u0218i \u00eempreun\u0103 cu medicul nostru de familie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare punerea \u00een aplicare a cel pu\u021bin patru m\u0103suri: screening-uri regulate de s\u0103n\u0103tate, <\/strong>prin monitorizare tensiunii arteriale, a colesterolului \u0219i a nivelurilor de glucoz\u0103; alegeri s\u0103n\u0103toase ale stilului de via\u021b\u0103, <\/strong>adopt\u00e2nd o diet\u0103 echilibrat\u0103, implic\u00e2ndu-v\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi fizice regulate \u0219i evit\u00e2nd consumul de tutun; gestionarea afec\u021biunilor cronice<\/strong>, control\u00e2nd corespunz\u0103tor diabetul, hipertensiunea arterial\u0103 \u0219i bolile de inim\u0103 \u0219i cunoa\u0219terea istoricului familial, <\/strong>deoarece predispozi\u021biile genetice pot ajuta la evaluarea riscurilor \u0219i la strategiile preventive.<\/p>\n\n\n\n

Dar ce sunt, de fapt, accidentele vasculare cerebrale \u0219i cum se trateaz\u0103?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Ele apar atunci c\u00e2nd un cheag de s\u00e2nge sau o alt\u0103 obstruc\u021bie a unei artere \u00eentrerupe alimentarea cu s\u00e2nge a creierului. Accidentele vasculare cerebrale sunt tratate cu medicamente sau interven\u021bii chirurgicale menite s\u0103 despart\u0103 cheagurile \u0219i s\u0103 restabileasc\u0103 fluxul sanguin \u00een zonele afectate ale creierului. Aceste terapii sunt foarte eficiente, dar nu toate persoanele se recupereaz\u0103 complet. Utilizarea unor tratamente suplimentare care protejeaz\u0103 \u021besutul cerebral de leziuni, fie imediat \u00eenainte, fie \u00een timpul \u00eendep\u0103rt\u0103rii cheagurilor, ar putea spori efectele tratamentelor standard \u0219i ar \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi considerabil recuperarea pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, un studiu recent finan\u021bat de National Institutes of Health (NIH) \u0219i publicat \u00een Stroke<\/em><\/a>, a testat recent \u0219ase tratamente promi\u021b\u0103toare pentru accidentul vascular cerebral \u0219i a g\u0103sit unul,  acidul uric, care s-a dovedit eficient.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, \u00een cadrul unui studiu preclinic, roz\u0103toarele tratate cu acid uric au prezentat rezultate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite pe termen lung dup\u0103 un accident vascular cerebral ischemic acut. Constat\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103 tratamentul poate func\u021biona ca o terapie suplimentar\u0103 la tratamentele standard pentru accidentul vascular cerebral la om.<\/p>\n\n\n\n

Condu\u0219i de Enrique Leira, M.D., \u0219i Anil Chauhan, Ph.D., de la Universitatea din Iowa, Iowa City, cercet\u0103torii au utilizat un model bine stabilit de accident vascular cerebral la roz\u0103toare, care simuleaz\u0103 \u00eendeaproape accidentul vascular cerebral la om. Ei au administrat acid uric intravenos sau solu\u021bie salin\u0103 de control \u0219i au monitorizat recuperarea animalelor pe parcursul unei luni. Evalu\u0103rile comportamentale \u0219i neurologice, inclusiv scan\u0103rile RMN, au fost utilizate pentru a evalua efectele tratamentului.<\/p>\n\n\n\n

\u0218oarecii trata\u021bi cu acid uric au avut o func\u021bie senzorimotorie mai bun\u0103 – principala m\u0103sur\u0103 de rezultat – la 30 de zile dup\u0103 accidentul vascular cerebral. De asemenea, mai multe animale din grupul cu acid uric au supravie\u021buit accidentului vascular cerebral comparativ cu animalele de control. Cu toate acestea, unele m\u0103suri secundare de rezultat, cum ar fi leziunile cerebrale, nu au fost reduse.<\/p>\n\n\n\n

Echipele de cercetare au folosit un num\u0103r egal de animale de sex masculin \u0219i feminin \u0219i au studiat \u0219oareci mai \u00een v\u00e2rst\u0103, tineri \u0219i obezi, precum \u0219i \u0219obolani cu hipertensiune arterial\u0103. Acidul uric a fost eficient \u00een toate grupurile, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 tratamentul ar putea avea rezultate bune \u00een studiile pe oameni, inclusiv la persoanele cu comorbidit\u0103\u021bi de accident vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, legat de tratament,  progresele terapeutice, inclusiv perfec\u021bionarea terapiei trombolitice \u0219i extinderea utiliz\u0103rii trombectomiei mecanice, au transformat tratamentul AVC acut. Ferestrele de tratament extinse \u0219i tehnicile \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite au crescut num\u0103rul de pacien\u021bi eligibili pentru aceste interven\u021bii salvatoare. \u00cen plus, agen\u021bii neuroprotectori \u0219i terapiile antiinflamatorii sunt \u00een curs de cercetare, oferind noi c\u0103i poten\u021biale de tratament.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i \u00eengrijirea post accident vascular cerebral a adoptat strategii de reabilitare personalizate, integr\u00e2nd echipe multidisciplinare pentru a aborda recuperarea fizic\u0103, cognitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Tele-reabilitarea a ap\u0103rut ca un instrument crucial, dep\u0103\u0219ind barierele geografice \u0219i oferind \u00eengrijire continu\u0103 supravie\u021buitorilor accidentului vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Iar abord\u0103rile centrate pe pacient pun acum accentul pe luarea \u00een comun a deciziilor \u0219i pe implicarea \u00eengrijitorilor, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind rezultatele generale \u0219i calitatea vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, tehnologiile emergente, cum ar fi inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea automat\u0103, sunt promi\u021b\u0103toare pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea predic\u021biei precoce a riscului \u0219i a interven\u021biei, dar necesit\u0103 validare suplimentar\u0103 \u00een contexte clinice.<\/p>\n\n\n\n

Gestionarea accidentelor vasculare cerebrale minore \u0219i a atacurilor ischemice tranzitorii necesit\u0103, de asemenea, mai mult\u0103 aten\u021bie, deoarece acestea semnaleaz\u0103 adesea riscuri vasculare mai mari.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 avem toate aceste progrese, de ce mai s\u0103rb\u0103torim Ziua mondial\u0103 a accidentului vascular cerebral?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Scopul ei ini\u021bial a fost de a cre\u0219te gradul de con\u0219tientizare cu privire la aceast\u0103 afec\u021biune grav\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca parte a demersului de educare, \u00een cei 11 ani de c\u00e2nd aceasta este celebrat\u0103, s-a promovat constant \u00eendemnul F.A.S.T. pentru recunoa\u0219terea semnelor accidentului vascular cerebral: F – C\u0103derea fe\u021bei <\/strong>(\u201dface<\/em>\u201d \u00een englez\u0103), A – Sl\u0103biciunea bra\u021belor <\/strong>(\u201darms<\/em>\u201d \u00een englez\u0103), S – Dificult\u0103\u021bi de vorbire <\/strong>(\u201dspeech<\/em>\u201d \u00een englez\u0103), T – Timpul de a suna <\/strong>(\u201dtime<\/em>\u201d \u00een englez\u0103).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ini\u021bial, organiza\u021bia s-a concentrat pe educa\u021bia public\u0103 \u0219i pe prevenire, de-a lungul anilor, mi\u0219carea a luat o amploare semnificativ\u0103. Ea a devenit un efort global de reducere a impactului. S-au \u00eenregistrat progrese mari \u00een ceea ce prive\u0219te tratamentul \u0219i cuno\u0219tin\u021bele publice.<\/p>\n\n\n\n

Viziunea se extinde acum dincolo de simpla con\u0219tientizare. Aceasta include asigurarea accesului la o \u00eengrijire de calitate a accidentelor vasculare cerebrale la nivel mondial. Accentul se pune, de asemenea, pe reabilitare \u0219i sprijin pentru supravie\u021buitori.<\/p>\n\n\n\n

Campania aceasta este o dovad\u0103 a colabor\u0103rii globale \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Ea continu\u0103 s\u0103 inspire ac\u021biuni \u00een comunit\u0103\u021bile de pretutindeni, celebreaz\u0103 c\u0103l\u0103toria cunoa\u0219terii \u00een domeniu, iar obiectivul final este o lume f\u0103r\u0103 efectele devastatoare ale accidentului vascular cerebral.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/heart-attack-stroke-heart-failure-linked-to-preventable-risk-factors<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.urmc.rochester.edu\/news\/publications\/health-matters\/why-are-strokes-increasing-in-young-adults<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.urmc.rochester.edu\/news\/publications\/health-matters\/why-are-strokes-increasing-in-young-adults<\/a><\/li>
  4. https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11872241\/<\/a><\/li>
  5. https:\/\/www.cam.ac.uk\/research\/news\/new-treatment-could-reduce-brain-damage-from-stroke-study-in-mice-shows<\/a><\/li>
  6. https:\/\/www.nih.gov\/news-events\/news-releases\/nih-funded-study-identifies-potential-new-stroke-treatment<\/a><\/li>
  7. https:\/\/www.stroke.org\/en\/help-and-support\/resource-library\/lets-talk-about-stroke\/high-blood-pressure<\/a><\/li>
  8. https:\/\/www.artemishospitals.com\/blog\/world-stroke-day#96abd5fa<\/a><\/li>
  9. Sursa foto: https:\/\/www.freepik.com\/<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 6 minute Aceasta este tema Zilei mondiale de lupt\u0103 \u00eempotriva accidentului vascular cerebral 2025 \u0219i \u00eendemnul campaniei Organiza\u021biei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral (WSO). De ce aceast\u0103 tem\u0103 \u00een acest an? Multe victime ale accidentelor vasculare cerebrale nu primesc tratament la timp deoarece semnele nu sunt observate sau sunt ignorate. Dac\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9434,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,6],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9444"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9444"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9445,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9444\/revisions\/9445"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9434"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}