{"id":9480,"date":"2025-11-24T17:54:20","date_gmt":"2025-11-24T15:54:20","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9480"},"modified":"2025-12-17T15:29:23","modified_gmt":"2025-12-17T13:29:23","slug":"impactul-expozomului-asupra-sanatatii-noastre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9480","title":{"rendered":"Impactul expozomului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">\u00cen Australia \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri cu venituri ridicate, cre\u0219terile dramatice ale ratelor de cancer la tineri din ultimii ani au st\u00e2rnit \u00eengrijorare.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103 o cre\u0219tere brusc\u0103 a obezit\u0103\u021bii, a sedentarismul \u0219i expunerea crescut\u0103 la materiale plastice ar putea juca un rol, precum \u0219i modific\u0103ri ale microbiomului tinerilor cauzate de consumul de alimente ultraprocesate \u0219i de utilizarea mai multor antibiotice.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen acest context, sunt \u00een curs de desf\u0103\u0219urare eforturi de cercetare pentru a \u00een\u021belege mai bine impactul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii al expunerilor fizice, chimice, psihologice \u0219i sociale cu care ne confrunt\u0103m de-a lungul vie\u021bii. Colectiv, ace\u0219ti factori sunt cunoscu\u021bi sub denumirea de &#8222;<strong><em>expozom<\/em><\/strong>&#8222;.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image.jpeg\"><img src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image.jpeg\" alt=\"A number of people, blurred by their motion, cross a city street as cars sit nearby.\" class=\"wp-image-9481\" width=\"561\" height=\"315\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image.jpeg 409w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/image-300x169.jpeg 300w\" sizes=\"(max-width: 561px) 100vw, 561px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>\u00cen mai anul acesta, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din Australia \u0219i alte c\u00e2teva \u021b\u0103ri s-au reunit \u00een Statele Unite ale Americii (SUA) pentru a pune bazele unei ini\u021biative globale de cercetare denumit\u0103 \u201cThe Human Exposome Project\u201d (Proiectul Expozomului Uman), \u00een contrast cu \u201cThe Human Genome Project\u201d (Proiectul Genomului Uman), care s-a \u00eencheiat acum c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Noul proiect interna\u021bional \u00ee\u0219i propune s\u0103 inventarieze \u0219i catalogheze \u00eentreaga expunere uman\u0103 pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i a preveni bolile. Este un efort global de \u201dcartografiere sistematic\u0103 a tuturor expunerilor la mediu \u0219i a efectelor acestora asupra biologiei umane\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu aproximativ 125.000 de copii \u0219i p\u0103rin\u021bi \u00eenscri\u0219i, din Generation Victoria &#8211; sau GenV, cum \u00eei numesc australienii pe cei n\u0103scu\u021bi \u00een statul Victoria din Australia \u00eentre 2021 \u0219i 2023 \u2013 acest proiect este pe cale s\u0103 devin\u0103 unul dintre cele mai mari studii de s\u0103n\u0103tate de acest tip din lume.<\/p>\n\n\n\n<p>Directorul \u0219tiin\u021bific, Melissa Wake, medic pediatru din Melbourne, Australia spune \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een centrul s\u0103u se afl\u0103 o &#8222;idee simpl\u0103&#8221;. &#8222;<em>La nivelul popula\u021biei, din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni mor din cauza unor boli pe care ar trebui s\u0103 le putem preveni&#8230; \u0219i acum a devenit clar c\u0103 copiii risc\u0103 s\u0103 aib\u0103 o durat\u0103 de via\u021b\u0103 mai scurt\u0103 dec\u00e2t p\u0103rin\u021bii lor<\/em>&#8222;, spune profesorul Melissa Wake.&#8221;<em>Ne-am \u00eentrebat: Cum putem schimba traiectoriile de via\u021b\u0103 ale popula\u021biei noastre prin cercetare? Cum putem ajuta oamenii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cea mai lung\u0103 \u0219i mai s\u0103n\u0103toas\u0103 via\u021b\u0103?<\/em>&#8222;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 2021, profesorul Melissa Wake \u0219i colegii s\u0103i de la Murdoch Children&#8217;s Research Institute din Australia au \u00eenceput recrutarea pentru Generation Victoria sau GenV, acest studiu important pe termen lung care va urm\u0103ri s\u0103n\u0103tatea a peste 50 000 de copii \u0219i a p\u0103rin\u021bilor acestora de-a lungul vie\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n<p>GenV va urm\u0103ri bebelu\u0219ii \u0219i p\u0103rin\u021bii acestora pentru a ajuta la abordarea unor probleme precum astmul, obezitatea \u0219i bolile mintale. Scopul cercet\u0103rii este de a \u00een\u021belege ce modeleaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea \u00een primii ani de via\u021b\u0103 \u0219i la mijlocul vie\u021bii \u0219i de a identifica factorii care contribuie la dezvoltarea bolilor.<\/p>\n\n\n\n<p><em>&#8222;Suntem interesa\u021bi de rezultatele [de s\u0103n\u0103tate] pe termen lung &#8230; lucruri precum cancerul, bolile de inim\u0103, accidentul vascular cerebral, osteoporoza \u0219i Alzheimer<\/em>&#8222;, spune profesorul Melissa Wake. &#8222;<em>Dar \u0219i lucruri de pe care le experimenteaz\u0103 copiii \u00een ace\u0219ti ani&#8230;.Ideea este s\u0103 lucr\u0103m cu oamenii dintr-o \u00eentreag\u0103 popula\u021bie, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 m\u0103sur\u0103m toate straturile despre care \u0219tim c\u0103 sunt importante pentru s\u0103n\u0103tate \u0219i apoi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi de fapt c\u0103ile de prevenire [a bolilor].<\/em>&#8222;<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a face acest lucru, cercet\u0103torii vor capta informa\u021bii despre ADN-ul participan\u021bilor, precum \u0219i despre condi\u021biile fizice, chimice, psihologice \u0219i sociale la care sunt expu\u0219i &#8211; cunoscute sub denumirea colectiv\u0103 de &#8222;expozom&#8221; sau expunere uman\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Expozomul este o m\u0103sur\u0103 a tuturor expunerilor de mediu sau externe cu care ne confrunt\u0103m de-a lungul vie\u021bii \u0219i a modului \u00een care acestea ne afecteaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea. Acesta include totul, de la alimenta\u021bie, stil de via\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i venituri la poluarea aerului, expuneri chimice \u0219i condi\u021bii climatice. De asemenea, cuprinde procese interne, cum ar fi microbiomul (sau bacteriile intestinale), procesele inflamatorii \u0219i factorii metabolici, care sunt modelate, cel pu\u021bin par\u021bial, de expunerile externe.<\/p>\n\n\n\n<p>Fenna Sill\u00e9, cercet\u0103tor la Universitatea Johns Hopkins din SUA, spune c\u0103, de\u0219i aproape toate bolile au o component\u0103 genetic\u0103, expozomul joac\u0103 adesea un rol esen\u021bial, \u00een special \u00een dezvoltarea bolilor cronice &#8222;Se estimeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 70 % &#8211; \u0219i pentru unele boli [cronice] chiar 90 % &#8211; din risc se datoreaz\u0103 expunerii la mediu&#8221;, a declarat Dr. Fenna Sill\u00e9. <strong>&#8222;Dac\u0103 genomul este amprenta biologic\u0103, expozomul este \u00eenregistrarea pe tot parcursul vie\u021bii a modului \u00een care lumea interac\u021bioneaz\u0103 cu aceast\u0103 amprent\u0103&#8221;.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Domeniul de cercetare al expozomului s-a dezvoltat \u00een ultimii ani, \u00een special \u00een Europa, unde cercet\u0103torii au investigat rela\u021bia dintre expunerile la mediu \u0219i afec\u021biuni precum bronhopneumopatia obstructiv\u0103 cronic\u0103, diabetul de tip 1, boala celiac\u0103, alergiile \u0219i astmul.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i studierea modului \u00een care factorii de mediu influen\u021beaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea uman\u0103 nu este o idee nou\u0103, progresele \u00eenregistrate \u00een domeniul inteligen\u021bei artificiale \u0219i al modelelor de calcul \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 pot &#8222;\u00eencepe cu adev\u0103rat s\u0103 se ocupe&#8221; de complexitatea expunerilor care se suprapun \u0219i interac\u021bioneaz\u0103, spune Nick Osborne, epidemiolog \u0219i toxicolog la Universitatea din Queensland, Australia. &#8222;<em>Expozomul presupune \u00een\u021belegerea faptului c\u0103 organismul este un sistem foarte complex, dar care interac\u021bioneaz\u0103 \u0219i cu un mediu foarte complex<\/em>&#8222;.<\/p>\n\n\n\n<p>Desc\u00e2lcirea efectelor diferitelor expuneri este o provocare, spune Dr. Nick Osborne, \u00een parte pentru c\u0103 multe boli par a fi rezultatul unei interac\u021biuni complexe \u00eentre mediul nostru \u0219i genele noastre. &#8222;Destul de des s-ar putea s\u0103 ai genele &#8222;rele&#8221;, dar dac\u0103 nu e\u0219ti expus la mediul &#8222;r\u0103u&#8221;, nu te alegi cu boala&#8221;, spune el. <em>&#8222;Ar putea fi vorba de ni\u0219te modific\u0103ri destul de subtile ale structurii genetice, combinate cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor &#8230; care duc apoi la apari\u021bia multora dintre aceste boli.&#8221;<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Modalit\u0103\u021bile prin care cercet\u0103torii m\u0103soar\u0103 impactul diferitelor expuneri asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii variaz\u0103 \u0219i, \u00een unele cazuri, implic\u0103 examinarea proceselor fiziologice ale unei persoane, spune Dr. Fenna Sill\u00e9. &#8222;<em>Chiar dac\u0103 nu pute\u021bi m\u0103sura totul \u00een fiecare zi &#8230; exist\u0103 expuneri, at\u00e2t interne, c\u00e2t \u0219i externe, care las\u0103 un fel de amprent\u0103<\/em>&#8222;. Efectele epigenetice, care includ modific\u0103ri ale modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 genele dumneavoastr\u0103 ca urmare a comportamentelor \u0219i a mediului, sunt un exemplu. &#8222;<em>Dar \u0219i metabolismul dumneavoastr\u0103, de exemplu &#8230; este afectat de lucruri care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut<\/em>.&#8221;<\/p>\n\n\n\n<p>Ini\u021bial, cercet\u0103torii din proiectul GenV se vor baza \u00een principal pe dosarele clinice existente \u0219i pe probele biologice care sunt colectate \u00een mod obi\u0219nuit \u00een timpul sarcinii \u0219i copil\u0103riei timpurii, cum ar fi probele de s\u00e2nge. P\u0103rin\u021bii vor fi, de asemenea, invita\u021bi s\u0103 furnizeze mostre de saliv\u0103 \u0219i de lapte matern, precum \u0219i informa\u021bii (prin intermediul unei aplica\u021bii) despre s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103 a copiilor lor \u00een timpul primilor ani de via\u021b\u0103.&nbsp; Pe m\u0103sur\u0103 ce copiii din cadrul studiului cresc, vor fi colectate date mai detaliate privind s\u0103n\u0103tatea lor la v\u00e2rstele de 6, 11 \u0219i 16 ani, precum \u0219i de la p\u0103rin\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n<p>&#8222;<em>Vom \u00eencerca s\u0103 m\u0103sur\u0103m acele c\u0103i importante de dezvoltare [a bolilor] pentru copii \u0219i p\u0103rin\u021bi<\/em>&#8222;, spune profesorul Melissa Wake. &#8222;<em>Lucruri precum: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu tensiunea lor arterial\u0103? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu cre\u0219terea lor, cu compozi\u021bia lor corporal\u0103? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt \u00een creierul lor? Ceea ce dorim s\u0103 facem este s\u0103 m\u0103sur\u0103m de fapt semnalele de s\u0103n\u0103tate care se afl\u0103 \u00eentre factorii de risc \u0219i rezultatele pe termen lung care ne intereseaz\u0103<\/em>.&#8221;<\/p>\n\n\n\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103surarea indicatorilor de s\u0103n\u0103tate, profesorul Melissa Wake spune c\u0103 cercet\u0103torii vor colecta date la nivel de familie \u0219i comunitate, precum \u0219i informa\u021bii despre &#8222;<em>calitatea aerului, clim\u0103, medii construite, oportunit\u0103\u021bi de cump\u0103r\u0103turi, aprovizionarea cu alimente<\/em>&#8221; \u0219i alte straturi ale expunerii. Pentru a face acest lucru, ei se vor baza pe elemente precum h\u0103r\u021bi prin satelit, monitoare ambientale \u00een s\u0103lile de clas\u0103 \u0219i \u00een case, seturi de date de mediu \u0219i instrumente de &#8222;cartografiere social\u0103 \u0219i politic\u0103&#8221;. &#8222;<em>Pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii trec prin via\u021b\u0103, putem lucra cu ei \u0219i s\u0103 le spunem<\/em>: &#8222;<em>Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu parcursul t\u0103u, spre deosebire de al altora, \u0219i putem de fapt s\u0103 modific\u0103m acest lucru<\/em>?&#8221;&#8221;<\/p>\n\n\n\n<p>Un avantaj cheie al studiului, spune profesorul Melissa Wake, este capacitatea cercet\u0103torilor nu numai de a observa schimb\u0103rile \u00een timp, ci \u0219i de a testa eficacitatea diferitelor interven\u021bii de s\u0103n\u0103tate. &#8222;<em>Una dintre modalit\u0103\u021bile de a face descoperiri este de a \u00eentreprinde interven\u021bii<\/em>&#8222;, spune ea. &#8222;<em>Suntem deosebit de interesa\u021bi de &#8230; testarea efectiv\u0103: putem schimba riscul [de boal\u0103]? C\u00e2t de mult putem schimba riscul? Face aceasta o diferen\u021b\u0103 \u00een rezultatele care conteaz\u0103?<\/em>\u201d &#8222;<em>\u0218i pentru c\u0103 avem acest orizont pe termen lung, ar trebui s\u0103 fim capabili s\u0103 ne uit\u0103m la 20, 30, 40 de ani \u00een viitor.<\/em>&#8222;<\/p>\n\n\n\n<p>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/p>\n\n\n\n<p><em>Traducere \u0219i adaptare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li><a href=\"https:\/\/www.abc.net.au\/news\/health\/2025-08-14\/exposome-environmental-exposure-health-impact-study\/105619562\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.abc.net.au\/news\/health\/2025-08-14\/exposome-environmental-exposure-health-impact-study\/105619562<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.abc.net.au\/news\/health\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.abc.net.au\/news\/health<\/a> <em>&#8211; Four Corners: Rob Hill<\/em><\/li><\/ol>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute \u00cen Australia \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri cu venituri ridicate, cre\u0219terile dramatice ale ratelor de cancer la tineri din ultimii ani au st\u00e2rnit \u00eengrijorare. Cercet\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103 o cre\u0219tere brusc\u0103 a obezit\u0103\u021bii, a sedentarismul \u0219i expunerea crescut\u0103 la materiale plastice ar putea juca un rol, precum \u0219i modific\u0103ri ale microbiomului [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9481,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9480"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9480"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9482,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9480\/revisions\/9482"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9481"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}