{"id":9483,"date":"2025-11-24T17:56:52","date_gmt":"2025-11-24T15:56:52","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9483"},"modified":"2025-12-17T15:29:27","modified_gmt":"2025-12-17T13:29:27","slug":"cum-a-evoluat-intelegerea-cauzelor-si-efectelor-inflamatiei-cronice-a-creierului-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9483","title":{"rendered":"Cum a evoluat \u00een\u021belegerea cauzelor \u0219i efectelor inflama\u021biei cronice a creierului \u2013 episodul 1"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Tulbur\u0103rile neurodegenerative, care implic\u0103 deteriorarea neuronilor \u00een mod progresiv, duc\u00e2nd la demen\u021b\u0103, deficien\u021be motorii \u0219i alte deficien\u021be func\u021bionale, constituie deja o provocare substan\u021bial\u0103 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n

Boala Alzheimer, care este cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103, bolile Parkinson \u0219i Huntington, scleroza multipl\u0103 (SM), encefalita, accidentul vascular cerebral, scleroza lateral\u0103 amiotrofic\u0103 (SLA), schizofrenia, tumorile cerebrale, epilepsia, migrenele, miopatia \u0219i neuropatia, meningita, durerea cronic\u0103 \u0219i boala cerebral\u0103 asociat\u0103 cu COVID-19 afecteaz\u0103, \u00eempreun\u0103, cel pu\u021bin 3 miliarde de persoane din \u00eentreaga lume.<\/p>\n\n\n\n

<\/a>Boala Alzheimer a fost descris\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1906, dar oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eenceput s\u0103 dezlege misterul cauzei sale \u00een urm\u0103 cu doar 40 de ani. \u00cen prezent, cercet\u0103torii accept\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 c\u0103 dou\u0103 molecule se g\u0103sesc la niveluri ridicate \u00een creierul persoanelor cu Alzheimer: amiloid-beta, care formeaz\u0103 pl\u0103ci \u00een creier, \u0219i tau, care formeaz\u0103 \u00eencurc\u0103turi. Ambele contribuie la moartea celulelor cerebrale (neuroni) implicate \u00een g\u00e2ndire, duc\u00e2nd la demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen prezent, numeroase studii indic\u0103 faptul c\u0103 neuroinflamarea joac\u0103 un rol fundamental \u00een evolu\u021bia modific\u0103rilor neuropatologice care se observ\u0103 \u00een boala Alzheimer. \u00cencep\u00e2nd cu anii 1980, au fost raportate proteine \u0219i celule legate de sistemul imunitar situate \u00een imediata apropiere a pl\u0103cilor \u03b2-amiloide.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu anii 1990, au fost publicate mai multe studii epidemiologice \u0219i observa\u021bionale de amploare care indicau faptul c\u0103 tratamentele antiinflamatorii utilizate \u00een boli precum artrita reumatoid\u0103 prezentau calit\u0103\u021bi protectoare \u00eempotriva apari\u021biei bolii Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i totu\u0219i, chiar \u0219i ast\u0103zi, cercet\u0103torii \u00een\u021beleg foarte pu\u021bine despre modul \u00een care inflama\u021bia, acest r\u0103spuns imunitar comun, contribuie la dezvoltarea bolilor cerebrale \u0219i a altor tulbur\u0103ri neurologice, chiar dac\u0103 ultimii ani au adus o explozie a cercet\u0103rilor \u0219i descoperirilor legate de cauzele \u0219i efectele inflama\u021biei cronice a creierului.<\/p>\n\n\n\n

Inflama\u021bia este un proces pozitiv de vindecare, fiind r\u0103spunsul natural al sistemului imunitar la leziuni, boli sau infec\u021bii. Aceast\u0103 vindecare are loc \u0219i \u00een creier, fie c\u0103 este declan\u0219at\u0103 de un agent patogen, fie de o leziune direct\u0103 cauzat\u0103 de un impact fizic, de exemplu o como\u021bie cerebral\u0103 sau un traumatism cranio-cerebral (TCC). Atunci c\u00e2nd \u021besutul din creier (sau m\u0103duva spin\u0103rii) se inflameaz\u0103, se vorbe\u0219te de neuroinflamare<\/em>. Celulele creierului sunt afectate direct \u00een timpul unui r\u0103spuns neuroinflamator, iar o persoan\u0103 poate suferi modific\u0103ri temporare ale proceselor mentale \u0219i emo\u021bionale – g\u00e2ndire, concentrare, comportament, dispozi\u021bie, oboseal\u0103, motiva\u021bie \u0219i a\u0219a mai departe.  Cu toate acestea, dac\u0103 inflama\u021bia devine cronic\u0103<\/em>, adic\u0103 dureaz\u0103 sau reapare cu o anumit\u0103 frecven\u021b\u0103 timp de luni sau ani, aceasta poate fi o preocupare serioas\u0103 pentru pacien\u021bi. \u00cen inflama\u021bia cronic\u0103, sistemul imunitar poate \u00eencepe s\u0103 atace \u021besuturile s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n\n\n\n

Neuro-inflamarea cronic\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin activarea excesiv\u0103 a celulelor gliale, inclusiv microglia \u0219i astrocitele. Aceste celule elibereaz\u0103 citokine proinflamatorii, chemokine \u0219i ROS, care pot agrava leziunile neuronale \u0219i pot duce la deteriorarea neuronal\u0103 progresiv\u0103 observat\u0103 \u00een boli precum boala Alzheimer, boala Parkinson \u0219i scleroza multipl\u0103. Aceast\u0103 perturbare permite celulelor imune periferice s\u0103 se infiltreze \u00een sistemul nervos central, perpetu\u00e2nd astfel inflama\u021bia \u0219i leziunile neuronale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen boala Alzheimer, se presupune c\u0103 principalul factor de activare a microgliei este prezen\u021ba amiloid-beta (A\u03b2). Microglia activat\u0103 r\u0103spunde la A\u03b2, determin\u00e2nd migrarea c\u0103tre pl\u0103ci \u0219i fagocitoza A\u03b2. Microglia se m\u0103re\u0219te \u0219i, dup\u0103 perioade prelungite, nu mai este capabil\u0103 s\u0103 proceseze A\u03b2. La \u00eenceputul patogenezei bolii Alzheimer, r\u0103spunsul imun montat duce la eliminarea A\u03b2 \u0219i s-a demonstrat c\u0103 exercit\u0103 efecte pozitive asupra patologiilor asociate bolii Alzheimer \u00een sistemele modelelor animale. Cu toate acestea, s-a demonstrat c\u0103 activarea prelungit\u0103 a r\u0103spunsului imunitar duce la o exacerbare a patologiei Alzheimer, probabil ca urmare a activ\u0103rii sus\u021binute a microgliei \u00eentr-o bucl\u0103 de feed forward, denumit\u0103 microglioz\u0103 reactiv\u0103. Aceasta duce la o acumulare de A\u03b2 \u0219i la o singularizare sus\u021binut\u0103 a citokinelor proinflamatorii care \u00eencep s\u0103 afecteze neuronii.<\/p>\n\n\n\n

Activarea sus\u021binut\u0103 duce, de asemenea, la o sc\u0103dere a eficien\u021bei microgliei de a lega \u0219i fagocita A\u03b2 \u0219i la o sc\u0103dere a activit\u0103\u021bii enzimatice de degradare a A\u03b2 a microgliei, ceea ce duce, la r\u00e2ndul s\u0103u, la o capacitate redus\u0103 de a descompune pl\u0103cile de A\u03b2. Cu toate acestea, datele indic\u0103 faptul c\u0103 capacitatea microglial\u0103 de a produce citokine pro-inflamatorii nu este afectat\u0103. Aceste date demonstreaz\u0103 o caracteristic\u0103 unic\u0103 a patogenezei, \u00een sensul c\u0103 eliminarea general\u0103 a A\u03b2 este compromis\u0103 \u00een timp ce activarea imunitar\u0103 continu\u0103 simultan. Eliberarea continu\u0103 a citokinelor proinflamatorii \u0219i a neurotoxinelor asociate din microglie are rolul de a exacerba neuroinflamarea \u0219i de a contribui la neurodegenerare, duc\u00e2nd la activarea unui num\u0103r \u0219i mai mare de microglii.<\/p>\n\n\n\n

Date mai recente indic\u0103 faptul c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce microglia devine mai pu\u021bin capabil\u0103 s\u0103 elimine A\u03b2, macrofagele periferice pot fi recrutate pentru depunerea pl\u0103cilor de A\u03b2 \u00een \u00eencercarea de a elimina A\u03b2. Recrutarea macrofagelor periferice \u00een creier exacerbeaz\u0103 probabil efectele inflama\u021biei sus\u021binute \u0219i, astfel, patologia Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen boala autoimun\u0103 scleroz\u0103 multipl\u0103 (SM), sistemul imunitar atac\u0103 mielina, izola\u021bia gras\u0103 care \u00eenconjoar\u0103 fibrele nervoase din creier \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii. Aceasta duce la simptome precum sl\u0103biciune muscular\u0103 \u0219i dificult\u0103\u021bi de mers, precum \u0219i probleme de memorie \u0219i g\u00e2ndire.<\/p>\n\n\n\n

Boala este de dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei ori mai frecvent\u0103 la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi, iar simptomele devin adesea mai debilitante dup\u0103 menopauz\u0103. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce, dup\u0103 zeci de ani de cercetare. Modelele clinice care arat\u0103 rate mai ridicate ale bolii la femei sunt „un indiciu foarte valoros” c\u0103 diferen\u021ba poate fi determinat\u0103 de o gen\u0103 legat\u0103 de cromozomul X. O gen\u0103 legat\u0103 de cromozomul X numit\u0103 KDM6A prezint\u0103 o activitate mai mare la femei dec\u00e2t la b\u0103rba\u021bi \u0219i este legat\u0103 de inflama\u021bia creierului, ceea ce poate explica ratele mai ridicate de scleroz\u0103 multipl\u0103 observate la femei.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a vedea dac\u0103 genele legate de cromozomul X ar putea explica ratele mai ridicate de SM la femei, Dr Rhonda Voskuhl, neurolog \u0219i neurocercet\u0103tor la UCLA, SUA, \u0219i colegii s\u0103i au analizat datele existente pentru microglia uman\u0103, principalele celule imunitare din creier. Ei au analizat celulele de la b\u0103rba\u021bi \u0219i femei cu SM. Comparativ cu cele de la b\u0103rba\u021bi, microglia femeilor avea niveluri mai ridicate ale unei proteine numite KDM6A, care este codificat\u0103 de gena KDM6A de pe cromozomul X. Celulele femeilor au prezentat, de asemenea, niveluri mai ridicate de activitate a genelor legate de imunitate.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a investiga rolul genei KDM6A \u00een creier, cercet\u0103torii au utilizat tehnici de „eliminare” a activit\u0103\u021bii genei la \u0219oarecii de laborator – \u00een special \u00een microglia roz\u0103toarelor. \u0218oarecii femele knockout mergeau mai bine, iar \u021besutul lor cerebral prezenta mai pu\u021bine leziuni nervoase \u0219i mai multe fibre nervoase intacte, acoperite cu mielin\u0103, comparativ cu \u0219oarecii femele cu gena KDM6A func\u021bional\u0103. \u0218oarecii femele knockout au prezentat, de asemenea, mai pu\u021bine infiltra\u021bii ale celulelor imunitare, numite celule T, comparativ cu \u0219oarecii femele cu gene KDM6A func\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u0219tergerea genei KDM6A nu a avut niciun efect la \u0219oarecii masculi, au raportat cercet\u0103torii \u00een noul studiu, publicat la 15 octombrie \u00een revista Science Translational Medicine. Descoperirea sugereaz\u0103 c\u0103 gena KDM6A ar putea alimenta inflama\u021bia creierului la femele, deoarece acestea au dou\u0103 copii ale genei, iar o copie „scap\u0103” de silen\u021biere. Astfel, femelele pot primi o doz\u0103 mai mare de protein\u0103 KDM6A. Acest lucru indic\u0103 posibilitatea unor tratamente specifice sexului, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 at\u00e2t activitatea KDM6A, c\u00e2t \u0219i efectele metforminului difer\u0103 \u00eentre b\u0103rba\u021bi \u0219i femei. Dac\u0103 un astfel de tratament ar fi testat numai la b\u0103rba\u021bi sau \u00eentr-un grup mixt de participan\u021bi la studiu, eficacitatea sa la femei ar putea s\u0103 nu fie vizibil\u0103, a explicat , Dr Rhonda Voskuhl; astfel, datele de la femei ar trebui s\u0103 fie colectate \u0219i analizate \u00een mod izolat.<\/p>\n\n\n\n

Aceste constat\u0103ri sugereaz\u0103, de asemenea, o interac\u021biune \u00eentre hormoni \u0219i inflama\u021bia legat\u0103 de cromozomi. Lucr\u0103ri anterioare au ar\u0103tat c\u0103 estrogenul contracareaz\u0103 \u00een general inflama\u021bia din organism, ajut\u00e2nd la echilibrarea activit\u0103\u021bii imunitare care ap\u0103r\u0103 creierul feminin \u00eempotriva agen\u021bilor patogeni \u0219i a inflama\u021biei excesive \u00een timpul anilor de reproducere, a spus, Dr Rhonda Voskuhl. „Deci, atunci c\u00e2nd nivelurile de estrogen scad \u00een menopauz\u0103<\/em>„, a spus ea, „pierde\u021bi aceast\u0103 protec\u021bie<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 teorie legat\u0103 de inflama\u021bia creierului \u0219i bolile neurodegenerative s-a dezvoltat \u00een ultimii ani, pe baza rezultatelor unei cercet\u0103ri efectuate \u00een 2008 de neurovirologul Renee Douville, acum la Universitatea Manitoba din Winnipeg, Canada.  Acesta a observat ceva ciudat \u00een creierul persoanelor care au murit din cauza sclerozei laterale amiotrofice (ALS sau boala Lou Gehrig): proteine virale. Genomurile noastre sunt pline de ADN provenit din infec\u021bii virale str\u0103vechi, cunoscut sub numele de gene salt\u0103toare. Majoritatea acestora sunt retrotranspozoni, care se copiaz\u0103 prin intermediari ARN; o parte mai mic\u0103 sunt transpozoni ADN de tip cut-and-paste. Unii retrotranspozoni, dup\u0103 at\u00e2ta timp, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 capacitatea de a s\u0103ri \u00een jurul ADN-ului uman. Pentru a face acest lucru, ele se copiaz\u0103 cu ajutorul enzimei transcriptaz\u0103 invers\u0103, care este utilizat\u0103 \u0219i de unii viru\u0219i precum HIV pentru a copia secven\u021be ARN \u00een ADN. Odat\u0103 copiate, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele viru\u0219ilor pot ap\u0103rea \u00een loca\u021bii noi pe cromozomi.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi retrotranspozoni par a fi inofensivi, de cele mai multe ori. Dar Renee Douville \u0219i al\u021bii analizeaz\u0103 posibilitatea ca unii retrotranspozoni trezi\u021bi la via\u021b\u0103 s\u0103 produc\u0103 daune grave: acestea pot degrada celulele nervoase \u0219i pot declan\u0219a inflama\u021bii \u0219i pot sta la baza unor cazuri de boal\u0103 Alzheimer \u0219i ALS. Celula reac\u021bioneaz\u0103, \u00een mod rezonabil, printr-o inflama\u021bie defensiv\u0103, care este frecvent asociat\u0103 cu neurodegenerarea. Retrotransposonii par, de asemenea, s\u0103 fac\u0103 echip\u0103 cu proteine legate \u00een mod clasic de neurodegenerare, deterior\u00e2nd sau ucig\u00e2nd celulele nervoase \u0219i poate chiar declan\u0219\u00e2nd boala. O echip\u0103 a raportat \u00een 2017 c\u0103 numeroase gene de acest tip au fost activate \u00een creierul anumitor persoane cu ALS.<\/p>\n\n\n\n

Retrotranspozonii \u00eens\u0103 nu pot explica toate cazurile de neurodegenerare, iar teoria care leag\u0103 retrotranspozonii de bolile neurodegenerative este \u00eenc\u0103 \u00een curs de dezvoltare. Acum, dup\u0103 mai bine de un deceniu de studiu al acestei posibilit\u0103\u021bi pe \u021besuturi cerebrale umane, pe mu\u0219te de fructe \u0219i pe \u0219oareci, cercet\u0103torii \u00ee\u0219i supun ideile testului suprem: studii clinice pe persoane cu ALS, Alzheimer \u0219i afec\u021biuni conexe. Aceste studii, care \u00eemprumut\u0103 medicamente antiretrovirale din farmacopeea HIV, au dat rezultate preliminare, dar promi\u021b\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce aceast\u0103 teorie era \u00een curs de dezvoltare, al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103utau o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre retrotranspozoni \u0219i o alt\u0103 protein\u0103 toxic\u0103 \u00een neurodegenerare: proteina tau, care se r\u0103suce\u0219te \u00een \u00eencurc\u0103turi indisciplinate \u00een celulele cerebrale ale persoanelor cu boala Alzheimer. <\/p>\n\n\n\n

Dar despre acest subiect \u0219i despre alte nout\u0103\u021bi care au mai ap\u0103rut recent legate de efectele benefice ale unui vaccin \u00een reducerea riscului de demen\u021b\u0103, afla\u021bi \u00een num\u0103rul din decembrie al revistei.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6214864\/<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.americanbrainfoundation.org\/what-is-neuroinflammation\/<\/a><\/li>
  3. https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/20883721\/<\/a><\/li>
  4. https:\/\/www.livescience.com\/health\/genetics\/gene-on-the-x-chromosome-may-help-explain-high-multiple-sclerosis-rates-in-women<\/a><\/li>
  5. https:\/\/www.health.harvard.edu\/mind-and-mood\/are-some-cases-of-alzheimers-disease-caused-by-infection<\/a><\/li>
  6. https:\/\/www.cell.com\/current-biology\/fulltext\/S0960-9822(15)01433-5<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Tulbur\u0103rile neurodegenerative, care implic\u0103 deteriorarea neuronilor \u00een mod progresiv, duc\u00e2nd la demen\u021b\u0103, deficien\u021be motorii \u0219i alte deficien\u021be func\u021bionale, constituie deja o provocare substan\u021bial\u0103 \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la nivel mondial. Boala Alzheimer, care este cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de demen\u021b\u0103, bolile Parkinson \u0219i Huntington, scleroza multipl\u0103 (SM), encefalita, accidentul vascular […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9465,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9483"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9483"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9483\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9495,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9483\/revisions\/9495"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9465"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}