{"id":9486,"date":"2025-11-24T18:06:07","date_gmt":"2025-11-24T16:06:07","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9486"},"modified":"2025-12-17T15:29:34","modified_gmt":"2025-12-17T13:29:34","slug":"noutati-legate-de-cancerul-de-san-scaderea-riscurilor-detectarea-timpurie-si-tratament","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9486","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi legate de cancerul de s\u00e2n &#8211; sc\u0103derea riscurilor, detectarea timpurie \u0219i tratament"},"content":{"rendered":"\n<h4><strong>Timp aproximativ de lectur\u0103: 5 minute<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Cancerul de s\u00e2n este unul dintre pu\u021binele tipuri de cancer pentru care este disponibil un test de screening eficient, mamografia.<\/p>\n\n\n\n<p>Imagistica prin rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103 (IRM) \u0219i ultrasunetele sunt, de asemenea, utilizate pentru detectarea cancerului de s\u00e2n, dar nu ca instrumente de screening de rutin\u0103 pentru persoanele cu risc mediu.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a limita poten\u021bialul de supradiagnosticare \u0219i supra tratament, cercet\u0103torii studiaz\u0103 metode de screening care sunt adecvate nivelului de risc al fiec\u0103rei femei.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen acest context, este important de men\u021bionat c\u0103 exist\u0103 numeroase studii \u00een curs de desf\u0103\u0219urare care urm\u0103resc \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea op\u021biunilor de screening pentru persoanele cu risc peste medie.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, studiul TMIST (Tomosynthesis Mammographic Imaging Screening Trial) sus\u021binut de Institutul Na\u021bional pentru Cancer (NCI) din SUA evalueaz\u0103 dac\u0103 mamografia 3D este mai bun\u0103 dec\u00e2t mamografia 2D \u00een ceea ce prive\u0219te detectarea cancerelor mamare suficient de devreme pentru ca acestea s\u0103 poat\u0103 fi tratate cu succes.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan.jpg\"><img width=\"1024\" height=\"681\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan-1024x681.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-9461\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan-1024x681.jpg 1024w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan-768x511.jpg 768w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan-1536x1022.jpg 1536w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan-405x270.jpg 405w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/cancersan.jpg 1920w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, mai multe studii sus\u021binute de NCI investigheaz\u0103 utilizarea mamografiei cu substan\u021b\u0103 de contrast pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi depistarea \u00een r\u00e2ndul femeilor cu antecedente de cancer de s\u00e2n \u0219i a &nbsp;femeilor cu s\u00e2ni den\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p>Studii \u00een desf\u0103\u0219urare finan\u021bate de Institutul Na\u021bional al Cancerului din SUA exploreaz\u0103 \u0219i utilizarea unor markeri precum rigiditatea s\u00e2nilor pentru a identifica cancerul la femeile cu s\u00e2ni den\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, cercet\u0103torii caut\u0103 modalit\u0103\u021bi de a utiliza inteligen\u021ba artificial\u0103 (IA) pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi detectarea precoce a cancerului de s\u00e2n. De exemplu, un studiu sprijinit de NCI a analizat modul \u00een care algoritmii de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi interpretarea mamografiilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Progresele recente \u00een materie de screening pot produce \u00een prezent imagini detaliate necesare \u00een scopuri diagnostice. \u00cen plus, mamografia digital\u0103 faciliteaz\u0103 transmiterea imaginilor 3D pe distan\u021be mari. RMN joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een imagistica mamar\u0103, \u00een special pentru pacientele cu risc crescut, al\u0103turi de mamografii sau ecografii, mai ales atunci c\u00e2nd examenele fizice dau rezultate nedeterminate. Ecografia este, de asemenea, o tehnic\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een imagistica mamar\u0103, \u00een special pentru femeile tinere cu s\u00e2nii mai den\u0219i sau atunci c\u00e2nd un nodul este palpabil.<\/p>\n\n\n\n<p>Legat de testele imagistice, se dezvolt\u0103 noi tipuri de teste pentru imagistica s\u00e2nilor. Unele dintre acestea sunt deja utilizate \u00een anumite situa\u021bii, \u00een timp ce altele sunt \u00eenc\u0103 \u00een curs de studiu. Va fi nevoie de timp pentru a vedea dac\u0103 acestea sunt la fel de bune sau mai bune dec\u00e2t cele utilizate \u00een prezent. Unele dintre aceste teste includ:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>Scintimamografia (imagistica molecular\u0103 a s\u00e2nului &#8211; MBI) &#8211; Detectarea sporit\u0103 a cancerului: Studiile arat\u0103 c\u0103 combinarea MBI cu o mamografie detecteaz\u0103 mai multe cancere dec\u00e2t o mamografie singur\u0103. Ofer\u0103 o mai bun\u0103 diferen\u021biere a \u021besuturilor, ajut\u0103 la distingerea \u00eentre \u021besutul dens, tumorile benigne \u0219i \u021besutul canceros. D\u0103 mai pu\u021bine rezultate fals pozitive: are o rat\u0103 mai mic\u0103 de rezultate fals pozitive comparativ cu mamografia tradi\u021bional\u0103.<\/li><li>Mamografie cu emisie de pozitroni (PEM)<\/li><li>Imagistica prin impedan\u021b\u0103 electric\u0103 (EIT)<\/li><li>Elastografie<\/li><li>Noi tipuri de teste de imagistic\u0103 optic\u0103 &#8211; O metod\u0103 neinvaziv\u0103 care utilizeaz\u0103 lumina pentru a detecta modific\u0103rile fluxului sanguin \u0219i propriet\u0103\u021bile \u021besuturilor \u0219i care poate fi utilizat\u0103 \u00een mod repetat deoarece nu utilizeaz\u0103 radia\u021bii ionizante<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii studiaz\u0103, de asemenea, care sunt popula\u021biile cu cel mai mare risc de supradiagnosticare. Un studiu din 2023 a constatat c\u0103 femeile \u00een v\u00e2rst\u0103 prezint\u0103 un risc substan\u021bial de supra diagnosticare, subliniind necesitatea discu\u021biilor cu furnizorii lor de servicii medicale cu privire la beneficiile \u0219i daunele poten\u021biale ale continu\u0103rii screeningului cu ajutorul mamografiei.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, femeile diagnosticate cu carcinomul ductal in situ \u2013 CDIS (afec\u021biune precanceroas\u0103 \u00een care se g\u0103sesc celule anormale \u00een mucoasa unui canal mamar) prezint\u0103 un risc substan\u021bial de supradiagnosticare \u0219i supratratament, deoarece, \u00een prezent, nu exist\u0103 nicio modalitate de a determina care leziuni descoperite la mamografiile de tip screening vor evolua spre o boal\u0103 invaziv\u0103. Un studiu din 2024 a ar\u0103tat c\u0103 femeile cu CDIS cu risc sc\u0103zut care au fost supuse unei monitoriz\u0103ri active nu au fost mai susceptibile de a fi diagnosticate cu cancer mamar invaziv dup\u0103 doi ani dec\u00e2t cele care au fost supuse unei interven\u021bii chirurgicale cu sau f\u0103r\u0103 radioterapie. Cu toate acestea, este necesar\u0103 o urm\u0103rire mai lung\u0103 pentru a evalua siguran\u021ba pe termen lung a renun\u021b\u0103rii la interven\u021bie chirurgical\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>La nivel mondial, exist\u0103 din ce \u00een ce mai multe studii care analizeaz\u0103 dac\u0103 anumite niveluri de activitate fizic\u0103, sc\u0103derea \u00een greutate sau consumul anumitor alimente, grupuri de alimente sau tipuri de diete ar putea contribui la reducerea riscului de cancer mamar.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, cercet\u0103torii australieni au descoperit recent modul \u00een care na\u0219terea de copii \u0219i al\u0103ptarea reduc riscul pe termen lung al unei forme agresive de cancer de s\u00e2n mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 la femeile tinere. Ei au descoperit c\u0103 femeile care au n\u0103scut \u0219i au al\u0103ptat au acumulat celule imunitare protectoare de durat\u0103, care s-au dovedit a reduce riscul \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi ap\u0103rarea \u00eempotriva cancerului de s\u00e2n triplu-negativ. \u00cen\u021belegerea modului \u00een care istoria reproducerii poate remodela \u0219i remodela \u021besutul mamar \u0219i imunitatea ar putea conduce la noi abord\u0103ri pentru prevenirea \u0219i tratarea cancerului de s\u00e2n. Ace\u0219ti cercet\u0103tori au constatat c\u0103 femeile care au avut copii \u0219i au al\u0103ptat aveau mai multe celule imunitare specializate &#8211; cunoscute sub numele de celule T &#8211; \u00een \u021besutul lor mamar.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a \u00een\u021belege modul \u00een care istoria reproductiv\u0103 a unei femei \u00eei poate modela imunitatea s\u00e2nilor, cercet\u0103torii australieni au studiat mai \u00eent\u00e2i 260 de femei care au suferit fie o reducere a s\u00e2nilor, fie o mastectomie preventiv\u0103. Apoi, cercet\u0103torii au \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dac\u0103 na\u0219terea de copii \u0219i\/sau al\u0103ptarea &#8211; \u0219i modific\u0103rile ulterioare ale imunit\u0103\u021bii s\u00e2nilor &#8211; au avut un efect protector \u00eempotriva cancerului de s\u00e2n. Pentru a face acest lucru, ei au studiat mai \u00eent\u00e2i trei grupuri diferite de \u0219oareci: \u0219oareci cu pui, \u0219oareci f\u0103r\u0103 pui \u0219i \u0219oareci care au fost supu\u0219i unui ciclu complet de 28 de zile de al\u0103ptare \u0219i \u00een\u021b\u0103rcare. La \u0219oarecii care au n\u0103scut \u0219i au al\u0103ptat, tumorile erau mai mici \u0219i, ceea ce este important, aveau o mul\u021bime de celule T \u00een interiorul lor, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 a avut loc un fel de activare imun\u0103. Pentru a confirma c\u0103 celulele T sunt direct responsabile de acest efect, cercet\u0103torii au eliminat celulele T de la \u0219oarecii care au al\u0103ptat \u0219i au constatat c\u0103 protec\u021bia s-a pierdut, iar tumorile au crescut la fel de repede ca la celelalte grupuri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cele din urm\u0103, pentru a vedea dac\u0103 acest efect protector \u00eempotriva cancerului de s\u00e2n constatat la \u0219oarecii de laborator pe care i-au studiat era evident \u0219i la oameni, cercet\u0103torii au analizat dou\u0103 studii efectuate pe mai mult de 1.000 de femei diagnosticate cu cancer de s\u00e2n triplu negativ, iar beneficiile au fost confirmate \u00een cazul cancerului de s\u00e2n triplu negativ.<\/p>\n\n\n\n<p>Studiile clinice analizeaz\u0103, de asemenea, dac\u0103 unele medicamente non-hormonale ar putea reduce riscul de cancer de s\u00e2n, cum ar fi medicamentele utilizate pentru tratarea tulbur\u0103rilor de s\u00e2nge sau de m\u0103duv\u0103 osoas\u0103, precum ruxolitinib.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, cercet\u0103torii studiaz\u0103 \u0219i vaccinuri care ar putea ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer mamar la persoanele care prezint\u0103 un risc ridicat de cancer mamar (din cauza prezen\u021bei unor muta\u021bii genetice ereditare sau a cancerului mamar \u00een familie). Exist\u0103 mai multe moduri \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 vaccinurile \u00eempotriva cancerului. De exemplu, vaccinurile proteice stimuleaz\u0103 sistemul imunitar s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 atace anumite proteine specifice cancerului.&nbsp; Vaccinurile ADN con\u021bin instruc\u021biuni ADN astfel \u00eenc\u00e2t, odat\u0103 ce vaccinul este administrat, ADN-ul va instrui organismul s\u0103 produc\u0103 proteine pentru a ajuta sistemul imunitar s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 atace celulele canceroase.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen timp ce multe medicamente au fost aprobate pentru prevenirea \u0219i tratarea cancerului de s\u00e2n, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 continu\u0103 s\u0103 dezvolte noi tratamente \u0219i combina\u021bii de tratamente pentru a combate boala \u0219i s\u0103 analizeze eficacitatea lor. La femeile aflate \u00een postmenopauz\u0103 cu cancer mamar \u00een stadiu incipient cu receptor hormonal pozitiv, un test care analizeaz\u0103 expresia anumitor gene poate fi utilizat pentru a determina dac\u0103 chimioterapia va fi benefic\u0103 sau nu.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile \u00een curs analizeaz\u0103 dac\u0103 ad\u0103ugarea chimioterapiei la tratamentul cu supresie ovarian\u0103 \u0219i terapie hormonal\u0103 pentru femeile aflate la premenopauz\u0103 cu cancer mamar ER-pozitiv\/HER2-negativ reduce riscul de recidiv\u0103 la femeile care prezint\u0103 un risc ridicat de reapari\u021bie a cancerului.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii se concentreaz\u0103 \u0219i pe \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea terapiilor \u021bintite, o direc\u021bie fiind reprezentat\u0103 de anticorpii monoclonali \u0219i medicamentele cu molecule mici (medicamentele cu molecule mici sunt un tip de terapie \u021bintit\u0103 care poate intra \u00een celulele canceroase \u0219i bloca func\u021bii critice ale acestora). Acestea vizeaz\u0103 proteine care controleaz\u0103 modul \u00een care celulele canceroase cresc, se divid \u0219i se r\u0103sp\u00e2ndesc. Anticorpii monoclonali sunt proteine concepute pentru a se ata\u0219a la \u021binte specifice de pe celulele canceroase. Un tip de anticorp monoclonal, denumit conjugat anticorp-medicament, ajut\u0103 la transportul medicamentelor de chimioterapie direct la celulele canceroase, f\u0103r\u0103 a afecta alte celule.<\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, datopotamab (Datroway) este un conjugat anticorp-medicament \u00een curs de investigare pentru unele cancere mamare metastatice, inclusiv cancerele mamare metastatice triplu-negative. \u00centr-un studiu clinic de amploare, femeile tratate cu datopotamab deruxtecan au tr\u0103it mai mult f\u0103r\u0103 ca boala lor s\u0103 se agraveze dec\u00e2t femeile tratate cu chimioterapie. \u00cen 2025, medicamentul a primit aprobarea at\u00e2t \u00een SUA, c\u00e2t \u0219i \u00een UE pentru cancerul mamar metastatic ER-pozitiv.<\/p>\n\n\n\n<p>Imunoterapia este un tip de tratament care ajut\u0103 sistemul imunitar al organismului s\u0103 lupte mai eficient \u00eempotriva cancerului. Studiile anterioare au ar\u0103tat c\u0103 unele medicamente de imunoterapie, cunoscute sub numele de inhibitori ai punctelor de control imunitar, \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc durata de via\u021b\u0103 a unor persoane cu cancer mamar avansat, \u00een special a celor cu cancer triplu negativ. Studiile recente ofer\u0103 unele dovezi c\u0103 inhibitorii punctului de control imunitar pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele la unele persoane cu cancer mamar HR-pozitiv, HER2-negativ.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalit\u0103\u021bi de a utiliza terapiile celulare, inclusiv terapia cu celule T CAR \u0219i terapia prin transfer de celule T, pentru a trata tumorile solide, cum ar fi cancerul de s\u00e2n . Un studiu clinic \u00een curs de desf\u0103\u0219urare al Institutului Na\u021bional al Cancerului din SUA utilizeaz\u0103 limfocitele care infiltreaz\u0103 tumorile (TIL) pentru a mic\u0219ora tumorile la femeile cu cancer mamar metastazic. \u00cen cadrul unui alt studiu, cercet\u0103torii NCI studiaz\u0103 un tip de terapie cu celule T \u00een care celulele T ale unei persoane sunt modificate \u00een laborator pentru a ataca celulele canceroase \u0219i apoi sunt redate pacientului.<\/p>\n\n\n\n<p>Noile sisteme de administrare a medicamentelor, cum ar fi nanoparticulele, reprezint\u0103 unul dintre domeniile care avanseaz\u0103 cel mai rapid. Utilizarea sporit\u0103 a nanoparticulelor pentru administrarea agen\u021bilor anticancerigeni pe cale intravenoas\u0103 ofer\u0103 numeroase avantaje fa\u021b\u0103 de alte metode de administrare, cum ar fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea profilului de solubilitate a medicamentelor slab solubile \u0219i reducerea metabolismului medicamentelor anticancerigene prin \u00eencapsularea acestora \u00een nucleele hidrofile \u0219i hidrofobe ale nanoparticulelor, ceea ce ajut\u0103, de asemenea, la direc\u021bionarea eficient\u0103 a agen\u021bilor anticancerigeni \u00een tratamentul cancerului de s\u00e2n. \u00cen plus, nanoparticulele posed\u0103 un raport suprafa\u021b\u0103-volum mai mare pentru \u00eenc\u0103rcarea medicamentului, ceea ce contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea profilurilor de biodistribu\u021bie \u00een compara\u021bie cu agen\u021bii de chimioterapie conven\u021bionali.<\/p>\n\n\n\n<p>Identificarea \u0219i testarea ADN-ului tumoral circulant, care este ADN-ul eliberat \u00een s\u00e2nge atunci c\u00e2nd celulele canceroase mor, pentru a vedea dac\u0103 poate reprezenta un biomarker bun este un domeniu de studiu \u00een cre\u0219tere rapid\u0103, care va ajuta \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea deciziilor terapeutice prin:<\/p>\n\n\n\n<ol type=\"1\"><li>c\u0103utarea de noi biomarkeri \u00een celulele tumorale care ar putea \u00eensemna c\u0103 cancerul a devenit rezistent la anumite tratamente (cum ar fi chimioterapia sau terapia cu medicamente \u021bintite).<\/li><li>determinarea dac\u0103 un anumit medicament va avea efect asupra unei tumori \u00eenainte de a-l \u00eencerca.<\/li><li>predic\u021bia dac\u0103 cancerul de s\u00e2n va recidiva la femeile cu cancer de s\u00e2n \u00een stadiu incipient<\/li><li>determinarea prezen\u021bei cancerului mamar sau a unei afec\u021biuni mamare cu risc ridicat \u00eenainte ca modific\u0103rile s\u0103 fie detectate la un test imagistic, cum ar fi o mamografie.<\/li><\/ol>\n\n\n\n<p>Astfel de progrese \u00een reducerea riscurilor, detectarea precoce \u0219i \u00een\u021belegerea impactului tratamentului permit o \u00eengrijire mai precis\u0103 \u0219i mai personalizat\u0103, o mai bun\u0103 stadializare pentru tratament \u0219i, poten\u021bial, o detectare mai precoce, ceea ce cre\u0219te semnificativ ratele de supravie\u021buire.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S096097762500606X\" target=\"_blank\">https:\/\/www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S096097762500606X<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/link.springer.com\/article\/10.1007\/s12672-025-03180-0\" target=\"_blank\">https:\/\/link.springer.com\/article\/10.1007\/s12672-025-03180-0<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.cancer.gov\/types\/breast\/research\" target=\"_blank\">https:\/\/www.cancer.gov\/types\/breast\/research<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"http:\/\/www.abcnet.au\/health\" target=\"_blank\">www.abcnet.au\/health<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.cancer.org\/cancer\/types\/breast-cancer\/about\/whats-new-in-breast-cancer-research.html\" target=\"_blank\">https:\/\/www.cancer.org\/cancer\/types\/breast-cancer\/about\/whats-new-in-breast-cancer-research.html<\/a><\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11345039\/\" target=\"_blank\">https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11345039\/<\/a><\/li><li>Sursa foto: <a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"http:\/\/www.abcnet.au\/health\" target=\"_blank\">www.abcnet.au\/health<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 5 minute Cancerul de s\u00e2n este unul dintre pu\u021binele tipuri de cancer pentru care este disponibil un test de screening eficient, mamografia. Imagistica prin rezonan\u021b\u0103 magnetic\u0103 (IRM) \u0219i ultrasunetele sunt, de asemenea, utilizate pentru detectarea cancerului de s\u00e2n, dar nu ca instrumente de screening de rutin\u0103 pentru persoanele cu risc mediu. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9461,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9486"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9486"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9486\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9487,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9486\/revisions\/9487"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9461"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9486"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9486"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9486"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}