{"id":9525,"date":"2025-12-17T15:13:48","date_gmt":"2025-12-17T13:13:48","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9525"},"modified":"2026-01-21T19:20:52","modified_gmt":"2026-01-21T17:20:52","slug":"cum-a-evoluat-intelegerea-cauzelor-si-efectelor-inflamatiei-cronice-a-creierului-episodul-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9525","title":{"rendered":"Cum a evoluat \u00een\u021belegerea cauzelor \u0219i efectelor inflama\u021biei cronice a creierului \u2013 episodul 2"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">\u00cen timp ce teoria despre proteinele virale din creierul persoanelor care au murit din cauza sclerozei laterale amiotrofice (ALS sau boala Lou Gehrig) despre care vorbeam \u00een num\u0103rul trecut se dezvolta, al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103utau o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre retrotranspozoni \u0219i o alt\u0103 protein\u0103 toxic\u0103 \u00een neurodegenerare: proteina tau, care se r\u0103suce\u0219te \u00een \u00eencurc\u0103turi neurofibrilare \u00een celulele cerebrale ale persoanelor cu boala Alzheimer.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/image.jpeg\"><img src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/image.jpeg\" alt=\"An illustration of a silhouette of a head with a brain inside and DNA helices in the background\" class=\"wp-image-9526\" width=\"600\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/image.jpeg 422w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/image-300x128.jpeg 300w\" sizes=\"(max-width: 422px) 100vw, 422px\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><a href=\"https:\/\/www.livescience.com\/health\/genetics\/scraps-of-ancient-viruses-make-up-40-percent-of-our-genome-they-could-trigger-brain-degeneration\"><\/a><\/p>\n\n\n\n<p>O echip\u0103 de cercet\u0103tori format\u0103 din Bess Frost (neuro-biolog la Brown University din Providence, Rhode Island, Statele Unite ale Americii) \u0219i colegii s\u0103i a descoperit \u00een 2014 c\u0103 acest defect structural se propag\u0103 p\u00e2n\u0103 la scheletul nuclear \u0219i cromozomi, la fel cum str\u00e2ngerea firelor de pe o parte a unei plase ar putea schimba forma celeilalte p\u0103r\u021bi. P\u00e2n\u0103 \u00een 2018, ea a demonstrat c\u0103 problemele <em>tau<\/em> au activat gene s\u0103ritoare la mu\u0219te. Frost \u0219i colegii s\u0103i au studiat, de asemenea, mamiferele &#8211; \u0219oarecii &#8211; \u0219i, \u00een 2022, au raportat c\u0103 retrotranspozonii au fost, de asemenea, activa\u021bi la \u0219oarecii cu disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi tau. \u00centre timp, Frost \u0219i al\u021bii au examinat \u0219i celule cerebrale de la persoane care au murit de boli legate de tau, cum ar fi Alzheimer. Acestea au indicat, de asemenea, retrotranspozoni activa\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceast\u0103 \u201etrezire\u201d a retrotranspozonilor pare s\u0103 aib\u0103 loc la debutul bolii, conform lucr\u0103rilor unei alte echipe publicate \u00een 2022. \u00cen probele de s\u00e2nge prelevate de la persoane pe cale de a dezvolta boala Alzheimer, copierea genelor retrotranspozonilor \u00een ARN-uri a crescut, cre\u00e2nd o &#8222;furtun\u0103 de retrotranspozoni&#8221;. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat chiar \u00eenainte ca simptomele lor s\u0103 devin\u0103 suficient de grave pentru a fi etichetate drept Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n<p>Acest num\u0103r din ce \u00een ce mai mare de dovezi sugereaz\u0103 c\u0103 reactivarea retrotranspozonilor alt\u0103dat\u0103 silen\u021bio\u0219i, fie prin intermediul tau disfunc\u021bional sau TDP-43, poate crea haos.<\/p>\n\n\n\n<p>Un poten\u021bial tratament vine rapid \u00een minte: av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ace\u0219ti retrotranspozoni seam\u0103n\u0103 foarte mult cu viru\u0219ii, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103 medicamentele antivirale ar putea ajuta. <strong>Medicamentele antiretrovirale utilizate \u00een cazul HIV sunt bine cunoscute \u0219i, \u00een general, sigure \u0219i sunt deja \u00een curs de testare pentru bolile neurodegenerative.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>De exemplu, cercet\u0103torii au testat siguran\u021ba unui curs antiretroviral de 24 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la 40 de persoane cu ALS. Cercet\u0103torii au raportat \u00een 2019 nu numai c\u0103 majoritatea persoanelor au finalizat \u00een siguran\u021b\u0103 studiul, dar \u0219i c\u0103 nivelurile de HERV-K din s\u00e2ngele lor au sc\u0103zut, iar acestea p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 o \u00eent\u00e2rziere \u00een dezvoltarea simptomelor ALS.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre timp, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 se uit\u0103 dincolo de ALS \u0219i Alzheimer, pe m\u0103sur\u0103 ce se acumuleaz\u0103 dovezi c\u0103 retrotranspozonii pot contribui la alte afec\u021biuni neurodegenerative \u0219i inflamatorii, cum ar fi Parkinson \u0219i scleroza multipl\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Un studiu publicat \u00een aprilie 2025 \u00een revista Nature a g\u0103sit <strong>dovezi tentante conform c\u0103rora vaccinul \u00eempotriva herpesului zoster ar putea reduce riscul de demen\u021b\u0103 \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei generale cu p\u00e2n\u0103 la 20%.<\/strong> Studiul Nature a profitat de o schimbare de politic\u0103 \u00een \u021aara Galilor, care a intrat \u00een vigoare \u00een 2013, conform c\u0103reia persoanele n\u0103scute la sau dup\u0103 2 septembrie 1933 erau eligibile pentru vaccinarea \u00eempotriva herpesului zoster timp de cel pu\u021bin un an, \u00een timp ce cei n\u0103scu\u021bi \u00eenainte de aceast\u0103 dat\u0103 limit\u0103 nu erau eligibili. Vaccinul a fost administrat pentru a preveni zona zoster, o afec\u021biune dureroas\u0103 cauzat\u0103 de acela\u0219i virus care provoac\u0103 varicela, care poate r\u0103m\u00e2ne latent \u00een organism \u0219i poate fi reactivat mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>O explica\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 pentru reducerea demen\u021bei prin vaccinul \u00eempotriva herpesului zoster ar putea fi protec\u021bia direct\u0103 \u00eempotriva virusului zonei zoster, care poate juca un rol important \u00een exacerbarea demen\u021bei. Cu toate acestea, exist\u0103 \u0219i posibilitatea ca vaccinul s\u0103 fi conferit protec\u021bie prin activarea sistemului imunitar \u0219i asigurarea unei &#8222;imunit\u0103\u021bi antrenate&#8221;, \u00een care sistemul imunitar este \u00eent\u0103rit prin expunerea repetat\u0103 la vaccinuri sau viru\u0219i.<\/p>\n\n\n\n<p>Urm\u0103torul pas ar fi un studiu prospectiv, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo &#8211; &#8222;standardul de aur&#8221; pentru studiile clinice \u00een medicin\u0103 &#8211; pentru a examina direct modul \u00een care vaccinul \u00eempotriva herpesului zoster se compar\u0103 cu un placebo \u00een ceea ce prive\u0219te capacitatea lui de a reduce riscul de demen\u021b\u0103 \u00een timp. Astfel de studii sunt necesare \u00eenainte ca orice vaccin, precum \u0219i alte terapii poten\u021biale, s\u0103 poat\u0103 fi recomandate pentru utilizarea clinic\u0103 de rutin\u0103 \u00een prevenirea demen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n<p>Multe studii recente demonstreaz\u0103 o serie de roluri specifice pentru mecanismele inflamatorii modificate \u00een boala Alzheimer, precum \u0219i o serie de mecanisme care sunt probabil legate de patogeneza ei.<\/p>\n\n\n\n<p>Au fost identifica\u021bi o serie de factori de risc care confer\u0103 un risc mai mare de a dezvolta Alzheimer, fiecare dintre ace\u0219tia fiind, de asemenea, asociat cu un r\u0103spuns imun, inclusiv la nivelul creierului. Ace\u0219ti factori de risc includ v\u00e2rsta, modific\u0103rile cardiovasculare, leziunile cerebrale traumatice \u0219i tulbur\u0103rile metabolice precum diabetul.<\/p>\n\n\n\n<p>Este cunoscut faptul c\u0103 boala Alzheimer se caracterizeaz\u0103 \u0219i prin modific\u0103ri metabolice anormale. Sc\u0103derea metabolismului cerebral al glucozei este considerat\u0103 \u00een prezent o caracteristic\u0103 distinct\u0103 a creierului afectat de Alzheimer. Asocierea dintre diabetul de tip 2 (Type 2 Diabetes Melitus \u2013 T2DM) \u0219i Alzheimer este bine stabilit\u0103, \u00eempreun\u0103 cu alte boli neurodegenerative, inclusiv demen\u021ba vascular\u0103 \u0219i boala Parkinson.<\/p>\n\n\n\n<p>Unul dintre primele studii-cheie, studiul Rotterdam din 1999, a constatat c\u0103 diabetul zaharat de tip 2 ar putea dubla riscul de apari\u021bie a bolii Alzheimer. De la acel studiu de referin\u021b\u0103 de la Rotterdam, numeroase studii au confirmat aceast\u0103 constatare, conform c\u0103reia T2DM aproape dubleaz\u0103 riscul de Alzheimer.<\/p>\n\n\n\n<p>Caracteristicile definitorii ale T2DM sunt deficien\u021bele \u00een semnalizarea insulinei \u0219i hiperglicemia, care par a fi principalii factori care contribuie la cre\u0219terea riscului de Alzheimer. S-a constatat c\u0103 deficien\u021bele semnaliz\u0103rii cerebrale a insulinei, observate \u00een T2DM, se agraveaz\u0103 progresiv pe m\u0103sur\u0103 ce patologia avanseaz\u0103 la pacien\u021bii cu Alzheimer, ceea ce corespunde unor niveluri crescute de peptide amiloide \u0219i, \u00een special, neuroinflam\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n<p>Numeroase studii au demonstrat corela\u021bia dintre inflama\u021bia periferic\u0103 \u0219i deficitele cognitive, \u00een special \u00een cazul tulbur\u0103rii cognitive u\u0219oare \u0219i bolii Alzheimer. Indiferent dac\u0103 inflama\u021bia periferic\u0103 provine din adipozitate sau dintr-o alt\u0103 surs\u0103, citokinele proinflamatorii pot traversa bariera hemato-encefalic\u0103, ceea ce declan\u0219eaz\u0103 r\u0103spunsuri inflamatorii specifice creierului. Inflama\u021bia sistemic\u0103 este, de asemenea, o cauz\u0103 principal\u0103 a deterior\u0103rii barierei hemato-encefalice, permi\u021b\u00e2nd intrarea celulelor imune periferice \u00een creier.<\/p>\n\n\n\n<p>Sc\u0103derea integrit\u0103\u021bii barierei hemato-encefalice poate fi observat\u0103 la roz\u0103toarele care se hr\u0103nesc cu diete bogate \u00een gr\u0103simi \u0219i \u00een energie, duc\u00e2nd la cre\u0219terea permeabilit\u0103\u021bii barierei hematoencefalice, la activarea microglial\u0103 excesiv\u0103 \u0219i la deficite de \u00eenv\u0103\u021bare dependente de hipocamp. Compromiterea integrit\u0103\u021bii barierei hemato-encefalice poate permite, de asemenea, inflama\u021biei sistemice cronice de grad sc\u0103zut, a\u0219a cum se observ\u0103 \u00een obezitate \u0219i T2DM, s\u0103 induc\u0103 inflama\u021bia central\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe m\u0103sur\u0103 ce literatura care demonstreaz\u0103 rolul inflama\u021biei \u00een accelerarea patologiilor Alzheimer de baz\u0103 cre\u0219te, ar trebui s\u0103 creasc\u0103 \u0219i investiga\u021biile privind abord\u0103rile terapeutice care vizeaz\u0103 r\u0103spunsul inflamator sus\u021binut. \u00cen plus, investiga\u021biile extinse la popula\u021biile de pacien\u021bi cu Alzheimer, precum \u0219i sistemele de modele preclinice, trebuie s\u0103 evalueze \u00een continuare cascadele de semnalizare ale microgliei \u0219i numero\u0219i receptori care nu au fost \u00eenc\u0103 bine caracteriza\u021bi.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen\u021belegerea neuroinflam\u0103rii este important\u0103 pentru neuro\u0219tiin\u021be, pentru viitorul tratamentului \u0219i pentru conceptul nostru de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a creierului. Aceast\u0103 \u00een\u021belegere a modului \u00een care neuroinflamarea afecteaz\u0103 sau conduce la boli ale creierului la nivel molecular, celular \u0219i sistemic este esen\u021bial\u0103 pentru dezvoltarea de tratamente medicale care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een diferite momente ale progresiei bolilor creierului.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li>1<a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6214864\/\">.https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC6214864\/<\/a><\/li><li>2<a href=\"https:\/\/www.americanbrainfoundation.org\/what-is-neuroinflammation\/\">.https:\/\/www.americanbrainfoundation.org\/what-is-neuroinflammation\/<\/a><\/li><li>3<a href=\"https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/20883721\/\">.https:\/\/pubmed.ncbi.nlm.nih.gov\/20883721\/<\/a><\/li><li>4<a href=\"https:\/\/www.livescience.com\/health\/genetics\/gene-on-the-x-chromosome-may-help-explain-high-multiple-sclerosis-rates-in-women?utm_term=4D63132E-310E-4BF0-B958-2EE0222705FA&amp;lrh=fdb351a7dc857e1514762acc2eaa4f4c2554c0b05e7c1d216d7fd444bc0d3dec&amp;utm_campaign=368B3745-DDE0-4A69-A2E8-62503D85375D&amp;utm_medium=email&amp;utm_content=E7CE22C8-D34B-4F60-B084-1EAC80C82A8B&amp;utm_source=SmartBrief\">.https:\/\/www.livescience.com\/health\/genetics\/gene-on-the-x-chromosome-may-help-explain-high-multiple-sclerosis-rates-in-women<\/a><\/li><li>5<a href=\"https:\/\/www.health.harvard.edu\/mind-and-mood\/are-some-cases-of-alzheimers-disease-caused-by-infection\">.https:\/\/www.health.harvard.edu\/mind-and-mood\/are-some-cases-of-alzheimers-disease-caused-by-infection<\/a><\/li><li>6<a href=\"https:\/\/www.cell.com\/current-biology\/fulltext\/S0960-9822(15)01433-5\">.https:\/\/www.cell.com\/current-biology\/fulltext\/S0960-9822(15)01433-5<\/a><\/li><li>7<a href=\"https:\/\/www.livescience.com\/health\/genetics\/scraps-of-ancient-viruses-make-up-40-percent-of-our-genome-they-could-trigger-brain-degeneration\">.https:\/\/www.livescience.com\/health\/genetics\/scraps-of-ancient-viruses-make-up-40-percent-of-our-genome-they-could-trigger-brain-degeneration<\/a><\/li><li>8<a href=\"https:\/\/www.livescience.com\/health\/alzheimers-dementia\/vaccines-hold-tantalizing-promise-in-the-fight-against-dementia\">.https:\/\/www.livescience.com\/health\/alzheimers-dementia\/vaccines-hold-tantalizing-promise-in-the-fight-against-dementia<\/a><\/li><li>9<a href=\"https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11045904\/\">.https:\/\/pmc.ncbi.nlm.nih.gov\/articles\/PMC11045904\/<\/a><\/li><li>10<a href=\"https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/first-alzheimers-oral-pill-genetic-risk-benefit-phase-3-trial?utm_source=Sailthru%20Email&amp;utm_medium=Email&amp;utm_campaign=sundaysupplement&amp;utm_content=2025-11-02&amp;apid=37780067&amp;rvid=fdb351a7dc857e1514762acc2eaa4f4c2554c0b05e7c1d216d7fd444bc0d3dec\">.https:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/first-alzheimers-oral-pill-genetic-risk-benefit-phase-3-trial<\/a><\/li><li>11.Sursa foto: <a href=\"https:\/\/www.livescience.com\/health\">https:\/\/www.livescience.com\/health<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute \u00cen timp ce teoria despre proteinele virale din creierul persoanelor care au murit din cauza sclerozei laterale amiotrofice (ALS sau boala Lou Gehrig) despre care vorbeam \u00een num\u0103rul trecut se dezvolta, al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103utau o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre retrotranspozoni \u0219i o alt\u0103 protein\u0103 toxic\u0103 \u00een neurodegenerare: proteina tau, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9526,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9525"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9525"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9525\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9527,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9525\/revisions\/9527"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9526"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9525"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9525"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9525"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}