{"id":9616,"date":"2026-02-25T11:10:37","date_gmt":"2026-02-25T09:10:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9616"},"modified":"2026-03-18T17:15:38","modified_gmt":"2026-03-18T15:15:38","slug":"femei-cu-semnificatie-istorica-in-medicina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9616","title":{"rendered":"Femei cu semnifica\u021bie istoric\u0103 \u00een medicin\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute<\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n

Ziua interna\u021bional\u0103 a fetelor \u0219i femeilor cu activit\u0103\u021bi \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei este celebrat\u0103, de 11 ani, pe 11 februarie.<\/p>\n\n\n\n

Ea vrea s\u0103 repareun decalaj semnificativ \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, decalaj care a persistat de-a lungul anilor la toate nivelurile disciplinelor \u0219tiin\u021bifice, tehnologice, inginere\u0219ti \u0219i matematice din \u00eentreaga lume. \u0218i asta deoarece femeile \u0219i fetele reprezint\u0103 jum\u0103tate din popula\u021bia lumii \u0219i, prin urmare, \u0219i jum\u0103tate din poten\u021bialul acesteia. De aceea, emanciparea femeilor \u0219i a fetelor prin accesul acestora la studii superioare \u0219i cercetare ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea economic\u0103 a lumii.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 de ce, cu acest prilej, ne-am propus s\u0103 prezent\u0103m povestea a dou\u0103 femei care au avut o semnifica\u021bie istoric\u0103 crucial\u0103 \u00een medicin\u0103: Gerty Cory <\/strong>(1896-1957): prima femeie laureat\u0103 a Premiului Nobel pentru medicin\u0103 \u00een 1947, cunoscut\u0103 pentru activitatea sa \u00een domeniul biochimiei \u0219i Barbara McClintock <\/strong>(1902-1992): premiat\u0103 cu Premiul Nobel \u00een 1983 pentru descoperirea \u201egenelor s\u0103ritoare\u201d (transpozoni).<\/p>\n\n\n\n

Gerty Cori <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een 1896 sub numele de Gerty Theresa Radnitz \u00eentr-o familie evreiasc\u0103 \u00eenst\u0103rit\u0103 din Praga. Unchiul ei, medic pediatru, a fost primul care i-a sus\u021binut interesul pentru matematic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021be \u0219i a \u00eencurajat-o s\u0103 se \u00eenscrie la facultatea de medicin\u0103. Universitatea permitea accesul femeilor, dar, \u00eentruc\u00e2t \u0219colile pentru fete nu ofereau cursuri de latin\u0103, matematic\u0103, fizic\u0103 sau chimie, pu\u021bine dintre ele reu\u0219eau s\u0103 promoveze examenul de admitere.<\/p>\n\n\n\n

S-a preg\u0103tit timp de 1 an pentru ceea ce ea a numit mai t\u00e2rziu \u201ecel mai dificil examen pe care l-am sus\u021binut vreodat\u0103\u201d \u0219i s-a \u00eenscris la facultatea de medicin\u0103 \u00een 1914, la v\u00e2rsta de 18 ani. Aici \u0219i-a descoperit pasiunile vie\u021bii: biochimia \u0219i pe viitorul so\u021b, Carl Cori. S-au c\u0103s\u0103torit imediat dup\u0103 ce Cori a ob\u021binut diploma, la v\u00e2rsta de 24 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Dar via\u021ba lor a fost tulburat\u0103 de politic\u0103. Era anul 1920, Europa de Est \u00eenc\u0103 se ref\u0103cea dup\u0103 r\u0103zboi, iar antisemitismul era \u00een cre\u0219tere. De\u0219i Cori se convertise pentru a se c\u0103s\u0103tori cu Carl, originea ei evreiasc\u0103 reprezenta \u00een continuare un risc pentru t\u00e2n\u0103rul cuplu \u2013 pentru carierele \u0219i vie\u021bile lor. A\u0219adar, familia Cori a p\u0103r\u0103sit Europa \u00een 1922 pentru siguran\u021ba \u0219i prosperitatea Statelor Unite. Carl a fost angajat s\u0103 conduc\u0103 laboratorul de la Institutul de Stat pentru Studiul Bolilor Maligne din Buffalo, New York, \u0219i i-a ob\u021binut so\u021biei sale un loc de munc\u0103 acolo ca asistent patolog. \u00cen America, au g\u0103sit o comunitate \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eenfloritoare. Au devenit cet\u0103\u021beni americani \u00een 1928.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd so\u021bul ei a devenit profesor la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Washington \u00een 1931, ea a devenit cercet\u0103tor asociat. \u0218aisprezece ani mai t\u00e2rziu (\u0219i la dou\u0103 luni dup\u0103 ce a primit Premiul Nobel pentru Medicin\u0103 1947), Gerty a fost \u00een sf\u00e2r\u0219it promovat\u0103 la rangul de profesor.<\/p>\n\n\n\n

Premiul a r\u0103spl\u0103tit-o pentru descoperirea procesului de stocare \u0219i eliberare a energiei celulare. Ea a r\u0103spuns la una dintre cele mai fundamentale \u00eentreb\u0103ri despre modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 corpul uman.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1929, ei au descris ciclul Cori, procesul celular de baz\u0103 prin care organismul stocheaz\u0103 zah\u0103rul \u00een celulele musculare sub form\u0103 de glicogen, \u00eel trimite la ficat pentru a fi transformat \u00eentr-o form\u0103 utilizabil\u0103, apoi \u00eel trimite \u00eenapoi la mu\u0219chi sub form\u0103 de glucoz\u0103. Ciclul Cori poart\u0103 numele lor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 una dintre realiz\u0103rile lor ulterioare a avut un impact \u0219i mai mare. Aceasta a avut loc la Universitatea Washington din St. Louis, unde s-au mutat \u00een 1931. Acolo, cuplul \u0219i-a continuat studiile privind descompunerea glicogenului \u0219i, dup\u0103 mai mul\u021bi ani de teste, a identificat enzima care ini\u021biaz\u0103 descompunerea \u00een glucoz\u0103. Apoi, au inversat procesul de descompunere enzimatic\u0103 pentru a crea glicogen \u00eentr-o eprubet\u0103. Au devenit astfel pionieri \u00eentr-o metod\u0103 de cercetare biochimic\u0103 \u00eentr-un mediu controlat \u00een afara celulelor vii.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce a primit premiul \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, un post de profesor, Cori a continuat s\u0103 aprofundeze procesul metabolic, descoperind noi enzime, omniprezen\u021ba func\u021biilor enzimatice \u0219i deficien\u021ba enzimatic\u0103 care st\u0103 la baza mai multor boli.<\/p>\n\n\n\n

Barbara McClintock <\/strong>aproape c\u0103 nu ar fi mers la facultate. Era o elev\u0103 talentat\u0103, dar mama ei credea c\u0103 o diplom\u0103 universitar\u0103 i-ar fi afectat \u0219ansele de a se c\u0103s\u0103tori \u0219i i-a interzis s\u0103 mearg\u0103 la facultate. Din fericire, tat\u0103l lui McClintock s-a \u00eentors la timp din Corpul Medical al Armatei din Fran\u021ba pentru a interveni. \u00cen 1919, la v\u00e2rsta de 17 ani, McClintock s-a \u00eenscris la Facultatea de Agricultur\u0103 Cornell. A avut succes la facultate: s-a al\u0103turat mediului studen\u021besc, a c\u00e2ntat la banjo \u00eentr-o trup\u0103 de jazz \u0219i a excelat la cursuri.<\/p>\n\n\n\n

Acolo a urmat cursul care i-a schimbat via\u021ba: genetica. Era \u00eenc\u0103 o disciplin\u0103 nou\u0103 \u00een anii 1920; Cornell oferea un singur curs la nivel de licen\u021b\u0103. Dar McClintock s-a ata\u0219at imediat de aceast\u0103 disciplin\u0103, dezvolt\u00e2nd un interes pe tot parcursul vie\u021bii pentru domeniul citogeneticii \u2013 studiul cromozomilor \u0219i al expresiei lor genetice.<\/p>\n\n\n\n

A ob\u021binut diploma de licen\u021b\u0103, masterat \u0219i doctorat la Cornell \u0219i a avut un mare succes \u00een cercet\u0103rile sale privind citogenetica porumbului. Cu toate acestea, nu a fost u\u0219or s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un post permanent \u00een mijlocul marii crize. \u00cen cele din urm\u0103, McClintock a fost angajat\u0103 ca profesor asistent la Universitatea din Missouri \u00een 1936.<\/p>\n\n\n\n

McClintock iubea s\u0103 lucreze \u00een laborator. \u201eEram at\u00e2t de interesat\u0103 de ceea ce f\u0103ceam, \u00eenc\u00e2t abia a\u0219teptam s\u0103 m\u0103 trezesc diminea\u021ba \u0219i s\u0103 m\u0103 apuc de treab\u0103<\/em>\u201d, a spus ea odat\u0103. Iar faptul c\u0103 preda era o distragere. \u00cen 1941, a p\u0103r\u0103sit postul de la universitate pentru a se al\u0103tura Cold Spring Harbor Laboratory, un centru de cercetare finan\u021bat de Carnegie Institution. Liber\u0103 s\u0103 se concentreze exclusiv pe experimentele sale, McClintock a r\u0103mas la Cold Spring Harbor p\u00e2n\u0103 la pensionare, \u00een 1967, \u0219i chiar \u0219i dup\u0103 aceea, ca om de \u0219tiin\u021b\u0103 emerit, p\u00e2n\u0103 la moartea sa, la v\u00e2rsta de 90 de ani.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul cercet\u0103rilor sale la Cold Spring Harbor, a \u00eenceput s\u0103 studieze modelele mozaicate de culori ale porumbului la nivel genetic. Ea observase c\u0103 modelele boabelor erau prea instabile \u0219i se schimbau prea frecvent de-a lungul mai multor genera\u021bii pentru a putea fi considerate muta\u021bii. Ce era responsabil pentru acest fenomen? R\u0103spunsul contrazicea teoria genetic\u0103 de la acel moment.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a cum a observat ea studiind genera\u021bii succesive de plante de porumb, acestea \u00een loc s\u0103 fie blocate, d\u00e2nd instruc\u021biuni fixe de la o genera\u021bie la alta, unele gene se puteau deplasa sau \u201etranspune\u201d \u00een cadrul cromozomilor, activ\u00e2nd sau dezactiv\u00e2nd tr\u0103s\u0103turi fizice \u00een func\u021bie de anumite \u201eelemente de control\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Con\u0219tient\u0103 c\u0103 munca ei se \u00eendep\u0103rta de cuno\u0219tin\u021bele existente, McClintock a am\u00e2nat publicarea teoriilor sale privind transpozi\u021bia genetic\u0103 \u0219i elementele de control p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd al\u021bi cercet\u0103tori i-ar fi confirmat rezultatele. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een vara anului 1951, ea a \u021binut o prelegere despre descoperirile sale la simpozionul anual de la Cold Spring Harbor Laboratory. Nu a mers prea bine. Dup\u0103 cum \u0219i-a amintit mai t\u00e2rziu, publicul a fost fie perplex, fie ostil fa\u021b\u0103 de teoriile ei. \u201eAu crezut c\u0103 sunt nebun\u0103, absolut nebun\u0103<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fa\u021ba unei astfel de rezisten\u021be fa\u021b\u0103 de teoriile sale, McClintock a \u00eencetat s\u0103 mai publice \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 prelegeri \u2013 a \u00eencetat s\u0103 mai \u00eencerce s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe ceilal\u021bi \u2013, dar nu a \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i urm\u0103reasc\u0103 teoriile. \u201e\u0218tiam pur \u0219i simplu c\u0103 aveam dreptate<\/em>\u201d, a spus ea mai t\u00e2rziu. \u201eOricine ar fi avut dovezile acelea aruncate \u00een fa\u021ba ochilor nu ar fi putut s\u0103 nu ajung\u0103 la acelea\u0219i concluzii ca \u0219i mine.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, la mijlocul anilor 1960, comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 a ajuns la acelea\u0219i concluzii, valid\u00e2nd descoperirile ei \u0219i acord\u00e2ndu-i recunoa\u0219terea meritat\u0103. McClintock a primit Premiul Nobel la mai bine de 30 de ani dup\u0103 ce a f\u0103cut descoperirile respective.<\/p>\n\n\n\n

Barbara McClintock a f\u0103cut descoperire dup\u0103 descoperire de-a lungul lungii sale cariere \u00een citogenetic\u0103. Dar ea este cel mai bine cunoscut\u0103 pentru descoperirea transpozi\u021biei genetice (\u201egene s\u0103ritoare\u201d). \u00cen\u021belegerea fenomenului r\u0103m\u00e2ne fundamental\u0103 pentru genetic\u0103 \u0219i conceptele conexe din medicin\u0103, biologie evolutiv\u0103 \u0219i multe altele.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de descoperirile sale, \u00eens\u0103, mo\u0219tenirea lui McClintock este una despre o perseveren\u021b\u0103 ie\u0219it\u0103 din comun. A\u0219a cum ea \u00eens\u0103\u0219i spunea: \u201eDac\u0103 \u0219tii c\u0103 e\u0219ti pe drumul cel bun, dac\u0103 ai aceast\u0103 convingere interioar\u0103, atunci nimeni nu te poate descuraja… indiferent ce ar spune<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 un motto care merit\u0103 p\u0103strat \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.nobelprize.org\/stories\/women-who-changed-science\/gerty-cori\/<\/a><\/li>
  2. https:\/\/www.nobelprize.org\/stories\/women-who-changed-science\/barbara-mcclintock\/<\/a><\/li>
  3. https:\/\/www.cnr-unesco.ro\/ro\/activitate\/11-februarie-2025–ziua-internationala-a-femeilor-si-fetelor-in-stiinta<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Ziua interna\u021bional\u0103 a fetelor \u0219i femeilor cu activit\u0103\u021bi \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei este celebrat\u0103, de 11 ani, pe 11 februarie. Ea vrea s\u0103 repareun decalaj semnificativ \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi, decalaj care a persistat de-a lungul anilor la toate nivelurile disciplinelor \u0219tiin\u021bifice, tehnologice, inginere\u0219ti \u0219i matematice din \u00eentreaga lume. \u0218i […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9593,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,13],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9616"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9616"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9616\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9617,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9616\/revisions\/9617"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9616"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9616"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9616"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}