{"id":9618,"date":"2026-02-25T11:12:16","date_gmt":"2026-02-25T09:12:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9618"},"modified":"2026-03-18T17:15:45","modified_gmt":"2026-03-18T15:15:45","slug":"doua-descoperiri-revolutionare-in-domeniul-sanatatii-publicate-in-2025-episodul-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9618","title":{"rendered":"Dou\u0103 descoperiri revolu\u021bionare \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publicate \u00een 2025 (episodul 1)"},"content":{"rendered":"\n

Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute<\/h3>\n\n\n\n

Un nou \u201emedicament inteligent\u201d poate p\u0103trunde \u00een celulele canceroase \u0219i dezactiva o structur\u0103 ascuns\u0103 de ARN care le ajut\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103<\/strong><\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\"\"<\/a>
Credit: Shutterstock<\/em><\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au dezvoltat un nou \u201emedicament inteligent\u201d care poate p\u0103trunde \u00een celulele canceroase \u0219i dezactiva o structur\u0103 ascuns\u0103 de ARN care le ajut\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103.<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au conceput un medicament inteligent care v\u00e2neaz\u0103 \u0219i distruge un ARN pu\u021bin cunoscut, de care depind celulele canceroase. Medicamentul recunoa\u0219te o structur\u0103 unic\u0103 \u00een ARN (denumit\u0103 TERRA) \u0219i determin\u0103 celula s\u0103 o distrug\u0103. Testele au ar\u0103tat c\u0103 eliminarea acestui ARN \u00eencetine\u0219te cre\u0219terea cancerului. Aceast\u0103 abordare ar putea duce la noi tratamente care atac\u0103 cancerul la nivelul s\u0103u de baz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 nou\u0103 clas\u0103 de molecule este capabil\u0103 s\u0103 distrug\u0103 \u00een mod specific TERRA, o molecul\u0103 de ARN de care unele celule canceroase depind pentru a supravie\u021bui. Folosind o tehnic\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de \u201eRIBOTAC\u201d, compusul poate localiza TERRA \u00een interiorul celulei \u0219i o poate distruge, evit\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp ARN-ul s\u0103n\u0103tos. Cercetarea sugereaz\u0103 o posibil\u0103 cale c\u0103tre viitoare terapii \u00eempotriva cancerului care se concentreaz\u0103 pe factorii genetici ai bolii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe efectele sale externe.<\/p>\n\n\n\n

Studiul, publicat \u00een revista Advanced Sciences, a fost realizat de dr. Raphael I. Benhamou, Elias Khaskia \u0219i Dipak Dahatonde de la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Ebraice din Ierusalim<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Cercetarea lor se concentreaz\u0103 pe TERRA, o molecul\u0103 de ARN care ajut\u0103 la men\u021binerea capetelor cromozomilor – regiunile ADN-ului care sus\u021bin stabilitatea celular\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea general\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd TERRA func\u021bioneaz\u0103 necorespunz\u0103tor, ea poate perturba \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u0219i diviziunea normal\u0103 a celulelor. \u00cen cazul mai multor tipuri de cancer, inclusiv anumite tumori ale creierului \u0219i oaselor, celulele canceroase exploateaz\u0103 TERRA pentru a continua s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 se divid\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAm creat un instrument care ac\u021bioneaz\u0103 ca o rachet\u0103 ghidat\u0103 pentru ARN-ul defect<\/em>\u201d, a spus dr. Benhamou. \u201eAcesta poate g\u0103si TERRA \u00een interiorul celulelor canceroase \u0219i o poate face s\u0103 dispar\u0103, f\u0103r\u0103 a afecta p\u0103r\u021bile s\u0103n\u0103toase ale celulei<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Echipa de cercet\u0103tori a construit o molecul\u0103 mic\u0103 folosind RIBOTAC (prescurtarea de la Ribonuclease-Targeting Chimera). Aceast\u0103 molecul\u0103 identific\u0103 o form\u0103 distinctiv\u0103 \u00een TERRA numit\u0103 G-quadruplex – o structur\u0103 pliat\u0103 – \u0219i apoi recruteaz\u0103 o enzim\u0103 natural\u0103 din celul\u0103, RNase L, pentru a descompune ARN-ul.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta este prima demonstra\u021bie a unui instrument care poate distruge TERRA cu o astfel de precizie. Molecula vizeaz\u0103 selectiv TERRA \u0219i nu afecteaz\u0103 alte molecule de ARN care au caracteristici similare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen experimentele care au utilizat linii celulare canceroase, precum celulele HeLa \u0219i U2OS (care reprezint\u0103 un tip de cancer greu de tratat), tratamentul a redus nivelurile de TERRA \u0219i a \u00eencetinit cre\u0219terea celulelor canceroase.<\/p>\n\n\n\n

De ce este important\u0103 descoperirea acestui medicament inteligent pentru terapiile viitoare \u00eempotriva cancerului?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Descoperirea indic\u0103 posibilitatea dezvolt\u0103rii de medicamente care vizeaz\u0103 direct moleculele de ARN, nu doar proteinele, care sunt obiectivul principal al majorit\u0103\u021bii medicamentelor actuale.<\/p>\n\n\n\n

\u201eEste o nou\u0103 modalitate de a g\u00e2ndi medicina<\/em>\u201d, a afirmat Benhamou. \u201e\u00cen loc s\u0103 ne concentr\u0103m doar pe proteine, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m acum cum s\u0103 \u021bintim ARN-ul care le controleaz\u0103. Acest lucru ar putea deschide calea c\u0103tre tratarea unor boli pe care odat\u0103 le consideram imposibil de vindecat<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

O a doua descoperire surprinz\u0103toare<\/strong> a fost f\u0103cut\u0103 cam \u00een acela\u0219i timp de dou\u0103 echipe diferite, de pe dou\u0103 continente: leg\u0103tura dintre cancerul pulmonar \u0219i cel cerebral.<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Filippo Beleggia, doctor \u00een medicin\u0103, aproape c\u0103 nu credea \u00een propriile date. \u00cen calitate de cercet\u0103tor postdoctoral, a petrecut ani de zile \u00een laboratorul lui Christian Reinhardt, doctor \u00een medicin\u0103, la Spitalul Universitar din K\u00f6ln, Germania<\/strong>, analiz\u00e2nd gene la \u0219oareci modifica\u021bi genetic pentru a dezvolta cancer pulmonar cu celule mici (SCLC), c\u0103ut\u00e2nd factorii care determin\u0103 una dintre cele mai mortale forme de cancer din medicin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Screeningul a func\u021bionat, identific\u00e2nd genele canceroase a\u0219teptate. Dar a continuat s\u0103 returneze ceva ce p\u0103rea imposibil: gene pentru sinapse, receptori de glutamat \u0219i c\u0103i de semnalizare neural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNu ne a\u0219teptam deloc la asta<\/em>\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Beleggia. \u201e\u0218i, de fapt, ne-am opus ideii pentru o vreme.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

Deoarece echipa examina genele din tumorile pulmonare, nu ar fi trebuit s\u0103 existe niciun motiv pentru care s\u0103 observe gene necesare comunic\u0103rii neuronale.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre timp, la mii de kilometri distan\u021b\u0103, la Stanford Medicine din Palo Alto, California<\/strong>, neuro-oncologul pediatru Michelle Monje, doctor \u00een medicin\u0103, s-a confruntat cu aceea\u0219i \u00eentrebare dar dintr-un unghi diferit. De\u0219i petrecuse un deceniu demonstr\u00e2nd c\u0103 gliomele formeaz\u0103 sinapse func\u021bionale cu neuronii, nu i-a trecut prin minte c\u0103 o tumoare din afara creierului ar putea face acela\u0219i lucru.<\/p>\n\n\n\n

Humsa Venkatesh, PhD, cercet\u0103toare postdoctoral\u0103 la acea vreme \u0219i acum profesoar\u0103 asistent\u0103 de neuro\u0219tiin\u021be la Universitatea Harvard din Boston, a propus ceva unic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eA fost ideea lui Humsa<\/em>\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Monje. \u201eA venit \u00een biroul meu \u0219i mi-a spus: \u00abMichelle, ce p\u0103rere ai despre tumorile neuroendocrine? Crezi c\u0103 cancerele care au aceste caracteristici neuronale ar putea face acela\u0219i lucru?<\/em>\u00bb\u201d<\/p>\n\n\n\n

A\u0219adar, dou\u0103 echipe, dou\u0103 continente, o descoperire important\u0103. Echipele din Germania au urm\u0103rit genele din tumorile pulmonare care indicau rela\u021bia cu creierul, \u00een timp ce echipa de la Stanford a pornit din direc\u021bia opus\u0103, extinz\u00e2nd principiile cancerului cerebral pentru a se \u00eentreba dac\u0103 tumorile care migreaz\u0103 c\u0103tre creier ar putea deturna circuitele neuronale \u00een acela\u0219i mod \u00een care o fac gliomele.<\/p>\n\n\n\n

Aceste investiga\u021bii paralele au fost publicate simultan \u00een revista Nature. Ambele povestesc modul \u00een care celulele SCLC formeaz\u0103 conexiuni func\u021bionale prin sinaps\u0103 cu neuronii.<\/p>\n\n\n\n

Prin mecanisme de semnalizare sinaptic\u0103, celulele SCLC primesc semnale chimice care declan\u0219eaz\u0103 modific\u0103ri electrice \u0219i cre\u0219teri ale calciului \u00een celulele canceroase, aliment\u00e2nd cre\u0219terea \u0219i progresia tumorii. \u00cen fapt, celulele SCLC deturneaz\u0103 c\u0103ile de comunicare pe care neuronii le folosesc \u00een mod normal pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i memorie.<\/p>\n\n\n\n

Miza acestei descoperiri nu putea fi mai mare. SCLC reprezint\u0103 15% din toate cazurile de cancer pulmonar, dar cauzeaz\u0103 peste 200.000 de decese anual la nivel mondial. Supravie\u021buirea medie este de numai 12 luni, iar 60% dintre pacien\u021bi prezint\u0103 deja metastaze cerebrale la momentul diagnostic\u0103rii. \u00cen ciuda chimioterapiei agresive \u0219i a imunoterapiei, r\u0103spunsul la tratament dispare \u00een c\u00e2teva luni, de obicei .<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 acum, chiar medicamentele prescrise de neurologi pentru epilepsie, scleroz\u0103 lateral\u0103 amiotrofic\u0103 (SLA) \u0219i migrene ar putea fi reutilizate pentru a perturba comunicarea neural\u0103 a SCLC \u2014 \u00eencetinind poten\u021bial cre\u0219terea tumorii prin privarea celulelor canceroase de semnalele electrice pe care au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 le exploateze.<\/p>\n\n\n\n

Dar s\u0103 vedem cum au decurs lucrurile pentru prima echip\u0103<\/strong>, c\u00e2nd testele genetice au contrazis a\u0219tept\u0103rile. <\/p>\n\n\n\n

Reinhardt, autorul principal al unuia dintre studii, pre\u0219edintele Departamentului de Hematologie \u0219i Transplant de Celule Stem al Spitalului Universitar Essen din Essen, Germania, care lucra al\u0103turi de Beleggia, nu \u0219i-a propus ini\u021bial s\u0103 studieze neuro\u0219tiin\u021ba cancerului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2012, echipa sa de la Spitalul Universitar din K\u00f6ln a conceput un experiment de screening genetic folosind transpozoni pentru a identifica genele care determin\u0103 cre\u0219terea SCLC. Transpozonii sunt segmente de ADN care se pot deplasa \u0219i insera \u00een genom, de unde \u0219i denumirea lor mai colocvial\u0103 de \u201egene s\u0103ritoare\u201d. Prin screeningul a sute de tumori, genele perturbate \u00een mod repetat de aceste inser\u021bii se reveleaz\u0103 ca factori determinan\u021bi ai cancerului.<\/p>\n\n\n\n

Screeningul a semnalat suspec\u021bii obi\u0219nui\u021bi, precum genele PTEN, NFIB, CREBBP \u0219i TP73, care sunt adesea mutate \u00een cazurile de SCLC, precum \u0219i \u00een alte tipuri de cancer.<\/p>\n\n\n\n

Dar a semnalat \u0219i gene care nu aveau nicio leg\u0103tur\u0103 cu cancerul pulmonar: NRXN1, NLGN1, DCC \u0219i RELN. Toate aceste gene sunt responsabile de formarea sinapselor \u00een creier.<\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2nd am analizat datele pentru prima dat\u0103, eram convins c\u0103 era vorba de un artefact<\/em>\u201d, a spus Reinhardt. \u201eAm fost surprin\u0219i s\u0103 vedem at\u00e2t de multe gene neuronale<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Scepticismul s\u0103u era justificat. Testele biologice pot produce rezultate fals pozitive din cauza contamin\u0103rii sau a erorilor statistice. Dar c\u00e2nd echipa sa a efectuat acela\u0219i test \u00een cazul limfomului \u2013 un tip de cancer al s\u00e2ngelui \u2013 a g\u0103sit doar gene tipice cancerului. Genele responsabile de formarea sinapselor erau absente. Acest lucru \u00eensemna c\u0103 metodele lor erau corecte. Genele responsabile de formarea conexiunilor neuronale ap\u0103reau \u00eentr-adev\u0103r \u00een tumorile pulmonare.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAcesta a fost primul lucru care ne-a f\u0103cut s\u0103 credem c\u0103 poate este adev\u0103rat<\/em>\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Reinhardt.<\/p>\n\n\n\n

Realitatea a devenit incontestabil\u0103 c\u00e2nd Beleggia, care acum conduce propriul grup de cercetare, a examinat probe umane. Peste 400 de probe SCLC au prezentat muta\u021bii \u00een genele sinaptice.<\/p>\n\n\n\n

Dar g\u0103sirea genelor sinaptice \u00eentr-un screening \u0219i observarea conexiunilor sinaptice sunt dou\u0103 lucruri diferite. Demonstrarea celei din urm\u0103 a necesitat experimente pe care majoritatea laboratoarelor de cancer nu erau echipate s\u0103 le efectueze.<\/p>\n\n\n\n

Timp de luni de zile, echipele lui Reinhardt \u0219i Beleggia s-au luptat cu co\u0219maruri tehnice, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 coloreze fibrele nervoase din tumorile care exprimau deja mul\u021bi markeri neuronali. Aveau nevoie de un test func\u021bional definitiv.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 colaboreze cu neurobiologii Matteo Bergami \u0219i Elisa Motori de la Universitatea din K\u00f6ln, Germania, \u0219i Max Anst\u00f6tz de la Universitatea Heinrich Heine din D\u00fcsseldorf, Germania. Bergami a expus celulele canceroase la virusul rabiei ca test definitiv pentru conexiunea sinaptic\u0103. Sinapsele func\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te str\u0103zi cu sens unic. Informa\u021bia curge de la neuronul presinaptic la neuronul postsinaptic. Virusul rabiei exploateaz\u0103 aceast\u0103 arhitectur\u0103, c\u0103l\u0103torind \u00eenapoi prin sinapse de la celulele infectate la neuronii conecta\u021bi, ac\u021bion\u00e2nd ca un trasor neurobiologic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mod surprinz\u0103tor, virusul rabiei a trecut de la celulele canceroase la celulele nervoase. Acest lucru \u00eensemna c\u0103 celula canceroas\u0103 reu\u0219ise s\u0103 se deghizeze ca o parte func\u021bional\u0103 a re\u021belei neuronale a creierului: un neuron. Apoi, a format sinapse cu neuroni reali. Altfel, nu ar fi existat niciun motiv pentru care virusul rabiei s\u0103 treac\u0103 de la o celul\u0103 canceroas\u0103 la un neuron.<\/p>\n\n\n\n

\u201eExperimentul cu rabia a fost prima dovad\u0103 c\u0103 sinapsele exist\u0103<\/em>\u201d, a spus Beleggia. \u201eCredeam c\u0103 exist\u0103, dar nu aveam dovezi… dar de atunci am \u0219tiut c\u0103 sinapsele exist\u0103 \u0219i a fost vorba doar de a le caracteriza<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Microscopia electronic\u0103 a f\u0103cut imposibilul vizibil. \u00cen probele de \u021besut cerebral de \u0219oarece, imaginile au capturat neuroni care formau sinapse clasice direct pe celulele canceroase, cu toate caracteristicile anatomice.<\/p>\n\n\n\n

Au putut vedea un buton presinaptic (terminalul de semnalizare al neuronului) plin cu vezicule umplute cu neurotransmi\u021b\u0103tori ap\u0103sate pe membrana celulei canceroase. \u00centre ele se afla o fanta sinaptic\u0103 de doar 20 nm, l\u0103\u021bimea exact\u0103 a sinapselor dintre neuroni. Structurile erau foarte similare cu sinapsele care conecteaz\u0103 celulele creierului \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mod surprinz\u0103tor, au observat \u0219i o transmisie clar\u0103 a semnalelor electrochimice mediate de glutamat \u00eentre neuroni \u0219i celulele canceroase.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a vedea cum aceste cercet\u0103ri se confirm\u0103 prin studiile colegilor de peste ocean, dar \u0219i pentru a \u00een\u021belege care poate fi utilitatea acestor studii, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 citi\u021bi continuarea din num\u0103rul urm\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. The Hebrew University of Jerusalem. „Smart drug strikes a hidden RNA weak point in cancer cells.” ScienceDaily. ScienceDaily, 13 November 2025. <www.sciencedaily.com\/releases\/2025\/11\/251112111033.htm> (inclusiv sursa foto)<\/li>
  2. \u2018Devious\u2019 Lung-Brain Cancer Connection Surprises Researchers – Medscape – November 25, 2025.<\/li><\/ol>\n\n\n\n

    <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Timp aproximativ de lectur\u0103: 9 minute Un nou \u201emedicament inteligent\u201d poate p\u0103trunde \u00een celulele canceroase \u0219i dezactiva o structur\u0103 ascuns\u0103 de ARN care le ajut\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103 Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au dezvoltat un nou \u201emedicament inteligent\u201d care poate p\u0103trunde \u00een celulele canceroase \u0219i dezactiva o structur\u0103 ascuns\u0103 de ARN care le ajut\u0103 s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. Cercet\u0103torii […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9619,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9618"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9618"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9618\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9621,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9618\/revisions\/9621"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}