![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/descoperire.png\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\nUna dintre ele a fost echipa de la Stanford Medicine din Palo Alto, California. <\/strong>Aici, neuro-oncologul pediatru Michelle Monje, doctor \u00een medicin\u0103, s-a confruntat cu \u00eentrebarea dac\u0103 o tumoare din afara creierului ar putea face sinapse.<\/p>\n\n\n\n Humsa Venkatesh, PhD, cercet\u0103toare postdoctoral\u0103 la acea vreme \u0219i acum profesoar\u0103 asistent\u0103 de neuro\u0219tiin\u021be la Universitatea Harvard din Boston, a propus ceva unic.<\/p>\n\n\n\n \u201eA fost ideea lui Humsa<\/em>\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Monje. \u201eA venit \u00een biroul meu \u0219i mi-a spus: \u00abMichelle, ce p\u0103rere ai despre tumorile neuroendocrine? Crezi c\u0103 \u0219i cancerele care au aceste caracteristici neuronale ar putea face acela\u0219i lucru?<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n Practic, echipa lui Monje a observat acelea\u0219i structuri \u00een metastazele cerebrale. Folosind microscopia electronic\u0103 pe celulele SCLC (Small Cell Lung Cancer \u2013 cancer pulmonar cu celule mici) implantate \u00een creierul \u0219oarecilor, ei au capturat sinapse complete care conecteaz\u0103 neuronii direct la celulele canceroase, cu densit\u0103\u021bi postsinaptice \u00een interiorul celulelor tumorale \u0219i vezicule grupate \u00een neuroni, gata s\u0103 elibereze neurotransmi\u021b\u0103torii glutamat \u0219i acidul gamma-aminobutiric (GABA) pe receptorii maligni.<\/p>\n\n\n\n „Doamne, ce surprins\u0103 am fost s\u0103 constat c\u0103 acea ipotez\u0103 era corect\u0103<\/em>„, \u00ee\u0219i aminte\u0219te Monje. „\u00cemi \u021bineam capul \u00een m\u00e2ini \u00een biroul meu, g\u00e2ndindu-m\u0103: „Cum vom lupta acum pentru pacien\u021bi \u00eempotriva acestei boli, dac\u0103 ea devine de fapt parte a circuitului neuronal?”<\/em>„<\/p>\n\n\n\n Pentru un neuro-oncolog care a petrecut ani de zile studiind modul \u00een care tumorile cerebrale exploateaz\u0103 activitatea neuronal\u0103, implica\u021biile erau devastatoare. Acest cancer pulmonar \u00eenv\u0103\u021base propriul truc al creierului. Dar, spre deosebire de glioame care apar din \u021besutul neuronal, SCLC \u00eencepe \u00een pl\u0103m\u00e2ni \u0219i \u00ee\u0219i aduce cu el cablajul neuronal.<\/p>\n\n\n\n Christian Reinhardt, doctor \u00een medicin\u0103, la Spitalul Universitar din K\u00f6ln, Germania<\/strong> (laboratorul care a f\u0103cut primul studiu), a explicat paradoxul: „Cred c\u0103 ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cancerul pulmonar cu celule mici este c\u0103 celula de origine, celulele neuroendocrine pulmonare, este inervat\u0103. Ele mo\u0219tenesc aceast\u0103 caracteristic\u0103 deoarece pot ob\u021bine un avantaj de cre\u0219tere din inerva\u021bie<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n Mo\u0219tenind capacitatea de inervare, celulele SCLC se nasc conectate. Echipa lui Monje a testat aceast\u0103 ipotez\u0103 la \u0219oareci prin t\u0103ierea nervului vag. La dou\u0103 luni dup\u0103 denervare, ini\u021bierea tumorilor a fost fie \u00eent\u00e2rziat\u0103, fie \u00eempiedicat\u0103 complet, iar dezvoltarea tumorilor existente a fost de asemenea \u00eempiedicat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dar momentul a contat. Denervarea timpurie a func\u021bionat, \u00een timp ce interven\u021bia t\u00e2rzie abia a ajutat. Cancerul a evoluat \u00een continuare, dar nu a mai fost dependent de nervii locali, deoarece a g\u0103sit noi surse de intrare chiar \u00een creier.<\/p>\n\n\n\n „Cred c\u0103 diferen\u021bierea neuroendocrin\u0103 este una dintre caracteristicile clasice despre care oamenii au \u0219tiut, dar nu s-a realizat niciodat\u0103 c\u0103 aceasta este o caracteristic\u0103 central\u0103 a cancerului pulmonar cu celule mici care \u00eei determin\u0103 proliferarea. Este \u00eentr-adev\u0103r o parte a fenotipului cancerului<\/em>„, a explicat Filippo Beleggia (membru al echipei din Germania). „Cred c\u0103 multe dintre problemele pe care le avem cu cancerul pulmonar cu celule mici, cum ar fi faptul c\u0103 nu este cu adev\u0103rat vizibil pentru sistemul imunitar, proliferarea sa puternic\u0103, rezisten\u021ba sa la tratament\u2026 toate sunt legate de acest fenotip neuronal.<\/em>„<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd g\u00e2ndul devine combustibil<\/strong><\/p>\n\n\n\n Echipa lui Monje a \u00eencercat s\u0103 afle dac\u0103 cancerul se hr\u0103ne\u0219te doar cu substan\u021bele chimice eliberate de neuronii activi sau dac\u0103 deturneaz\u0103 \u00een mod activ semnalul electric \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n Pentru a afla, ei au instalat „\u00eentrerup\u0103toare” sensibile la lumin\u0103 \u00een anumite celule, o tehnic\u0103 numit\u0103 optogenetic\u0103. Prin aprinderea unei lumini albastre \u00een zonele cu aceste comutatoare, au putut controla de la distan\u021b\u0103 doar celulele pe care doreau.<\/p>\n\n\n\n Mai \u00eent\u00e2i, au demonstrat leg\u0103tura prin instalarea acestor \u00eentrerup\u0103toare luminoase pe neuroni. Atunci c\u00e2nd au luminat neuronii pentru a-i activa, proliferarea cancerului a crescut de la 40% la 60%.<\/p>\n\n\n\n Dar descoperirea bomb\u0103 a venit dup\u0103 aceea. Pentru a vedea dac\u0103 cancerul r\u0103spunde la semnalul \u00een sine, nu doar la produ\u0219ii chimici ai neuronilor, cercet\u0103torii au ocolit neuronii \u0219i au plasat comutatoarele luminoase direct pe celulele canceroase.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd au aprins lumina, celulele canceroase s-au activat, membranele lor s-au „depolarizat”, iar tumorile \u0219i-au dublat aproximativ dimensiunea. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 celulele canceroase \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 s\u0103 interpreteze cel mai elementar semnal electric al creierului ca pe o instruc\u021biune direct\u0103 de a se \u00eenmul\u021bi, ca pe o strategie ascuns\u0103, insidioas\u0103, care coopteaz\u0103 \u0219i submineaz\u0103 func\u021biile vitale ale creierului.<\/p>\n\n\n\n Dar aceast\u0103 activitate electric\u0103 este un „lucru foarte costisitor din punct de vedere metabolic<\/em>” pentru cancer, a spus Monje. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd o celul\u0103 se aprinde, trebuie s\u0103 ard\u0103 principala moned\u0103 energetic\u0103 a celulei, adenozin trifosfat, pentru a-\u0219i relaxa activitatea \u00een timpul „repolariz\u0103rii”. Cancerul nu ar irosi toat\u0103 aceast\u0103 energie dec\u00e2t dac\u0103 ar ob\u021bine un avantaj uria\u0219 de supravie\u021buire din aceasta.<\/p>\n\n\n\n „Exist\u0103 un moment de umilin\u021b\u0103 \u00een calitate de clinician s\u0103 prive\u0219ti celula canceroas\u0103 f\u0103c\u00e2nd ceva at\u00e2t de diabolic<\/em>„, a ad\u0103ugat Monje.<\/p>\n\n\n\n Pentru Monje, aceast\u0103 nou\u0103 \u00een\u021belegere merge dincolo de o descoperire academic\u0103. Mai degrab\u0103, este o misiune personal\u0103. „Ca neuro-oncolog practicant, vreau ca pacien\u021bilor mei s\u0103 le fie mai bine<\/em>„, a spus ea. „Vreau ca rezultatele s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103<\/em>.” Aceast\u0103 descoperire, crede ea, este „piesa lips\u0103 enorm\u0103 din puzzle pe care, dac\u0103 o abord\u0103m acum, va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele”.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 abordare este deja planificat\u0103. Cea mai promi\u021b\u0103toare cale de urmat este reconversia medicamentelor vechi. Ambele echipe au testat medicamente neurologice aprobate de FDA (U.S. Food and Drug Administration). Riluzol, aprobat pentru scleroza lateral\u0103 amiotrofic\u0103 (SLA), inhib\u0103 eliberarea glutamatului. Combinat cu chimioterapia standard la \u0219oareci, acesta a prelungit supravie\u021buirea median\u0103 de la aproximativ 60 la 81 de zile.<\/p>\n\n\n\n Levetiracetam, un antiepileptic comun, a redus, de asemenea, povara tumoral\u0103. Medicamentele au func\u021bionat, au fost bine tolerate \u0219i au fost necostisitoare.<\/p>\n\n\n\n „Sunt foarte \u00eenc\u00e2ntat de [reorientarea medicamentelor pentru creier pentru a trata SCLC]<\/em>„, a spus Beleggia. „Cred c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 op\u021biune de a folosi medicamente stabilite din neurologie \u0219i psihiatrie pentru cancerul pulmonar cu celule mici, un cancer \u00een care nu avem o strategie terapeutic\u0103 cu adev\u0103rat bun\u0103, este uimitoare<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n Reinhardt, a c\u0103rui echip\u0103 planific\u0103 un studiu clinic \u00een Germania, este de acord c\u0103 arsenalul poten\u021bial este vast. „Mul\u021bi compu\u0219i neuroactivi au fost dezvolta\u021bi pentru tot felul de boli\u2026 deci ar putea fi, eventual, refolosi\u021bi.”<\/em> Cu toate acestea, el r\u0103m\u00e2ne prudent, subliniind c\u0103 „nu avem \u00eenc\u0103 date clinice randomizate<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n Monje sus\u021bine c\u0103 studiile clinice ar trebui s\u0103 testeze medicamente neurologice sigure, reorientate \u2014 cum ar fi levetiracetam \u2014 prin ad\u0103ugarea lor la tratamentul standard \u0219i testarea lor ca „medicamente ajut\u0103toare care vor face ca aceste strategii s\u0103 func\u021bioneze mai bine<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n Ea subliniaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 \u00een\u021belegere este, de asemenea, critic\u0103 pentru siguran\u021ba pacien\u021bilor, avertiz\u00e2nd c\u0103 unele medicamente simptomatice comune ar putea fi „d\u0103un\u0103toare din neaten\u021bie<\/em>” prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accidental\u0103 a c\u0103ilor sinaptice pe care cancerul le utilizeaz\u0103 pentru a se dezvolta. „Benzodiazepinele\u2026 atunci c\u00e2nd au fost administrate \u0219oarecilor care poart\u0103 tipul de gliom pediatric de grad \u00eenalt care are sinapse GABAergice, au accelerat de fapt cre\u0219terea \u0219i au sc\u0103zut supravie\u021buirea, deoarece au sporit biologia sinaptic\u0103 \u00een celulele canceroase\u2026 este foarte important s\u0103 \u00een\u021belegem neurofiziologia cancerelor [pentru a \u0219ti ce medicamente s\u0103 reutiliz\u0103m]<\/em>„, a avertizat Monje.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, pentru prima dat\u0103, medicina modern\u0103 poate \u00eenv\u0103\u021ba \u00een sf\u00e2r\u0219it cum s\u0103 \u201e\u00eentrerup\u0103 conversa\u021bia\u201d dintre cancer \u0219i creier, cu instrumentele potrivite, ceea ce este un lucru foarte bun.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Timp aproximativ de lectur\u0103: 7 minute Vorbeam \u00een num\u0103rul trecut despre o descoperire surprinz\u0103toare care a fost f\u0103cut\u0103 cam \u00een acela\u0219i timp de dou\u0103 echipe diferite, de pe dou\u0103 continente: leg\u0103tura dintre cancerul pulmonar \u0219i cel cerebral. Una dintre ele a fost echipa de la Stanford Medicine din Palo Alto, California. Aici, neuro-oncologul pediatru Michelle […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9660,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9659"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9659"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9659\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9661,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9659\/revisions\/9661"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9660"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Reconfigurarea medicamentelor pentru creier pentru cancerele periferice<\/strong><\/h2>\n\n\n\n