{"id":9701,"date":"2026-04-21T16:20:17","date_gmt":"2026-04-21T14:20:17","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9701"},"modified":"2026-04-21T16:21:50","modified_gmt":"2026-04-21T14:21:50","slug":"editorial-de-aprilie-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9701","title":{"rendered":"Editorial de aprilie"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Asisten\u021ba medical\u0103 este un domeniu solicitant, adesea asociat cu niveluri ridicate de stres, presiune emo\u021bional\u0103 \u0219i epuizare profesional\u0103. Prin urmare, a le oferi asisten\u021bilor medicali instrumente pentru a gestiona stresul \u0219i a dezvolta rezilien\u021ba \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul carierei, spun unele studii, este o op\u021biune esen\u021bial\u0103 pentru bun\u0103starea \u0219i eficien\u021ba lor profesional\u0103 pe termen lung. Aceste studii vorbesc despre introducerea timpurie a interven\u021biilor de reducere a stresului \u0219i de dezvoltare a caracterului \u00een educa\u021bia medical\u0103 \u0219i \u00een primii ani de practic\u0103 profesional\u0103 \u00een asisten\u021ba medical\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, studiul intitulat \u201ePersonalitatea asistentelor medicale debutante \u0219i a celor cu vechime mai mare: profiluri de temperament \u0219i caracter ale asisten\u021bilor medicali suedezi<\/em>\u201d[1]<\/a> a investigat \u0219i a cartagrafiat temperamentul \u0219i caracterul asisten\u021bilor medicali suedezi debutan\u021bi \u0219i al celor cu vechime \u00een raport cu popula\u021bia general\u0103 suedez\u0103 \u0219i pe un sube\u0219antion de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest studiu transversal, asistentele medicale \u0219i-au auto-evaluat personalitatea (a\u0219a-numitul \u201einventar de temperament \u0219i caracter\u201d) la \u00eenceputul angaj\u0103rii. Colectarea datelor a fost efectuat\u0103 la un spital din sudul Suediei. Un total de 118 de asisten\u021bi medicali debutan\u021bi \u0219i cu vechime \u0219i 1.564 de persoane din popula\u021bia general\u0103 suedez\u0103 au participat la studiu.<\/p>\n\n\n\n

Asisten\u021bii medicali au raportat un nivel moderat-sc\u0103zut de C\u0103utare a Nout\u0103\u021bii (<\/em>Novelty Seeking), un nivel u\u0219or mai ridicat de Evitare a Prejudiciului (<\/em>Harm-Avoidance), un nivel moderat mai ridicat de Perseveren\u021b\u0103 \u0219i Dependen\u021ba de Recompense (<\/em>Persistence and Reward Dependence) <\/em>\u0219i un nivel extrem de sc\u0103zut de Auto-direc\u021bionare (<\/em>Self-Directedness). Prevalen\u021ba celor mai frecvente profiluri de temperament \u00een r\u00e2ndul asistentelor medicale (popula\u021bia general\u0103 suedez\u0103 \u00eentre paranteze) a fost: 39,80% [10,90%] Precaute, 21,20% [10,90] De \u00eencredere \u0219i 15,30% [16,50%] Metodice. Prevalen\u021ba celor mai frecvente profiluri de caracter \u00een r\u00e2ndul asistentelor medicale a fost: 31,40% [4,90%] Dependente, 25,40% [14,40%] Apatice \u0219i 19,50% [8,80%] Capricioase.<\/p>\n\n\n\n

Analizele profilurilor de personalitate au ar\u0103tat c\u0103, \u00een r\u00e2ndul asisten\u021bilor medicali implica\u021bi \u00een studiu, at\u00e2t c\u0103utarea sc\u0103zut\u0103 de noutate (79%), c\u00e2t \u0219i evitarea ridicat\u0103 a riscurilor (65%), dependen\u021ba ridicat\u0103 de recompense (80%), autodirec\u021bionarea sc\u0103zut\u0103 (95%) \u0219i autotranscenden\u021ba sc\u0103zut\u0103 (60%) au fost mai frecvente. Acest lucru poate explica par\u021bial dificult\u0103\u021bile \u00eent\u00e2mpinate de asisten\u021bii medicali proasp\u0103t absolven\u021bi la locul de munc\u0103 \u0219i rata ridicat\u0103 de fluctua\u021bie a personalului. La urma urmei, un caracter bine dezvoltat este de o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 atunci c\u00e2nd se lucreaz\u0103 cu pacien\u021bi cu boli grave \u0219i terminale sau \u00een situa\u021bii de criz\u0103 global\u0103 major\u0103, cum ar fi o pandemie sau alte situa\u021bii similare. Prin urmare, at\u00e2t educa\u021bia universitar\u0103, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea profesional\u0103 trebuie s\u0103 fie centrate pe persoan\u0103 pentru a reduce nivelurile de stres \u0219i a promova strategii pozitive de autoreglare.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele sugereaz\u0103 c\u0103 asisten\u021bii medicali au nevoie de interven\u021bii de reducere a stresului (de exemplu, 64% au avut un nivel ridicat de evitare a riscurilor) \u0219i de instrumente pentru promovarea unor strategii s\u0103n\u0103toase de autoreglare (deoarece 95% au avut un nivel sc\u0103zut de autodirec\u021bionare). Prin urmare, interven\u021biile care vizeaz\u0103 reducerea stresului \u0219i dezvoltarea caracterului trebuie introduse \u00een timpul educa\u021biei asisten\u021bilor medicali \u0219i, cel pu\u021bin, \u00een primii ani de activitate.<\/p>\n\n\n\n

Studiul efectuat \u00een Suedia vorbe\u0219te \u0219i despre eficacitatea coachingului pentru bun\u0103stare. Aceast\u0103 abordare s-a dovedit a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi semnificativ bun\u0103starea subiectiv\u0103, reduc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp simptomele de depresie \u0219i anxietate \u00een diverse popula\u021bii, inclusiv \u00een r\u00e2ndul tinerilor adul\u021bi \u0219omeri \u0219i al refugia\u021bilor. Aceste constat\u0103ri sugereaz\u0103 c\u0103 beneficiile unor astfel de interven\u021bii nu se limiteaz\u0103 la un anumit grup, ci pot fi aplicate pe scar\u0103 larg\u0103, ceea ce le face extrem de relevante pentru studen\u021bii la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 \u0219i asisten\u021bii medicali afla\u021bi la \u00eenceput de carier\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Studiul discut\u0103 aceste interven\u021bii \u00een contextul mai larg al cre\u0219terii ratelor globale de stres, anxietate \u0219i depresie \u00een secolul XXI. Pe m\u0103sur\u0103 ce aceste provoc\u0103ri legate de s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103, \u00een special \u00een profesiile cu presiune ridicat\u0103, cum ar fi asisten\u021ba medical\u0103, strategiile proactive devin din ce \u00een ce mai importante. \u00cen loc s\u0103 se abordeze problemele doar dup\u0103 ce apar, accentul se pune pe prevenire \u0219i pe sprijinul timpuriu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei de sine este subliniat\u0103 ca o component\u0103 crucial\u0103 a acestor interven\u021bii. Ajut\u00e2nd studen\u021bii la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 \u0219i noii asisten\u021bi medicali s\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 mai bine g\u00e2ndurile, emo\u021biile \u0219i comportamentele, ace\u0219tia pot r\u0103spunde mai eficient la situa\u021biile stresante. Dezvoltarea caracterului, care include tr\u0103s\u0103turi precum rezilien\u021ba, empatia \u0219i reglarea emo\u021bional\u0103, este, de asemenea, eviden\u021biat\u0103 ca fiind esen\u021bial\u0103 at\u00e2t pentru bun\u0103starea personal\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru competen\u021ba profesional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceste interven\u021bii timpurii pot avea efecte pe termen lung. Prin consolidarea mecanismelor de adaptare \u0219i promovarea unui sistem nervos programat s\u0103 ac\u021bioneze cu calm, asisten\u021bii medicali pot experimenta rezultate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite pe termen lung \u00een materie de s\u0103n\u0103tate, o rezisten\u021b\u0103 sporit\u0103 \u00een fa\u021ba provoc\u0103rilor \u0219i un nivel general mai ridicat de bun\u0103stare. Acest lucru nu numai c\u0103 este benefic pentru asisten\u021bii medicali, ci poate, de asemenea, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea \u00eengrijirii oferite pacien\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Practic, studiul pledeaz\u0103 pentru integrarea unor programe structurate de bun\u0103stare \u0219i dezvoltare a caracterului \u00een educa\u021bia medical\u0103 \u0219i \u00een etapele incipiente ale carierei. Sus\u021binute de dovezi din cercetare, aceste interven\u021bii – \u00een special coachingul pentru bun\u0103stare combinat cu practici de dezvoltare minte-corp – ofer\u0103 o modalitate practic\u0103 \u0219i eficient\u0103 de a aborda cerin\u021bele psihologice ale asisten\u021bei medicale. Investind \u00een s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 a asisten\u021bilor medicali \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, sistemele de s\u0103n\u0103tate pot promova o for\u021b\u0103 de munc\u0103 mai rezilient\u0103 \u0219i mai capabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de aceste g\u00e2nduri despre importan\u021ba unor interven\u021bii bazate pe dovezi care s\u0103 protejeze s\u0103n\u0103tatea asisten\u021bilor medicali, ca de obicei, v\u0103 \u00eencurajez s\u0103 citi\u021bi articolele lunii aprilie din revist\u0103 \u0219i v\u0103 doresc s\u0103 v\u0103 p\u0103stra\u021bi energia \u0219i s\u0103 v\u0103 g\u0103si\u021bi \u00eemplinirea \u00een munca important\u0103 pe care o face\u021bi pentru societate.<\/p>\n\n\n\n

Doina Carmen Mazilu, Pre\u0219edinte OAMGMAMR \u2013 filiala Bucure\u0219ti<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Marko Mihailovic, Danilo Garcia, Clara Amato, Erik Lindsk\u00e4r, Patricia Rosenberg, Elina Bj\u00f6rk, Nigel Lester, Kevin M. Cloninger, C.Robert Cloninger, The personality of newly graduated and employed nurses: Temperament and character profiles of Swedish nurses, International Journal of Nursing Studies Advances, Volume 4, 2022,100058, ISSN 2666-142X, https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.ijnsa.2021.100058<\/a>. (https:\/\/www.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S2666142X21000400)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asisten\u021ba medical\u0103 este un domeniu solicitant, adesea asociat cu niveluri ridicate de stres, presiune emo\u021bional\u0103 \u0219i epuizare profesional\u0103. Prin urmare, a le oferi asisten\u021bilor medicali instrumente pentru a gestiona stresul \u0219i a dezvolta rezilien\u021ba \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul carierei, spun unele studii, este o op\u021biune esen\u021bial\u0103 pentru bun\u0103starea \u0219i eficien\u021ba lor profesional\u0103 pe termen lung. […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9684,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,54,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9701"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9701"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9701\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9702,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9701\/revisions\/9702"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9684"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9701"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9701"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9701"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}