{"id":9733,"date":"2026-05-22T07:58:56","date_gmt":"2026-05-22T05:58:56","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9733"},"modified":"2026-05-22T08:17:56","modified_gmt":"2026-05-22T06:17:56","slug":"ziua-mondiala-a-hipertensiunii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9733","title":{"rendered":"Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii<\/strong>, marcat\u0103 anual pe 17 mai, \u00ee\u0219i propune s\u0103 sporeasc\u0103con\u0219tientizarea asupra riscurilor asociate cu tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103, care afecteaz\u0103 aproximativ 1,5 miliarde de oameni la nivel global. \u00cen 2026,\u00a0campania continu\u0103 s\u0103 pun\u0103 accent pe screening-ul valorilor tensionale, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale \u0219i promovarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.\u00a0Iar ac\u021biunile care se vor desf\u0103\u0219ura sub egida acestei zile p\u0103streaz\u0103 tema din 2025: \u201eControlling Hypertension Together!\u201d. Ele \u00ee\u0219i propun s\u0103 educe publicul cu privire la pericolele hipertensiunii necontrolate, inclusiv riscul de boli renale \u0219i cardiovasculare, precum \u0219i la metodele de control al acesteia.<\/p>\n\n\n\n

Referitor la hipertensiune, un recent articol publicat \u00een Circulation Research<\/em> vorbe\u0219te despre posibilitatea ca oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 fi descoperit o nou\u0103 cauz\u0103 a hipertensiunii \u0219i o metod\u0103 de a o trata.<\/p>\n\n\n\n

Acest nou studiu a g\u0103sit dovezi c\u0103 o anumit\u0103 regiune a creierului ar putea contribui la unele cazuri de hipertensiune arterial\u0103. \u00cen plus, ar putea exista \u0219i o modalitate de a o inversa.<\/p>\n\n\n\n

Conform studiului, realizat de o echip\u0103 de la Universitatea S\u00e3o Paulo din Brazilia \u0219i de la Universitatea Auckland din Noua Zeeland\u0103, regiunea lateral\u0103 parafacial\u0103 (pFL) a creierului poate declan\u0219a modific\u0103ri biologice care cresc tensiunea arterial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Regiunea lateral\u0103 parafacial\u0103 este legat\u0103 de controlul respira\u021biei – \u00een special de acele expira\u021bii puternice \u0219i deliberate care au loc \u00een timpul exerci\u021biilor fizice sau atunci c\u00e2nd tu\u0219im sau r\u00e2dem<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul testelor efectuate pe \u0219obolani, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 aceasta poate face \u0219i altceva: poate str\u00e2nge vasele de s\u00e2nge.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 combina\u021bie de control al respira\u021biei \u0219i de semnalizare a vaselor de s\u00e2nge ar putea fi cauza hipertensiunii \u00een unele cazuri, spun cercet\u0103torii. Aceasta ar putea explica de ce at\u00e2t de multe persoane (aproximativ 40 %, conform unei estim\u0103ri) continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 o tensiune arterial\u0103 necontrolat\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 iau medicamente antihipertensive.<\/p>\n\n\n\n

Studiul sugereaz\u0103 c\u0103 neuronii pFL pot lega modific\u0103rile ritmurilor respiratorii – care nu ar fi neap\u0103rat vizibile – de cre\u0219terea activit\u0103\u021bii sistemului nervos simpatic (r\u0103spunsul nostru de tip „lupt\u0103 sau fugi”), care ajut\u0103 la controlul tensiunii arteriale, potrivindu-se cu cercet\u0103rile anterioare care au legat hipertensiunea de creier \u0219i de sistemul nervos.<\/p>\n\n\n\n

„Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aproximativ 50 la sut\u0103 dintre pacien\u021bii cu hipertensiune arterial\u0103 au o component\u0103 neurogen\u0103, provocarea este de a \u00een\u021belege mecanismele care genereaz\u0103 excitarea simpatic\u0103 \u00een hipertensiune<\/em>„, scriu<\/a> cercet\u0103torii \u00een lucrarea lor. „O astfel de revela\u021bie ar oferi o orientare clinic\u0103 foarte necesar\u0103 pentru noi strategii terapeutice<\/em>„.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au legat activitatea neuronilor de v\u00e2rfurile tensiunii arteriale. (Magalh\u00e3es et al., Circ. Res.<\/em>, 2026)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen experimentele lor pe \u0219obolani, cercet\u0103torii au utilizat tehnici de inginerie genetic\u0103 pentru a activa sau dezactiva neuronii pFL, apoi au observat efectele. Au fost monitorizate activitatea nervoas\u0103 legat\u0103 de respira\u021bie, activitatea nervoas\u0103 simpatic\u0103 \u0219i tensiunea arterial\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cercet\u0103torii au activat neuronii pFL la unii \u0219obolani \u0219i au constatat c\u0103 acest lucru a declan\u0219at alte circuite cerebrale care, \u00een cele din urm\u0103, au crescut tensiunea arterial\u0103 a animalelor.<\/p>\n\n\n\n

Ei au putut apoi s\u0103 cartografieze \u00een detaliu activitatea nervilor \u0219i a trunchiului cerebral, inclusiv a celorlal\u021bi neuroni cu care comunic\u0103 regiunea pFL, \u0219i s\u0103 o compare cu cea indicat\u0103 de activitatea neuronal\u0103 a \u0219obolanilor de control f\u0103r\u0103 hipertensiune.<\/p>\n\n\n\n

La \u0219obolanii hipertensivi, neuronii pFL nu ajutau doar la respira\u021bie, ci ac\u021bionau \u0219i pentru constr\u00e2ngerea vaselor de s\u00e2nge. Descoperirea a dezv\u0103luit, de asemenea, o nou\u0103 cale poten\u021bial\u0103 de tratament.<\/p>\n\n\n\n

„Am descoperit c\u0103, \u00een condi\u021bii de hipertensiune arterial\u0103, regiunea parafacial\u0103 lateral\u0103 este activat\u0103 \u0219i c\u0103, atunci c\u00e2nd echipa noastr\u0103 a inactivat aceast\u0103 regiune, tensiunea arterial\u0103 a sc\u0103zut la niveluri normale<\/em>„, afirm\u0103 fiziologul Julian Paton, de la Universitatea din Auckland.<\/p>\n\n\n\n

Descoperirile explic\u0103, de asemenea, de ce persoanele care sufer\u0103 de apnee \u00een somn – probleme de respira\u021bie \u00een timpul nop\u021bii – au \u0219i un risc mai mare de hipertensiune arterial\u0103. Este vorba din nou de leg\u0103tura dintre respira\u021bie \u0219i fluxul sanguin: \u00cen timp ce neuronii pFL nu sunt implica\u021bi \u00een respira\u021bia normal\u0103, ei se activeaz\u0103 ca r\u0103spuns la un nivel ridicat de CO2 sau la un nivel sc\u0103zut de oxigen, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul apneei \u00een somn.<\/p>\n\n\n\n

Este important de spus c\u0103 aceast\u0103 cercetare a folosit doar modele animale \u0219i c\u0103 este probabil, dar nu sigur, c\u0103 acelea\u0219i circuite sunt implicate \u0219i la oameni.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 se consider\u0103 c\u0103 aproximativ o treime din popula\u021bia globului are probleme cu hipertensiunea arterial\u0103 – \u0219i c\u0103 mul\u021bi dintre ace\u0219tia nu au acces la medicamente care \u00eei pot ajuta – nevoia de noi op\u021biuni de tratament este urgent\u0103. Hipertensiunea arterial\u0103 cre\u0219te semnificativ riscul multor probleme cardiace \u0219i a fost asociat\u0103 cu numeroase alte afec\u021biuni, cum ar fi demen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103toarea provocare este de a afla cum ar putea medicamentele s\u0103 vizeze \u00een special neuronii pFL, f\u0103r\u0103 a interfera cu nimic altceva. Iar cercet\u0103torii raporteaz\u0103 c\u0103 au f\u0103cut \u0219i unele progrese aici. Corpurile carotide sunt grupuri de celule care ac\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te senzori minusculi \u00een g\u00e2t \u0219i pot influen\u021ba neuronii pFL din afara creierului. Cercet\u0103torii cred c\u0103 \u021bintirea acestor senzori ar putea fi suficient\u0103 pentru a \u021bine sub control regiunea pFL.<\/p>\n\n\n\n

„Scopul nostru este de a viza corpurile carotidiene. Vrem s\u0103 folosim un medicament care s\u0103 inactiveze activitatea corpului carotidian \u0219i s\u0103 inactiveze de la distan\u021b\u0103 regiunea lateral\u0103 parafacial\u0103 \u00een siguran\u021b\u0103, adic\u0103 f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 folosim un medicament care p\u0103trunde \u00een creier<\/em>„, spune Paton.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i aceast\u0103 strategie ar putea p\u0103rea mai u\u0219oar\u0103 dec\u00e2t ob\u021binerea unui medicament care s\u0103 penetreze creierul, ea va necesita totu\u0219i teste ample.<\/p>\n\n\n\n

Revenind la tema Zilei Mondiale a Hipertensiunii, mesajul este acela de a promova cu convingere ideea c\u0103 depistarea precoce, monitorizarea regulat\u0103 \u0219i tratamentul sus\u021binut pot preveni majoritatea complica\u021biilor asociate hipertensiunii arteriale. Acest sfat poate salva vie\u021bi!<\/p>\n\n\n\n

Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n

Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n

  1. https:\/\/www.sciencealert.com\/scientists-may-have-found-a-new-cause-of-high-blood-pressure-and-a-way-to-treat-it<\/a> (inclusiv sursa foto 1 \u0219i 2)<\/li>
  2. International Society of Hypertension – World Hypertension Day 2026<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii, marcat\u0103 anual pe 17 mai, \u00ee\u0219i propune s\u0103 sporeasc\u0103con\u0219tientizarea asupra riscurilor asociate cu tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103, care afecteaz\u0103 aproximativ 1,5 miliarde de oameni la nivel global. \u00cen 2026,\u00a0campania continu\u0103 s\u0103 pun\u0103 accent pe screening-ul valorilor tensionale, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale \u0219i promovarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.\u00a0Iar ac\u021biunile care se vor […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9713,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,6,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9733"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9733"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9733\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9735,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9733\/revisions\/9735"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9713"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}