![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/dementa.jpg\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n\u00cen plus, pentru fiecare dintre noi este important s\u0103 \u0219tim c\u0103 exper\u021bii au semnalat mai multe medicamente eliberate f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103 \u0219i unele pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103 care pot cre\u0219te riscul de demen\u021b\u0103. Cu alte cuvinte, dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een dulapul cu medicamente, probabil vom g\u0103si c\u00e2teva ve\u0219ti bune \u0219i c\u00e2teva proaste \u00een ceea ce prive\u0219te s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2teva medicamente comune, precum statinele sau medicamentele pentru tratarea hipertensiunii arteriale, par s\u0103 contribuie la reducerea riscului de demen\u021b\u0103, potrivit unor studii.<\/p>\n\n\n\n
Dar altele, inclusiv unele pe care le putem cump\u0103ra f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103, pot cre\u0219te riscul.<\/p>\n\n\n\n
Majoritatea cercet\u0103rilor efectuate au fost de tip observa\u021bional, astfel \u00eenc\u00e2t este posibil ca al\u021bi factori, \u00een afar\u0103 de medicamente, s\u0103 explice asocierea cu demen\u021ba. \u0218i aceasta pentru c\u0103: corela\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 \u00eentotdeauna cauzalitate.<\/p>\n\n\n\n
Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i c\u00e2teva medicamente despre care exper\u021bii consider\u0103 c\u0103 ar putea afecta mai direct s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/p>\n\n\n\n
Medicamentele pe care cercet\u0103torii le investigheaz\u0103 cu mai mare aten\u021bie sunt:<\/strong><\/h2>\n\n\n\nAntihistaminicele<\/strong><\/h2>\n\n\n\nClasa de medicamente pentru care exist\u0103 probabil cele mai multe dovezi c\u0103 cresc riscul de demen\u021b\u0103 se nume\u0219te \u201eanticolinergice\u201d. Acestea ac\u021bioneaz\u0103 prin blocarea activit\u0103\u021bii substan\u021bei neurochimice, acetilcolinei, care este important\u0103 pentru aten\u021bie \u0219i memorie.<\/p>\n\n\n\n
Antihistaminicele, utilizate ca medicamente pentru alergii \u0219i somnifere f\u0103r\u0103 prescrip\u021bie medical\u0103, sunt printre cele mai comune tipuri de medicamente. Alte variante sunt prescrise pentru tratarea depresiei \u0219i a problemelor vezicale, printre altele.<\/p>\n\n\n\n
Pe termen scurt, anticolinergicele pot provoca somnolen\u021b\u0103 \u0219i tulbur\u0103ri de memorie. Pe termen lung, mai multe studii sugereaz\u0103 c\u0103 acestea pot cre\u0219te riscul de demen\u021b\u0103 cu aproximativ 50%.<\/p>\n\n\n\n
Riscul cel mai mare este \u00een r\u00e2ndul persoanelor care iau acest tip de medicamente zilnic, de mai mul\u021bi ani, a spus Shelly Gray, profesor la Facultatea de Farmacie a Universit\u0103\u021bii din Washington.<\/p>\n\n\n\n
\u201eEste pu\u021bin probabil ca utilizarea ocazional\u0103 a Benadrylului s\u0103 creasc\u0103 riscul de demen\u021b\u0103<\/em>\u201d, a spus dr. Gray. Cu toate acestea, ea a men\u021bionat c\u0103 Societatea American\u0103 de Geriatrie recomand\u0103 persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 evite antihistaminicele, deoarece aceste medicamente pot provoca inclusiv c\u0103deri. Prin urmare, ea i-a sf\u0103tuit pe oameni s\u0103 caute alternative ori de c\u00e2te ori este posibil.<\/p>\n\n\n\nA\u0219a-numitele antihistaminice de a doua genera\u021bie, precum Claritin \u0219i Zyrtec, nu au activitate anticolinergic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t pot fi o op\u021biune mai sigur\u0103 pentru alergiile sezoniere, a spus dr. Gray. Dac\u0103 v\u0103 confrunta\u021bi cu insomnie, lua\u021bi \u00een considerare consultarea unui medic pentru terapie cognitiv-comportamental\u0103 sau pentru alte tratamente poten\u021biale, \u00een locul medicamentelor precum ZzzQuil sau Somnifero.<\/p>\n\n\n\n
Medicamente antipsihotice<\/strong><\/h2>\n\n\n\n\u00cen cazul medicamentelor pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u0219i al demen\u021bei, se pune o \u00eentrebare de tipul \u201eoul sau g\u0103ina\u201d: medicamentele \u00een sine cresc riscul de demen\u021b\u0103 sau sunt afec\u021biunile pentru care sunt prescrise, cum ar fi depresia sau psihoza, cele care \u00eel cresc? Sau ar putea afec\u021biunile s\u0103 fie chiar semne timpurii ale bolii?<\/p>\n\n\n\n
Unele studii au indicat c\u0103 antipsihoticele sunt asociate cu un risc crescut de demen\u021b\u0103. Exist\u0103, de asemenea, cercet\u0103ri care, la utilizatorii de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, leag\u0103 medicamentele de tulbur\u0103ri cognitive. Iar persoanele cu demen\u021b\u0103 c\u0103rora li se prescriu antipsihotice pentru a ajuta la gestionarea simptomelor psihiatrice au un risc crescut de deces.<\/p>\n\n\n\n
Toate aceste descoperiri, luate \u00eempreun\u0103, sugereaz\u0103 c\u0103 medicamentele pot avea un impact direct negativ asupra creierului.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 persoanelor li se prescriu aceste medicamente pentru o afec\u021biune precum schizofrenia, atunci ar trebui s\u0103 le ia cu siguran\u021b\u0103, deoarece nevoia imediat\u0103 de tratament dep\u0103\u0219e\u0219te riscul poten\u021bial pe termen lung, a spus David Llewellyn, profesor de epidemiologie clinic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate digital\u0103 la \u0218coala Medical\u0103 a Universit\u0103\u021bii Exeter din Anglia. Dar tot el spune c\u0103 a existat \u201eo presiune puternic\u0103 pentru a reduce prescrierea antipsihoticelor \u00een scopul gestion\u0103rii comportamentului<\/em>\u201d la persoanele cu demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\nBenzodiazepinele<\/strong><\/h2>\n\n\n\nSunt medicamente pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unui neurotransmi\u021b\u0103tor specific pentru a suprima activitatea creierului \u0219i care au fost, de asemenea, asociate cu demen\u021ba. Societatea American\u0103 de Geriatrie recomand\u0103 persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 evite benzodiazepinele, deoarece acestea pot cre\u0219te riscul de tulbur\u0103ri cognitive, delir \u0219i c\u0103deri.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate acestea, problemele de somn \u0219i anxietatea \u2014 dou\u0103 dintre cele mai frecvente motive pentru prescrierea benzodiazepinelor \u2014 pot at\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 riscul de deteriorare cognitiv\u0103, c\u00e2t \u0219i s\u0103 constituie semne precoce ale demen\u021bei. De fapt, sunt c\u00e2teva studii recente care sugereaz\u0103 c\u0103 aceste probleme de s\u0103n\u0103tate subiacente, \u0219i nu medicamentul \u00een sine, ar putea sta la baza acestei asocieri.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a \u00eencerca s\u0103 clarifice rela\u021bia de cauzalitate, Geoffrey Joyce, profesor de economie farmaceutic\u0103 \u0219i a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la Universitatea din California de Sud, a realizat o analiz\u0103 \u00een care a luat \u00een considerare doar persoanele c\u0103rora li s-au prescris benzodiazepine pentru dureri de spate, care nu sunt asociate cu demen\u021ba. F\u0103c\u00e2nd aceasta, el nu a g\u0103sit nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre prescrip\u021biile pentru acest medicament \u0219i diagnosticele de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dr. Joyce a afirmat c\u0103 acest lucru nu dovede\u0219te \u00een mod definitiv c\u0103 benzodiazepinele nu cresc riscul de demen\u021b\u0103, dar \u201ea oprit valul<\/em>\u201d de \u00eengrijorare. \u201eTot ce putem concluziona este c\u0103 este nevoie de studii suplimentare, pentru c\u0103, din ce observ\u0103m, nu se vede acest lucru<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n\n\n\nInhibitori ai pompei de protoni<\/strong><\/h2>\n\n\n\nAu fost raportate dovezi contradictorii \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te inhibitorii pompei de protoni, care sunt adesea utiliza\u021bi pentru tratarea refluxului acid. Sunt unele studii care au constatat c\u0103 ace\u0219tia cresc riscul de demen\u021b\u0103, \u00een timp ce alte cercet\u0103ri nu au confirmat acest lucru.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen primul r\u00e2nd, nu este clar de ce medicamentele care ac\u021bioneaz\u0103 asupra acidului gastric ar afecta creierul. Una dintre teorii este c\u0103 acestea pot provoca o deficien\u021b\u0103 de vitamina B12, asociat\u0103 cu tulbur\u0103ri cognitive.<\/p>\n\n\n\n
Este, de asemenea, posibil ca aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 s\u0103 fie un artefact al datelor incomplete. Unii inhibitori ai pompei de protoni, precum Prilosec \u00een SUA, se achizi\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t utilizarea lor poate fi mai dificil de urm\u0103rit \u0219i analizat dec\u00e2t \u00een cazul medicamentelor eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Unul dintre pu\u021binele studii clinice care au analizat demen\u021ba \u0219i utilizarea inhibitorilor pompei de protoni, compar\u00e2nd un medicament numit pantoprazol cu un placebo la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103, nu a constatat o cre\u0219tere a riscului de demen\u021b\u0103 pe parcursul a 3 ani.<\/p>\n\n\n\n
De ce sunt rezultatele studiilor at\u00e2t de neclare?<\/strong><\/h2>\n\n\n\nRezultatele contradictorii ale studiilor s-ar putea datora variabilit\u0103\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te designul acestora (dimensiunea e\u0219antionului, etnia, metodologia); diferen\u021belor biologice (farmacocinetice, farmacodinamice, afec\u021biuni multiple); \u0219i altor variabile de confuzie (factori sociodemografici, polifarmacie, comorbidit\u0103\u021bi). Mai mult, studiile au luat \u00een considerare doar medicamentele eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103; prin urmare, a fost imposibil s\u0103 se determine dac\u0103 pacien\u021bii au luat \u0219i medicamente f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103 (medicamente pentru alergii, siropuri de tuse, relaxante musculare). La fel ca \u00een cazul altor sindroame geriatrice, factorii de risc pentru tulbur\u0103rile cognitive sunt complec\u0219i \u0219i pot varia de la o persoan\u0103 la alta. Deficien\u021ba cognitiv\u0103 este influen\u021bat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de factori biologici, precum v\u00e2rsta, sexul \u0219i genetica. \u00cen plus, s\u0103n\u0103tatea cognitiv\u0103 poate fi afectat\u0103 semnificativ de factori psihologici, precum depresia \u0219i anxietatea. Av\u00e2nd \u00een vedere toate acestea, este extrem de dificil s\u0103 se determine nivelul specific de risc asociat cu orice categorie sau medicament.<\/p>\n\n\n\n
La v\u00e2rstnici, polifarmacia poate duce la posibile interac\u021biuni medicamentoase; prin urmare, pacien\u021bii trebuie evalua\u021bi periodic \u00een ceea ce prive\u0219te medica\u021bia \u0219i eventualele efecte adverse, opt\u00e2ndu-se pentru terapia cu un singur medicament \u00een locul combina\u021biilor cu doz\u0103 fix\u0103, aleg\u00e2ndu-se medicamente cu eficacitate confirmat\u0103 \u0219i \u00eentrerup\u00e2ndu-se tratamentul c\u00e2t mai devreme posibil. Ajustarea momentului administr\u0103rii dozelor la pacien\u021bii v\u00e2rstnici predispu\u0219i la deficien\u021be nutri\u021bionale poate contribui, de asemenea, la reducerea interac\u021biunilor \u0219i a efectelor secundare cauzate de utilizarea mai multor medicamente \u00een r\u00e2ndul acestei popula\u021bii. \u00cen 2019, Criteriile Beers ale Societ\u0103\u021bii Americane de Geriatrie au recomandat evitarea utiliz\u0103rii medicamentelor cu propriet\u0103\u021bi anticolinergice puternice la persoanele v\u00e2rstnice cu demen\u021b\u0103 sau cu declin cognitiv. \u00cen schimb, medicamentele cu un indice anticolinergic mai sc\u0103zut, precum SSRI (inhibitori selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei) \u0219i SNRI (inhibitori selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei \u0219i norepinefrinei), au fost considerate op\u021biuni mai sigure. Mai multe criterii au limitat utilizarea IPP la cel mult 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la v\u00e2rstnici. Al\u021bi factori de risc pentru declinul cognitiv trebuie recunoscu\u021bi \u0219i, eventual, aborda\u021bi, al\u0103turi de accentul pus pe tratamentele non-farmacologice. Prin urmare, este esen\u021bial s\u0103 se ia \u00een considerare at\u00e2t avantajele, c\u00e2t \u0219i dezavantajele fiec\u0103rui medicament. Exist\u0103 posibilitatea ca riscul de demen\u021b\u0103 s\u0103 fie semnificativ mai mic dec\u00e2t riscul pentru s\u0103n\u0103tate pe care \u00eel prezint\u0103 neutilizarea medicamentului conform indica\u021biilor. Prin urmare, persoanele v\u00e2rstnice ar trebui s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la \u00eentreruperea tratamentului cu medicamentele prescrise f\u0103r\u0103 a consulta medicul.<\/p>\n\n\n\n
Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\nSurse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n
Clasa de medicamente pentru care exist\u0103 probabil cele mai multe dovezi c\u0103 cresc riscul de demen\u021b\u0103 se nume\u0219te \u201eanticolinergice\u201d. Acestea ac\u021bioneaz\u0103 prin blocarea activit\u0103\u021bii substan\u021bei neurochimice, acetilcolinei, care este important\u0103 pentru aten\u021bie \u0219i memorie.<\/p>\n\n\n\n
Antihistaminicele, utilizate ca medicamente pentru alergii \u0219i somnifere f\u0103r\u0103 prescrip\u021bie medical\u0103, sunt printre cele mai comune tipuri de medicamente. Alte variante sunt prescrise pentru tratarea depresiei \u0219i a problemelor vezicale, printre altele.<\/p>\n\n\n\n
Pe termen scurt, anticolinergicele pot provoca somnolen\u021b\u0103 \u0219i tulbur\u0103ri de memorie. Pe termen lung, mai multe studii sugereaz\u0103 c\u0103 acestea pot cre\u0219te riscul de demen\u021b\u0103 cu aproximativ 50%.<\/p>\n\n\n\n
Riscul cel mai mare este \u00een r\u00e2ndul persoanelor care iau acest tip de medicamente zilnic, de mai mul\u021bi ani, a spus Shelly Gray, profesor la Facultatea de Farmacie a Universit\u0103\u021bii din Washington.<\/p>\n\n\n\n
\u201eEste pu\u021bin probabil ca utilizarea ocazional\u0103 a Benadrylului s\u0103 creasc\u0103 riscul de demen\u021b\u0103<\/em>\u201d, a spus dr. Gray. Cu toate acestea, ea a men\u021bionat c\u0103 Societatea American\u0103 de Geriatrie recomand\u0103 persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 evite antihistaminicele, deoarece aceste medicamente pot provoca inclusiv c\u0103deri. Prin urmare, ea i-a sf\u0103tuit pe oameni s\u0103 caute alternative ori de c\u00e2te ori este posibil.<\/p>\n\n\n\n A\u0219a-numitele antihistaminice de a doua genera\u021bie, precum Claritin \u0219i Zyrtec, nu au activitate anticolinergic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t pot fi o op\u021biune mai sigur\u0103 pentru alergiile sezoniere, a spus dr. Gray. Dac\u0103 v\u0103 confrunta\u021bi cu insomnie, lua\u021bi \u00een considerare consultarea unui medic pentru terapie cognitiv-comportamental\u0103 sau pentru alte tratamente poten\u021biale, \u00een locul medicamentelor precum ZzzQuil sau Somnifero.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cazul medicamentelor pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u0219i al demen\u021bei, se pune o \u00eentrebare de tipul \u201eoul sau g\u0103ina\u201d: medicamentele \u00een sine cresc riscul de demen\u021b\u0103 sau sunt afec\u021biunile pentru care sunt prescrise, cum ar fi depresia sau psihoza, cele care \u00eel cresc? Sau ar putea afec\u021biunile s\u0103 fie chiar semne timpurii ale bolii?<\/p>\n\n\n\n Unele studii au indicat c\u0103 antipsihoticele sunt asociate cu un risc crescut de demen\u021b\u0103. Exist\u0103, de asemenea, cercet\u0103ri care, la utilizatorii de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, leag\u0103 medicamentele de tulbur\u0103ri cognitive. Iar persoanele cu demen\u021b\u0103 c\u0103rora li se prescriu antipsihotice pentru a ajuta la gestionarea simptomelor psihiatrice au un risc crescut de deces.<\/p>\n\n\n\n Toate aceste descoperiri, luate \u00eempreun\u0103, sugereaz\u0103 c\u0103 medicamentele pot avea un impact direct negativ asupra creierului.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 persoanelor li se prescriu aceste medicamente pentru o afec\u021biune precum schizofrenia, atunci ar trebui s\u0103 le ia cu siguran\u021b\u0103, deoarece nevoia imediat\u0103 de tratament dep\u0103\u0219e\u0219te riscul poten\u021bial pe termen lung, a spus David Llewellyn, profesor de epidemiologie clinic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tate digital\u0103 la \u0218coala Medical\u0103 a Universit\u0103\u021bii Exeter din Anglia. Dar tot el spune c\u0103 a existat \u201eo presiune puternic\u0103 pentru a reduce prescrierea antipsihoticelor \u00een scopul gestion\u0103rii comportamentului<\/em>\u201d la persoanele cu demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sunt medicamente pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unui neurotransmi\u021b\u0103tor specific pentru a suprima activitatea creierului \u0219i care au fost, de asemenea, asociate cu demen\u021ba. Societatea American\u0103 de Geriatrie recomand\u0103 persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 evite benzodiazepinele, deoarece acestea pot cre\u0219te riscul de tulbur\u0103ri cognitive, delir \u0219i c\u0103deri.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, problemele de somn \u0219i anxietatea \u2014 dou\u0103 dintre cele mai frecvente motive pentru prescrierea benzodiazepinelor \u2014 pot at\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 riscul de deteriorare cognitiv\u0103, c\u00e2t \u0219i s\u0103 constituie semne precoce ale demen\u021bei. De fapt, sunt c\u00e2teva studii recente care sugereaz\u0103 c\u0103 aceste probleme de s\u0103n\u0103tate subiacente, \u0219i nu medicamentul \u00een sine, ar putea sta la baza acestei asocieri.<\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00eencerca s\u0103 clarifice rela\u021bia de cauzalitate, Geoffrey Joyce, profesor de economie farmaceutic\u0103 \u0219i a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii la Universitatea din California de Sud, a realizat o analiz\u0103 \u00een care a luat \u00een considerare doar persoanele c\u0103rora li s-au prescris benzodiazepine pentru dureri de spate, care nu sunt asociate cu demen\u021ba. F\u0103c\u00e2nd aceasta, el nu a g\u0103sit nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre prescrip\u021biile pentru acest medicament \u0219i diagnosticele de demen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dr. Joyce a afirmat c\u0103 acest lucru nu dovede\u0219te \u00een mod definitiv c\u0103 benzodiazepinele nu cresc riscul de demen\u021b\u0103, dar \u201ea oprit valul<\/em>\u201d de \u00eengrijorare. \u201eTot ce putem concluziona este c\u0103 este nevoie de studii suplimentare, pentru c\u0103, din ce observ\u0103m, nu se vede acest lucru<\/em>\u201d, a ad\u0103ugat el.<\/p>\n\n\n\n Au fost raportate dovezi contradictorii \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te inhibitorii pompei de protoni, care sunt adesea utiliza\u021bi pentru tratarea refluxului acid. Sunt unele studii care au constatat c\u0103 ace\u0219tia cresc riscul de demen\u021b\u0103, \u00een timp ce alte cercet\u0103ri nu au confirmat acest lucru.<\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, nu este clar de ce medicamentele care ac\u021bioneaz\u0103 asupra acidului gastric ar afecta creierul. Una dintre teorii este c\u0103 acestea pot provoca o deficien\u021b\u0103 de vitamina B12, asociat\u0103 cu tulbur\u0103ri cognitive.<\/p>\n\n\n\n Este, de asemenea, posibil ca aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 s\u0103 fie un artefact al datelor incomplete. Unii inhibitori ai pompei de protoni, precum Prilosec \u00een SUA, se achizi\u021bioneaz\u0103 f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t utilizarea lor poate fi mai dificil de urm\u0103rit \u0219i analizat dec\u00e2t \u00een cazul medicamentelor eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103.<\/p>\n\n\n\n Unul dintre pu\u021binele studii clinice care au analizat demen\u021ba \u0219i utilizarea inhibitorilor pompei de protoni, compar\u00e2nd un medicament numit pantoprazol cu un placebo la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103, nu a constatat o cre\u0219tere a riscului de demen\u021b\u0103 pe parcursul a 3 ani.<\/p>\n\n\n\n Rezultatele contradictorii ale studiilor s-ar putea datora variabilit\u0103\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te designul acestora (dimensiunea e\u0219antionului, etnia, metodologia); diferen\u021belor biologice (farmacocinetice, farmacodinamice, afec\u021biuni multiple); \u0219i altor variabile de confuzie (factori sociodemografici, polifarmacie, comorbidit\u0103\u021bi). Mai mult, studiile au luat \u00een considerare doar medicamentele eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103; prin urmare, a fost imposibil s\u0103 se determine dac\u0103 pacien\u021bii au luat \u0219i medicamente f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103 (medicamente pentru alergii, siropuri de tuse, relaxante musculare). La fel ca \u00een cazul altor sindroame geriatrice, factorii de risc pentru tulbur\u0103rile cognitive sunt complec\u0219i \u0219i pot varia de la o persoan\u0103 la alta. Deficien\u021ba cognitiv\u0103 este influen\u021bat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de factori biologici, precum v\u00e2rsta, sexul \u0219i genetica. \u00cen plus, s\u0103n\u0103tatea cognitiv\u0103 poate fi afectat\u0103 semnificativ de factori psihologici, precum depresia \u0219i anxietatea. Av\u00e2nd \u00een vedere toate acestea, este extrem de dificil s\u0103 se determine nivelul specific de risc asociat cu orice categorie sau medicament.<\/p>\n\n\n\n La v\u00e2rstnici, polifarmacia poate duce la posibile interac\u021biuni medicamentoase; prin urmare, pacien\u021bii trebuie evalua\u021bi periodic \u00een ceea ce prive\u0219te medica\u021bia \u0219i eventualele efecte adverse, opt\u00e2ndu-se pentru terapia cu un singur medicament \u00een locul combina\u021biilor cu doz\u0103 fix\u0103, aleg\u00e2ndu-se medicamente cu eficacitate confirmat\u0103 \u0219i \u00eentrerup\u00e2ndu-se tratamentul c\u00e2t mai devreme posibil. Ajustarea momentului administr\u0103rii dozelor la pacien\u021bii v\u00e2rstnici predispu\u0219i la deficien\u021be nutri\u021bionale poate contribui, de asemenea, la reducerea interac\u021biunilor \u0219i a efectelor secundare cauzate de utilizarea mai multor medicamente \u00een r\u00e2ndul acestei popula\u021bii. \u00cen 2019, Criteriile Beers ale Societ\u0103\u021bii Americane de Geriatrie au recomandat evitarea utiliz\u0103rii medicamentelor cu propriet\u0103\u021bi anticolinergice puternice la persoanele v\u00e2rstnice cu demen\u021b\u0103 sau cu declin cognitiv. \u00cen schimb, medicamentele cu un indice anticolinergic mai sc\u0103zut, precum SSRI (inhibitori selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei) \u0219i SNRI (inhibitori selectivi ai recapt\u0103rii serotoninei \u0219i norepinefrinei), au fost considerate op\u021biuni mai sigure. Mai multe criterii au limitat utilizarea IPP la cel mult 8 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la v\u00e2rstnici. Al\u021bi factori de risc pentru declinul cognitiv trebuie recunoscu\u021bi \u0219i, eventual, aborda\u021bi, al\u0103turi de accentul pus pe tratamentele non-farmacologice. Prin urmare, este esen\u021bial s\u0103 se ia \u00een considerare at\u00e2t avantajele, c\u00e2t \u0219i dezavantajele fiec\u0103rui medicament. Exist\u0103 posibilitatea ca riscul de demen\u021b\u0103 s\u0103 fie semnificativ mai mic dec\u00e2t riscul pentru s\u0103n\u0103tate pe care \u00eel prezint\u0103 neutilizarea medicamentului conform indica\u021biilor. Prin urmare, persoanele v\u00e2rstnice ar trebui s\u0103 se ab\u021bin\u0103 de la \u00eentreruperea tratamentului cu medicamentele prescrise f\u0103r\u0103 a consulta medicul.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\nMedicamente antipsihotice<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Benzodiazepinele<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Inhibitori ai pompei de protoni<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
De ce sunt rezultatele studiilor at\u00e2t de neclare?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n