{"id":9782,"date":"2026-06-16T10:51:15","date_gmt":"2026-06-16T08:51:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9782"},"modified":"2026-06-16T10:58:13","modified_gmt":"2026-06-16T08:58:13","slug":"creierul-persoanelor-care-imbatranesc-in-conditii-optime-are-o-capacitate-speciala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=9782","title":{"rendered":"Creierul persoanelor care \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc \u00een condi\u021bii optime are o capacitate special\u0103"},"content":{"rendered":"\n<h3>Timp estimat de lectur\u0103: 8 minute<\/h3>\n\n\n\n<p>Creierul multor oameni se deterioreaz\u0103 odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, fiind invadat de proteine defecte care duc la moartea celulelor \u0219i la pierderea memoriei \u0219i a capacit\u0103\u021bilor cognitive. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i oameni al c\u0103ror creier r\u0103m\u00e2ne aproape perfect intact, iar g\u00e2ndirea lor este la fel de ascu\u021bit\u0103 la 80 de ani cum era la 50.<\/p>\n\n\n\n<p>Un articol publicat recent \u00een revista Nature ofer\u0103 o nou\u0103 explica\u021bie poten\u021bial\u0103 pentru aceast\u0103 discrepan\u021b\u0103 \u0219i abordeaz\u0103 una dintre cele mai aprinse dezbateri din neuro\u0219tiin\u021b\u0103: <strong>dac\u0103 creierul uman poate genera noi neuroni la v\u00e2rsta adult\u0103, un fenomen numit neurogenez\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter size-large\"><a href=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/image-1.jpeg\"><img width=\"439\" height=\"292\" src=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/image-1.jpeg\" alt=\"An older person seen from behind looks at a blue sea and clear sky on a sunny beach.\" class=\"wp-image-9783\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/image-1.jpeg 439w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/image-1-300x200.jpeg 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/image-1-405x270.jpeg 405w\" sizes=\"(max-width: 439px) 100vw, 439px\" \/><\/a><figcaption>Credit: Getty Images<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Studiul pe care s-a bazat articolul a constatat c\u0103 a\u0219a-numi\u021bii \u201esuper-v\u00e2rstnici\u201d, persoane de 80 de ani \u0219i peste, care au capacitatea de memorie a cuiva cu 30 de ani mai t\u00e2n\u0103r, aveau aproximativ de dou\u0103 ori mai mul\u021bi neuroni noi dec\u00e2t adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 cu memorie normal\u0103 pentru v\u00e2rsta lor \u0219i de 2,5 ori mai mul\u021bi dec\u00e2t persoanele cu boala Alzheimer. Cercetarea s-a concentrat pe o zon\u0103 a creierului numit\u0103 hipocampus, important\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i memorie, despre care se crede c\u0103 este locul principal de formare a noilor neuroni.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Acest articol prezint\u0103 dovezi biologice c\u0103 creierul \u00eemb\u0103tr\u00e2nit este plastic<\/em>\u201d, chiar \u0219i la v\u00e2rsta de 80 de ani, a declarat Tamar Gefen, profesor asociat de psihiatrie \u0219i \u0219tiin\u021be comportamentale la Facultatea de Medicin\u0103 Feinberg a Universit\u0103\u021bii Northwestern, care a contribuit la cercetare.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a c\u0103uta neurogeneza la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00eencercat mai \u00eent\u00e2i s\u0103 detecteze semne ale acesteia \u00een creierele autopsiate ale unor adul\u021bi tineri, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 20 \u0219i 40 de ani, care au decedat cu func\u021bii cognitive normale. Ei au identificat markeri genetici pentru trei tipuri cheie de celule: <strong>celule stem neuronale<\/strong>, <strong>neuroblaste <\/strong>\u0219i <strong>neuroni imaturi<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Este aproape ca \u0219i cum celulele stem neuronale ar fi bebelu\u0219i, neuroblastele ar fi un fel de adolescen\u021bi, iar neuronii imaturi ar fi un fel de adul\u021bi<\/em>\u201d, a spus Orly Lazarov, profesor de neuro\u0219tiin\u021be la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Illinois din Chicago, care a condus cercetarea. Prezen\u021ba tuturor celor trei tipuri ar putea sugera c\u0103 celulele stem sunt active \u0219i se divid \u00een creier, iar noile celule \u201ebebelu\u0219\u201d se maturizeaz\u0103 \u00een neuroni adul\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p>Apoi, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au c\u0103utat aceste trei tipuri de celule \u00een creierul a patru grupuri de adul\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103: persoane cu func\u021bii cognitive normale, persoane cu tulbur\u0103ri cognitive u\u0219oare, persoane cu Alzheimer \u0219i \u201esuper-v\u00e2rstnici\u201d. To\u021bi ace\u0219tia \u00ee\u0219i donaser\u0103 creierul pentru a fi studiat dup\u0103 moarte. Fiecare grup prezenta semne ale tuturor celor trei tipuri de celule, dar cantit\u0103\u021bile difereau dramatic \u00eentre ele \u0219i p\u0103reau s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu func\u021biile cognitive ale persoanelor la momentul decesului.<\/p>\n\n\n\n<p>Persoanele din grupul de \u201esuper-v\u00e2rstnici\u201d aveau un num\u0103r substan\u021bial mai mare de neuroni imaturi \u00een hipocampus \u2014 nu numai \u00een compara\u021bie cu ceilal\u021bi adul\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103, ci \u0219i cu adul\u021bii tineri. De asemenea, neuronii imaturi ai \u201esuper-v\u00e2rstnicilor\u201d aveau caracteristici genetice \u0219i epigenetice unice, despre care cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 le-au conferit rezisten\u021b\u0103 la \u00eemb\u0103tr\u00e2nire.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Super-\u00eemb\u0103tr\u00e2nirea are loc nu numai pentru c\u0103 exist\u0103 mai multe dintre aceste celule tinere, ci \u0219i pentru c\u0103 exist\u0103 un tip de programare genetic\u0103<\/em>\u201d care permite conservarea lor, a spus dr. Gefen.<\/p>\n\n\n\n<p>Dr. Bryan Strange, profesor de neuro\u0219tiin\u021be clinice la Universitatea Politehnic\u0103 din Madrid, care studiaz\u0103 un alt grup de \u201esuper-v\u00e2rstnici\u201d, a spus c\u0103 neurogeneza ar putea ajuta la explicarea altor aspecte unice ale creierului \u201esuper-v\u00e2rstnicilor\u201d, inclusiv faptul c\u0103 hipocampul este adesea mult mai mare dec\u00e2t la adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 obi\u0219nui\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<p>El a subliniat \u00eens\u0103 c\u0103 persoanele cu v\u00e2rste \u00eenaintate, dar cu creierul t\u00e2n\u0103r, prezint\u0103 \u0219i alte diferen\u021be la nivelul creierului, cum ar fi un volum mai mare \u00een zonele care nu sunt afectate de neurogenez\u0103 \u0219i o conectivitate mai mare \u00eentre regiunile creierului, care nu pot fi explicate prin noile descoperiri.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercetarea a descoperit ceva interesant \u0219i despre persoanele din grupul cu Alzheimer. De fapt, acestea aveau mai multe celule stem neuronale dec\u00e2t ceilal\u021bi adul\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103, dar mult mai pu\u021bine neuroblaste \u0219i neuroni imaturi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Dac\u0103 ai o neurogenez\u0103 normal\u0103, pierzi treptat celulele stem<\/em>\u201d, a spus Hongjun Song, profesor de \u0219tiin\u021be neurologice la \u0218coala de Medicin\u0103 Perelman a Universit\u0103\u021bii din Pennsylvania, care cerceteaz\u0103 neurogeneza, dar nu a fost implicat \u00een studiu.<\/p>\n\n\n\n<p>O interpretare a noii descoperiri este c\u0103, \u00een cazul Alzheimerului, neurogeneza este perturbat\u0103, iar celulele stem sunt dezactivate \u0219i nu sunt capabile s\u0103 treac\u0103 la urm\u0103toarea etap\u0103 de dezvoltare, astfel \u00eenc\u00e2t rezerva de celule stem este p\u0103strat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<em>Dac\u0103 acest lucru este adev\u0103rat, s-a deschis cu adev\u0103rat o nou\u0103 direc\u021bie pentru acest domeniu<\/em>\u201d \u00een vederea trat\u0103rii poten\u021biale a bolii Alzheimer prin reactivarea celulelor stem latente, a spus dr. Song.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, nu toat\u0103 lumea \u0219tiin\u021bific\u0103 este convins\u0103 de noile descoperiri. Shawn Sorrells, profesor asociat de neuro\u0219tiin\u021be la Universitatea din Pittsburgh, care a cercetat \u0219i el neurogeneza, a spus c\u0103 obiectivul oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 de a cartografia \u201e<em>modul \u00een care hipocampul se schimb\u0103 odat\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea \u0219i se schimb\u0103 diferit la oamenii care \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc diferit este extrem de interesant \u0219i importan<\/em>t\u201d. \u00cens\u0103 dr. Sorrells se teme c\u0103 studiul sufer\u0103 de unele dintre acelea\u0219i defecte metodologice \u0219i acelea\u0219i ipoteze ca \u0219i alte cercet\u0103ri privind neurogeneza. El a ad\u0103ugat c\u0103 ar dori s\u0103 vad\u0103 descoperirile validate prin alte metode.<\/p>\n\n\n\n<p>Exper\u021bii sunt de acord c\u0103 bebelu\u0219ii \u0219i copiii mici sunt capabili s\u0103 genereze noi neuroni \u00een creier, la fel ca multe specii de animale adulte. Dar mul\u021bi consider\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 nu este clar dac\u0103 adul\u021bii umani au aceea\u0219i capacitate. Exist\u0103 numeroase studii care aduc dovezi \u00een ambele sensuri, iar rezultatele sunt adesea influen\u021bate de metodele utilizate de cercet\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n<p>Este foarte probabil ca acest ultim studiu s\u0103 nu pun\u0103 cap\u0103t dezbaterii, dar ofer\u0103 oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 noi piste de cercetare. La r\u00e2ndul s\u0103u, dr. Lazarov \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum se leag\u0103 neuronii imaturi speciali ai persoanelor cu v\u00e2rste foarte \u00eenaintate de memoria superioar\u0103 a grupului \u0219i dac\u0103 ar fi posibil s\u0103 se capteze o parte din aceast\u0103 activitate \u00eentr-un medicament care s\u0103-i ajute pe al\u021bii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai ageri mai mult timp.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 discu\u021bie care va continua, exist\u0103 \u0219i o <strong>dezbatere despre beneficiile muzicii pentru creier.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>A face muzic\u0103 este clar un antrenament mental. Creierul trebuie s\u0103 coordoneze simultan sunetul \u0219i vederea, precum \u0219i controlul motor fin, concentrarea \u0219i imagina\u021bia. \u00cen timp, acest lucru \u00eentinde creierul ca un mu\u0219chi. Mai multe studii au descoperit c\u0103 muzicienii profesioni\u0219ti au mai mult\u0103 materie cenu\u0219ie (\u021besutul neuronal implicat \u00een g\u00e2ndire, mi\u0219care \u0219i memorie) \u00een unele regiuni ale creierului dec\u00e2t cei care nu sunt muzicieni.<\/p>\n\n\n\n<p>Este dificil s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 dovezi concludente, dar cercet\u0103rile existente sugereaz\u0103 c\u0103 pot ap\u0103rea \u0219i alte beneficii. Un studiu din 2020 sugereaz\u0103 c\u0103 muzicienii ar putea avea, de asemenea, o func\u021bie executiv\u0103 mai bun\u0103 \u2013 partea creierului care ajut\u0103 la planificare \u0219i la rezolvarea problemelor. O meta-analiz\u0103 din 2017 a concluzionat c\u0103 muzicienii au, de asemenea, o memorie mai ascu\u021bit\u0103. Iar un studiu de anul trecut a sugerat c\u0103 ace\u0219tia ar putea fi chiar mai pu\u021bin sensibili la durere. Experimentul, \u00een cadrul c\u0103ruia 40 de participan\u021bi au primit o injec\u021bie \u00een m\u00e2n\u0103 cu un compus care imit\u0103 durerea muscular\u0103, a constatat c\u0103 subiec\u021bii cu experien\u021b\u0103 muzical\u0103 au raportat o durere mai redus\u0103. O via\u021b\u0103 petrecut\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 atingi note \u00eenalte creeaz\u0103 mai mult dec\u00e2t melodii frumoase. Este clar: muzica este \u00eentr-adev\u0103r un remediu.<\/p>\n\n\n\n<h2>Ar putea copiii care sunt precoci din punct de vedere muzical s\u0103 aib\u0103 un avantaj?<\/h2>\n\n\n\n<p>Un articol din 2010 a constatat c\u0103 muzicienii care \u00eencep antrenamentul \u00eenainte de v\u00e2rsta de \u0219apte ani au o puntea neural\u0103 dintre cele dou\u0103 emisfere ale creierului mai mare dec\u00e2t cei care \u00eencep mai t\u00e2rziu. Cercet\u0103rile din 2014 sugereaz\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea unui instrument \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te, de asemenea, achizi\u021bia unei a doua limbi \u0219i ra\u021bionamentul nonverbal la copii.<\/p>\n\n\n\n<p>Formarea muzical\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 mai \u00eenaintat\u0103 a fost asociat\u0103 cu un declin mai lent legat de v\u00e2rst\u0103. Un studiu de mic\u0103 amploare realizat pe adul\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 continuarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii unui instrument a fost asociat\u0103 cu o deteriorare mai redus\u0103 a memoriei de lucru verbale \u0219i a volumului materiei cenu\u0219ii. O meta-analiz\u0103 din 2021 a constatat, de asemenea, o asociere \u00eentre practicarea muzicii \u0219i un risc redus de a dezvolta demen\u021b\u0103. Dac\u0103 aceste descoperiri apar deoarece creierele muzicale sunt mai rezistente sau deoarece cei f\u0103r\u0103 demen\u021b\u0103 continu\u0103 s\u0103 c\u00e2nte mai mult timp este o \u00eentrebare complicat\u0103 pe care studiile viitoare vor trebui s\u0103 o clarifice.<\/p>\n\n\n\n<h2>Instrumentul la care cineva c\u00e2nt\u0103 ar putea face diferen\u021ba.<\/h2>\n\n\n\n<p>Un studiu din 2024, realizat pe 1.100 de britanici \u00een v\u00e2rst\u0103, a constatat c\u0103 piani\u0219tii \u0219i instrumenti\u0219tii de al\u0103muri aveau, \u00een medie, o memorie de lucru mai bun\u0103. Instrumenti\u0219tii de suflat din lemn aveau o func\u021bie executiv\u0103 superioar\u0103. C\u00e2nt\u0103re\u021bii exceleau \u00een ra\u021bionamentul verbal. Cei care c\u00e2ntau la mai multe instrumente nu se bucurau de niciun beneficiu neuronal suplimentar.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen plus, sistemul limbic al creierului, care proceseaz\u0103 pl\u0103cerea \u0219i recompensa, se activeaz\u0103 atunci c\u00e2nd c\u00e2n\u021bi la un instrument. Endorfinele, hormonii fericirii care amelioreaz\u0103 durerea, sunt secretate atunci c\u00e2nd e\u0219ti \u00een elementul t\u0103u. C\u00e2ntatul \u00eentr-o trup\u0103, orchestr\u0103 sau cor amelioreaz\u0103 stresul \u0219i \u00eencurajeaz\u0103 leg\u0103turile sociale.<\/p>\n\n\n\n<p>Merit\u0103 s\u0103 \u00eencerca\u021bi \u0219i simpla ascultare a muzicii. \u00cen 2025, un studiu observa\u021bional realizat pe 10.000 de persoane de peste 70 de ani, cu capacit\u0103\u021bi cognitive intacte, a constatat c\u0103 ascult\u0103torii obi\u0219nui\u021bi de muzic\u0103 aveau un risc cu 39% mai mic de declin cognitiv. Dovezile unei rela\u021bii de cauzalitate r\u0103m\u00e2n \u00eens\u0103 greu de g\u0103sit.<\/p>\n\n\n\n<p>Vestea bun\u0103 este c\u0103 nu trebuie s\u0103 fii un geniu muzical ca s\u0103 sim\u021bi beneficiile exers\u0103rii con\u0219tiente \u0219i regulate. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 antrenamentul constant este asociat cu reorganizarea creierului at\u00e2t la amatori, c\u00e2t \u0219i la profesioni\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n<ol><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/2026\/02\/25\/well\/mind\/super-agers-brain-neurons.html?campaign_id=190&amp;emc=edit_ufn_20260320&amp;instance_id=172844&amp;nl=from-the-times&amp;regi_id=92183897&amp;segment_id=216995&amp;user_id=2251037c277704b730c776f283ab635a\" target=\"_blank\">https:\/\/www.nytimes.com\/2026\/02\/25\/well\/mind\/super-agers-brain-neurons.html<\/a> (inclusiv sursa foto)<\/li><li><a rel=\"noreferrer noopener\" href=\"https:\/\/www.nature.com\/articles\/s41586-026-10169-4\" target=\"_blank\">Human hippocampal neurogenesis in adulthood, ageing and Alzheimer\u2019s disease | Nature<\/a><\/li><li><a href=\"https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2026\/03\/20\/is-playing-music-good-for-the-brain?utm_campaign=r.well-informed&amp;utm_medium=email.internal-newsletter.np&amp;utm_source=salesforce-marketing-cloud&amp;utm_term=3\/22\/2026&amp;utm_id=2175022\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">https:\/\/www.economist.com\/science-and-technology\/2026\/03\/20\/is-playing-music-good-for-the-brain<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Timp estimat de lectur\u0103: 8 minute Creierul multor oameni se deterioreaz\u0103 odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, fiind invadat de proteine defecte care duc la moartea celulelor \u0219i la pierderea memoriei \u0219i a capacit\u0103\u021bilor cognitive. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u0219i oameni al c\u0103ror creier r\u0103m\u00e2ne aproape perfect intact, iar g\u00e2ndirea lor este la fel de ascu\u021bit\u0103 la 80 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9783,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,14,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9782"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9782"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9782\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9785,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9782\/revisions\/9785"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9783"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9782"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9782"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9782"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}