![\"\"](\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/vaccin.jpg\")
<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\nUn articol fascinant despre acest subiect a fost publicat recent \u00een revista Science<\/em>. Cercet\u0103torii de la Universitatea Stanford au dezvoltat o nou\u0103 metod\u0103 de vaccinare a \u0219oarecilor \u00eempotriva unor viru\u0219i precum COVID-19 \u0219i a altor coronavirusuri, a bacteriilor care provoac\u0103 pneumonie \u0219i chiar a alergenilor.<\/p>\n\n\n\n Din perioada pandemiei, ne amintim cum eram \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi c\u0103 func\u021bioneaz\u0103 sistemul imunitar adaptativ, partea lent\u0103, dar inteligent\u0103, specific\u0103 vertebratelor. Ea declan\u0219eaz\u0103 un r\u0103spuns specific \u0219i \u021bintit la agen\u021bii patogeni, care poate dura c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se activeaz\u0103. Dar, de asemenea, \u00ee\u0219i aminte\u0219te infec\u021biile anterioare \u0219i r\u0103spunde mai rapid a doua oar\u0103 c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u0219te acela\u0219i agent patogen. Acest sistem adaptativ este cel exploatat de majoritatea vaccinurilor. De obicei, vaccinurile prezint\u0103 organismului o versiune inofensiv\u0103 a unui virus sau a unei proteine virale, astfel \u00eenc\u00e2t organismul s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 reac\u021bioneze dac\u0103 se confrunt\u0103 cu virusul real. Specificitatea este esen\u021bial\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mod evident, vaccinul din noua cercetare de la Universitatea Stanford nu func\u021biona \u00een acest fel. Acest lucru ajut\u0103 la explicarea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 vaccinul de la Stanford. Acesta exploateaz\u0103 comunicarea dintre cele dou\u0103 sisteme pentru a men\u021bine celulele imune \u00eenn\u0103scute din pl\u0103m\u00e2ni \u00een stare de alert\u0103 maxim\u0103 fa\u021b\u0103 de agen\u021bii patogeni.<\/p>\n\n\n\n Cea mai mare parte a cercet\u0103rii privind vaccinurile cu spectru larg se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe animale \u00een laborator. Studiile efectuate pe \u0219oareci, care sunt de obicei crescu\u021bi \u00een medii controlate, lipsite de agen\u021bi patogeni, adesea nu pot fi reproduse la oameni. Sistemul nostru imunitar a fost modelat de o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 de expunere la infec\u021bii \u0219i la alte vaccinuri.<\/p>\n\n\n\n Cu toate acestea, aceste evolu\u021bii sunt \u00eencurajatoare. Un vaccin universal ar putea \u00eensemna sezoane de grip\u0103 mai pu\u021bin severe. De exemplu, anul acesta a fost deosebit de grav, deoarece o tulpin\u0103 dominant\u0103 a virusului circulant a evoluat dup\u0103 ce vaccinul fusese deja conceput. Un vaccin cu spectru larg, conceput pentru a proteja \u00eempotriva mai multor tulpini de grip\u0103 simultan, ar putea oferi, de asemenea, o anumit\u0103 protec\u021bie la \u00eenceputul unei viitoare pandemii, \u00eenainte ca un vaccin mai specific s\u0103 poat\u0103 fi preg\u0103tit.<\/p>\n\n\n\n Cercetarea eviden\u021biaz\u0103, de asemenea, o \u00een\u021belegere tot mai profund\u0103 a sistemului imunitar, care ar putea sta la baza nu doar a proiect\u0103rii vaccinurilor, ci \u0219i a terapiilor \u00eempotriva cancerului \u0219i a tratamentelor pentru afec\u021biuni autoimune.<\/p>\n\n\n\n Importan\u021ba esen\u021bial\u0103 a vaccinurilor este cea mai evident\u0103 atunci c\u00e2nd acestea nu sunt suficiente. Pandemia de COVID-19 a ar\u0103tat c\u00e2t de repede se poate r\u0103sp\u00e2ndi un virus nou, \u00een timp ce oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 se gr\u0103besc s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu dezvoltarea vaccinurilor. Virusurile cu evolu\u021bie rapid\u0103 pot, de asemenea, s\u0103 eludeze protec\u021biile existente. Vaccinul antigripal anual este conceput pe baza celor mai bune estim\u0103ri ale oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 cu privire la tulpinile care vor domina, av\u00e2nd \u00een vedere ce a circulat \u00een sezonul anterior. \u00cen 2025, tulpina H3N2 a dezvoltat mai multe muta\u021bii dup\u0103 ce Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii selectase variantele care urmau s\u0103 fie incluse, ceea ce a redus eficacitatea vaccinului. Rezultatul a fost un sezon gripal precoce \u0219i sever at\u00e2t \u00een America, c\u00e2t \u0219i \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n Aceste deficien\u021be sunt o consecin\u021b\u0103 inevitabil\u0103 a modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 vaccinurile. Ele antreneaz\u0103 sistemul imunitar s\u0103 recunoasc\u0103 tr\u0103s\u0103turi specifice de pe suprafa\u021ba extern\u0103 a agen\u021bilor patogeni. Dar aceste tr\u0103s\u0103turi se pot schimba. O solu\u021bie este accelerarea produc\u021biei de vaccinuri pentru a se adapta la noile variante. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i o alt\u0103 strategie. Ce-ar fi dac\u0103 vaccinurile ar putea fi create pentru a proteja \u00eempotriva unei familii de viru\u0219i, cum ar fi gripa sau coronavirusurile, \u00een loc s\u0103 vizeze doar un singur membru al acesteia? \u0218i mai tentant \u2013 ce-ar fi dac\u0103 un singur vaccin ar putea proteja \u00eempotriva mai multor familii de viru\u0219i, bacterii \u0219i chiar alergeni?<\/p>\n\n\n\n Majoritatea vaccinurilor ac\u021bioneaz\u0103 prin stimularea acelei p\u0103r\u021bi a sistemului imunitar care r\u0103spunde la infec\u021bie pe baza memoriei \u00eent\u00e2lnirilor anterioare. Acest sistem \u201eadaptativ\u201d este format \u00een principal din celule B \u0219i T, dotate cu receptori care recunosc antigeni specifici \u2013 molecule de pe suprafa\u021ba virusurilor sau bacteriilor. C\u00e2nd un nou agent patogen apare \u00een organism, celulele imune cu receptori corespunz\u0103tori \u00eel identific\u0103 ca invadator str\u0103in \u0219i \u00eencep s\u0103 se multiplice. Acest proces poate dura c\u00e2teva zile, ceea ce permite infec\u021biilor s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u00een acest interval. Totu\u0219i, dup\u0103 acea prim\u0103 expunere, unele dintre aceste celule imune persist\u0103 \u00een organism sub form\u0103 de celule de memorie.<\/p>\n\n\n\n Vaccinurile exploateaz\u0103 acest fenomen prin prezentarea \u00een avans a unei versiuni inofensive a unui antigen. \u00cen cazul vaccinurilor \u00eempotriva coronavirusului, aceasta este o parte a proteinei spike; \u00een cazul gripei, este de obicei capul proteinei hemaglutinin\u0103, care confer\u0103 virusurilor gripale clasificarea \u201eH\u201d (de exemplu, H1N1). Ambele proteine permit virusurilor s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een celulele gazd\u0103. Acestea sunt, \u00eens\u0103, \u0219i p\u0103r\u021bile virusului cele mai predispuse la muta\u021bii, ceea ce le permite agen\u021bilor patogeni s\u0103 se sustrag\u0103 celulelor de memorie.<\/p>\n\n\n\n O modalitate de a spori eficacitatea vaccinurilor \u00eempotriva diferitelor variante ale unui virus este de a le proiecta astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 vizeze caracteristicile care se modific\u0103 mai rar. Pamela Bjorkman de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) \u0219i colegii s\u0103i au dezvoltat un vaccin \u201emozaic\u201d \u00eempotriva coronavirusului, format din mici \u201emingi de fotbal\u201d moleculare, cu 60 de suprafe\u021be. Fiecare suprafa\u021b\u0103 este prev\u0103zut\u0103 cu un fragment de protein\u0103 spike. \u00centr-o versiune a vaccinului, opt subsec\u021biuni diferite ale proteinei spike sunt dispuse aleatoriu pe suprafe\u021be, una provenind de la SARS-CoV-2 (virusul COVID-19), iar restul de la diferi\u021bi sarbecovirusuri, un grup de virusuri asem\u0103n\u0103toare cu SARS \u00eent\u00e2lnite la animale.<\/p>\n\n\n\n Atunci c\u00e2nd a fost testat pe \u0219oareci \u0219i maimu\u021be macaci, vaccinul a generat un r\u0103spuns imun la p\u0103r\u021bile proteinei spike comune tuturor virusurilor din e\u0219antion. Celulele B ale sistemului imunitar au dou\u0103 bra\u021be, fiecare de\u021bin\u00e2nd un receptor, iar legarea se produce cel mai puternic atunci c\u00e2nd ambele bra\u021be se pot fixa pe aceea\u0219i \u021bint\u0103. Confruntate cu mozaicul, celulele B care vizeaz\u0103 p\u0103r\u021bile conservate (adic\u0103 cele care se modific\u0103 cel mai pu\u021bin) ale proteinelor spike s-au legat cu cel mai mare succes. Aceste celule B au fost apoi multiplicate \u00een interiorul organismului \u0219i stocate ca celule de memorie. Cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 vaccinul lor a protejat animalele \u00eempotriva virusului SARS original, care nu era inclus \u00een mozaic.<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, astfel de molecule complexe sunt dificil de fabricat \u0219i de reglementat pentru utilizarea la oameni. Pentru a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 problem\u0103, cercet\u0103torii dezvolt\u0103 o versiune a vaccinului bazat\u0103 pe ARN mesager (ARNm) care, odat\u0103 injectat\u0103, \u00eei instruie\u0219te propriile celule ale animalului s\u0103 asambleze vaccinul. \u0218irurile de ARNm codific\u0103 multiple variante ale proteinei spike, precum \u0219i instruc\u021biuni privind modul de creare a unei bile mozaic folosind propria membran\u0103 celular\u0103.<\/p>\n\n\n\n Acest proces implic\u0103 o molecul\u0103 care transport\u0103 fragmentele proteinei spike la suprafa\u021ba celular\u0103 \u0219i o alt\u0103 molecul\u0103 care recruteaz\u0103 mecanisme din interiorul celulei pentru a determina sec\u021biunea de membran\u0103 s\u0103 se desprind\u0103 sub form\u0103 de vezicule asem\u0103n\u0103toare unor bule. \u00cen esen\u021b\u0103, acest proces creeaz\u0103 micile bile mozaic ale vaccinului chiar pe suprafa\u021ba proprie a celulei.<\/p>\n\n\n\n Al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 aplic\u0103 idei similare \u0219i \u00een cazul gripei. Cercet\u0103torii de la Universitatea Duke au creat 80.000 de variante ale proteinei de suprafa\u021b\u0103 a virusului gripal, hemaglutinina, \u0219i au injectat acest amestec la \u0219oareci \u0219i la dihori. Vaccinul lor a oferit o protec\u021bie ampl\u0103 \u00eempotriva diferitelor tulpini de grip\u0103, for\u021b\u00e2nd sistemul imunitar s\u0103 dezvolte r\u0103spunsuri la regiunea conservat\u0103 a proteinei, mai degrab\u0103 dec\u00e2t la partea variabil\u0103 a capului.<\/p>\n\n\n\n Unele studii clinice pe oameni cu vaccinuri cu spectru larg sunt deja \u00een desf\u0103\u0219urare. Toate aceste abord\u0103ri cu spectru larg se bazeaz\u0103 pe acelea\u0219i principii ca vaccinurile conven\u021bionale: antrenarea sistemului imunitar adaptativ pentru a recunoa\u0219te tr\u0103s\u0103turi specifice ale unui agent patogen, chiar dac\u0103 acestea sunt mai pu\u021bin susceptibile s\u0103 se modifice. \u00cens\u0103 noul studiu realizat la Universitatea Stanford a adoptat o abordare diferit\u0103. \u00cen loc s\u0103 antreneze sistemul imunitar s\u0103 memoreze anumi\u021bi agen\u021bi patogeni, ace\u0219tia au dorit s\u0103 men\u021bin\u0103 pl\u0103m\u00e2nii \u00eentr-o stare constant\u0103 de preg\u0103tire, permi\u021b\u00e2nd r\u0103spunsuri rapide la aproape orice germen invadator.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 abordare se bazeaz\u0103 par\u021bial pe sistemul imunitar \u00eenn\u0103scut, un set de mecanisme de ap\u0103rare mai rapide, dar mai pu\u021bin specifice, alc\u0103tuit din celule precum macrofagele, care pot \u00eenghi\u021bi agen\u021bii patogeni \u0219i \u00eei pot distruge. Timp de decenii s-a presupus c\u0103 sistemul imunitar \u00eenn\u0103scut nu are nicio memorie, dar cercet\u0103rile mai recente sugereaz\u0103 contrariul.<\/p>\n\n\n\n Descoperirea a venit dintr-o surs\u0103 nea\u0219teptat\u0103: vaccinul vechi de un secol \u00eempotriva tuberculozei, Bacillus Calmette-Gu\u00e9rin (BCG). Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219tiu de mult timp c\u0103, dup\u0103 introducerea vaccinului BCG, rata mortalit\u0103\u021bii cauzat\u0103 de alte tipuri de infec\u021bii a sc\u0103zut, de asemenea, dramatic. Acest lucru i-a determinat pe cercet\u0103tori s\u0103 descopere c\u0103 sistemul imunitar \u00eenn\u0103scut poate fi, de fapt, antrenat. Vaccinul BCG, de exemplu, modific\u0103 gradul de activare sau dezactivare a anumitor gene din celulele sistemului imunitar. Aceste modific\u0103ri determin\u0103 celulele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een stare de alert\u0103 maxim\u0103. De asemenea, ele determin\u0103 celulele T s\u0103 migreze c\u0103tre pl\u0103m\u00e2ni, unde utilizeaz\u0103 molecule de semnalizare, cunoscute sub numele de citokine, pentru a continua activarea sistemului imunitar \u00eenn\u0103scut.<\/p>\n\n\n\n Echipa de la Stanford \u0219i-a propus s\u0103 recreeze acest efect. Ace\u0219tia au creat un vaccin sub form\u0103 de spray nazal care combin\u0103 dou\u0103 componente. Prima era o molecul\u0103 care determina celulele sistemului imunitar \u00eenn\u0103scut s\u0103 intre imediat \u00een ac\u021biune. A doua era o protein\u0103 inofensiv\u0103 din ou care ac\u021biona ca antigen. Acest lucru a determinat celulele T s\u0103 migreze c\u0103tre pl\u0103m\u00e2ni, unde au continuat s\u0103 activeze celulele sistemului imunitar \u00eenn\u0103scut timp de luni de zile.<\/p>\n\n\n\n \u201eAceste celule pulmonare sunt primele care detecteaz\u0103 infec\u021bia \u0219i contribuie la determinarea modului \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 r\u0103spunsul imun<\/em>\u201d, a afirmat Bali Pulendran, patolog la Universitatea Standford. \u201e\u0218i am aflat \u00een ultimul deceniu c\u0103 celulele imune \u00eenn\u0103scute pot fi, de asemenea, \u00abantrenate\u00bb s\u0103 r\u0103spund\u0103 mai rapid \u0219i mai eficient la amenin\u021b\u0103rile viitoare<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Conceptul se bazeaz\u0103 pe cercet\u0103rile efectuate cu vaccinul Bacillus Calmette-Gu\u00e9rin (BCG), care previne tuberculoza. \u00cen 2023, Pulendran \u0219i colegii s\u0103i au descoperit c\u0103, la \u0219oarecii c\u0103rora li s-a administrat BCG, celulele T s-au \u00eendreptat \u00een mas\u0103 c\u0103tre pl\u0103m\u00e2ni. Acolo, ele au eliberat semnale care au men\u021binut celulele imune \u00eenn\u0103scute active \u00een pl\u0103m\u00e2ni timp de luni de zile, protej\u00e2nd \u0219oarecii at\u00e2t \u00eempotriva COVID-19, c\u00e2t \u0219i \u00eempotriva gripei.<\/p>\n\n\n\n Acest nou spray nazal stimuleaz\u0103 o protec\u021bie imunitar\u0103 similar\u0103. El combin\u0103 doi adjuvan\u021bi, adic\u0103 substan\u021be care declan\u0219eaz\u0103 un r\u0103spuns imunitar, pentru a activa celulele T \u0219i a le atrage c\u0103tre pl\u0103m\u00e2ni. Aceste celule T transmit semnale chimice care imit\u0103 semnalele unei infec\u021bii naturale, men\u021bin\u00e2nd celulele imune \u00eenn\u0103scute din pl\u0103m\u00e2ni activate \u0219i \u00een stare de alert\u0103 maxim\u0103. Dac\u0103 un agent patogen p\u0103trunde \u00een pl\u0103m\u00e2ni, celulele imune \u00eenn\u0103scute vor fi preg\u0103tite s\u0103 opreasc\u0103 infec\u021bia \u00eenc\u0103 din faza incipient\u0103.<\/p>\n\n\n\n Echipa a administrat o pic\u0103tur\u0103 de vaccin \u00een nasul \u0219oarecilor de patru ori, pe parcursul mai multor s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Apoi ei au fost expu\u0219i la coronavirusuri de la 21 de zile p\u00e2n\u0103 la 3 luni dup\u0103 administrarea ultimei doze. \u0218oarecii vaccina\u021bi aveau o cantitate de virus din pl\u0103m\u00e2ni de aproximativ 700 de ori mai mic\u0103 dec\u00e2t cea a \u0219oarecilor nevaccina\u021bi \u0219i \u0219i-au men\u021binut, de asemenea, greutatea \u0219i au supravie\u021buit infec\u021biei. \u00cen schimb, \u0219oarecii nevaccina\u021bi au pierdut semnificativ \u00een greutate, au prezentat inflama\u021bii pulmonare \u0219i, \u00een unele cazuri, au murit.<\/p>\n\n\n\n A\u0219a, cercet\u0103torii au constatat c\u0103 \u0219oarecii vaccina\u021bi \u00een acest mod erau proteja\u021bi \u00eempotriva SARS-CoV-2 \u0219i a coronavirusurilor \u00eenrudite. Efectele au durat cel pu\u021bin trei luni. Apoi, echipa a testat bacteriile \u0219i a constatat c\u0103 \u0219oarecii au respins, de asemenea, infec\u021biile cu Staphylococcus aureus <\/em>\u0219i Acinetobacter baumannii. <\/em>Chiar \u0219i r\u0103spunsul lor la alergeni a fost redus. Cercet\u0103torii au raportat c\u0103 vaccinul introduce \u00een pl\u0103m\u00e2ni celule T cu durat\u0103 de via\u021b\u0103 lung\u0103, care modific\u0103 mediul pulmonar astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 suprime calea imunitar\u0103 care st\u0103 la baza alergiilor. Drept urmare, atunci c\u00e2nd \u0219oarecii vaccina\u021bi au intrat \u00een contact cu acarienii din praf, sistemul lor imunitar nu a recrutat celule care provoac\u0103 inflama\u021bia \u0219i nu a generat mucus, a\u0219a cum s-ar fi \u00eent\u00e2mplat \u00een mod normal.<\/p>\n\n\n\n Studiul a testat doar o m\u00e2n\u0103 de agen\u021bi patogeni, a\u0219a c\u0103, de\u0219i vaccinul stimuleaz\u0103 o ap\u0103rare ampl\u0103, este prea devreme pentru a-l declara un vaccin respirator universal. Iar pe termen lung, transpunerea acestor descoperiri la oameni va fi complex\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201eSistemul imunitar uman prezint\u0103 varia\u021bii semnificative<\/em>\u201d, a afirmat Mark Cameron, profesor asociat de \u0219tiin\u021be ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cantitative \u0219i ale popula\u021biei la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Case Western Reserve. \u201ePentru a stabili dac\u0103 acest vaccin poate genera o protec\u021bie ampl\u0103 f\u0103r\u0103 efecte secundare, vor fi necesare studii clinice minu\u021bioase<\/em>\u201d, a spus Cameron, care nu a participat la studiu.<\/p>\n\n\n\n Pulendran a fost de acord, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 stimularea sistemului imunitar \u00een acest mod prezint\u0103 riscuri poten\u021biale, cum ar fi declan\u0219area unei inflama\u021bii excesive. \u201e\u00cen studiile noastre pe animale, nu am observat inflama\u021bie patologic\u0103, dar aceste aspecte vor necesita o examinare atent\u0103 \u00een studiile pe oameni<\/em>\u201d, a avertizat el.<\/p>\n\n\n\n Echipa se preg\u0103te\u0219te acum pentru studiile clinice \u00een stadiu incipient la oameni. Calendarul exact p\u00e2n\u0103 la o eventual\u0103 aprobare r\u0103m\u00e2ne incert.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i rezultatele sunt \u00eencurajatoare, este \u00eenc\u0103 prea devreme. Cercet\u0103torii de la Stanford sper\u0103 s\u0103 testeze vaccinul pe oameni \u00een etapa urm\u0103toare \u0219i str\u00e2ng \u00een prezent fonduri pentru un studiu de faz\u0103 1. \u00cens\u0103 rezultatele ob\u021binute la \u0219oareci nu se aplic\u0103 \u00eentotdeauna \u0219i la oameni. Exist\u0103, de asemenea, un grad foarte mare de diversitate genetic\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te r\u0103spunsurile imunitare de la o persoan\u0103 la alta.<\/p>\n\n\n\n Majoritatea oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103 aceste tipuri de vaccinuri cu spectru larg sunt complementare vaccin\u0103rilor tradi\u021bionale specifice antigenului. \u201eVaccinurile tradi\u021bionale au fost testate \u0219i verificate timp de dou\u0103 secole<\/em>\u201d, a declarat Bali Pulendran, care a condus studiul de la Stanford. Este posibil ca vaccinurile universale s\u0103 nu aib\u0103 o durat\u0103 de protec\u021bie la fel de lung\u0103 sau s\u0103 nu ofere o protec\u021bie la fel de puternic\u0103 \u00eempotriva unor variante specifice. Dar, \u00een cazul inevitabil \u00een care un nou virus s-ar r\u0103sp\u00e2ndi la oameni sau o tulpin\u0103 mutat\u0103 de grip\u0103 ar ap\u0103rea chiar la \u00eenceputul iernii, lumea le-ar putea fi recunosc\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii estimeaz\u0103 c\u0103 vaccinurile antigripale de nou\u0103 genera\u021bie sau universale ar putea preveni p\u00e2n\u0103 la 18 miliarde de cazuri de grip\u0103 \u0219i ar putea salva milioane de vie\u021bi la nivel global dac\u0103 ar fi utilizate pe scar\u0103 larg\u0103 \u00eentre 2025 \u0219i 2050. Cu toate acestea, \u00eentruc\u00e2t niciun vaccin universal \u00eempotriva gripei nu a ajuns \u00eenc\u0103 pe pia\u021b\u0103, aceste obiective ambi\u021bioase r\u0103m\u00e2n \u00een a\u0219teptare.<\/p>\n\n\n\n Mirela Musta\u021b\u0103, redactor executiv<\/em><\/p>\n\n\n\n Surse de documentare:<\/em><\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Timp estimat de lectur\u0103: 11 minute Un vaccin universal ar putea \u00eensemna sezoane de grip\u0103 mai pu\u021bin severe. De exemplu, anul acesta a fost deosebit de grav, deoarece o tulpin\u0103 dominant\u0103 a virusului circulant al gripei a evoluat dup\u0103 ce vaccinul fusese deja conceput. Un articol fascinant despre acest subiect a fost publicat recent \u00een […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":9804,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,150,3,151],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9812"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9812"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9812\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9814,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9812\/revisions\/9814"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9812"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9812"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9812"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\u00centrebarea fireasc\u0103 este: ar fi acest lucru posibil?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
De fapt, organismul dispune de un alt nivel de protec\u021bie: sistemul imunitar \u00eenn\u0103scut. \u00cen mod tradi\u021bional, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 l-au considerat rapid, dar nesofisticat, care r\u0103spunde la amenin\u021b\u0103ri \u00een acela\u0219i mod, indiferent de context. \u00cens\u0103 \u00een ultimii ani, cercet\u0103torii au ajuns s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 \u0219i acest sistem poate fi antrenat prin experien\u021b\u0103. Expunerea la anumite vaccinuri sau boli poate modifica modul \u00een care genele sunt exprimate \u00een celulele imune \u00eenn\u0103scute. De asemenea, poate schimba modul \u00een care cele dou\u0103 componente ale sistemului imunitar comunic\u0103 \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\nAceste tipuri de vaccinuri sunt \u00eenc\u0103 departe de a fi gata pentru a fi administrate oamenilor.<\/strong><\/h2>\n\n\n\n